Bună.
Mulțumim pentru ajutorul acordat și pentru că ești mereu alături de noi.
Toate cele bune!
populat de "enoriasi" cu dare de mana, dar nu ramane acolo nici doi ani din cauza severitati sale prea
morale; el spunea ba satenilor, ba protopopului, "verde-n fata", tot ce avea pe inima, astfel ca este mutat
intr-o alta localitate, numita Saraceni, o asezare inchisa intre munti, pe unde isi facuse albie un parau,
ramas fara apa aproape intregul an.
Satul arata jalnic:casele sunt rasfirate, n-au garduri, dar nici hornuri; acoperisurile sunt din paie, iar usile
"din trei scanduri intepenite c-un par crucis"; biserica este si ea o ruina "cu stalpii din fata pitreziti si
aplecati la pamant ", iar oameni sunt saraci, dar si lenesi.
Dorind sa-i indrepte, parintele Trandafir le tine duminica saracenilor predici, le da poporenilor, oriunde
ii prinde, sfaturi, de unde trebuiau sa inteleaga ca pacatuieste cel ce nu lucreaza. Satenii nu se schimba,
si-atunci parintele incepe cu ocara, cu luarea in ras, cu batjocura; de data asta, oamenii incep a se feri din
calea lui, si, dupa atata "tandalitura", il poreclesc "Popa Tanda". Ei se duc la protopop si la episcopie si
cer alt preot pentru satul lor.
Inspirat de divinitate "Popa Tanda "incepe sa munceasca din rasputeri pentru ridicarea materiala a
satului, dandu-se pe sine drept model de energie civica si de tarie morala; el se concentreaza asupra
universului casnic, isi ia de ajutor prietenii si sotia si, impreuna, reusesc sa-si transforme propria
gospodarie darapanata intr-un paradis domestic.
Preotul isi vopseste casa, ii schimba acoperisul, isi face un gard nou; pune rasaduri in pamant:de ceapa,
fasole, morcovi,"curechi", astfel ca oamenii privindu-i acum casa si roadele din gradina, isi ziceau "Popa
e omul dracului".
Modelul sau este molipsitor, iar cei care-l imita prospera: prietenul parintelui Trandafir, Marcu, reusind
sa impleteasca lese mai bune decat cele ale popii le vinde repede si cu profit la targul din ziua sfintelor
Rusalli.
In scurta vreme satul Saraceni devine o gradina infloritoare.
Parintele Trandafir, personajul principal, este infatisat sub aspect fizic, sumar si numai in deznodamantul
operei, autorul permitand sa se intrevada caracterul sau psihic. Eroul nuvelei Popa Tanda este un
intelectual prin care Slavici ilustreaza tema exemplului, tema cu mare circulatie si in creatia populara.
Prezentat direct si in evolutia sa, parintele Trandafir este, chiar din expozitie, posesorul unei palete de
trasaturi morale pozitive.
Situatia finala apare in capitolul al III-lea si ne prezinta o imagine total schimbata a satului
Saraceni:dintr-o pustietate el a devenit o gradina infloritoare; doar preotul a ramas neschimbat "verde,
vesel si harnic" numai ca parul alb ii tradeaza varsta inaintata.
Tema acestei creatii este constituita de lupta unui om puternic pentru ridicarea satului, tel in slujba
caruia pune o vointa si o darzenie exceptionale
nuvelele intre care se numara : "Moara cu noroc, Scormon, Padureanca, Popa Tanda " si altele.
Nuvela este o specie a genului epic in proza cu o actiune mai complicata cu un conflict mai puternic decat al schitei,
la care participa un numar nu prea mare de personaje.In nuvela accentul cade pe carecterizarea complexa a personajului
principal si nu pe actiune.
O astfel de opera literara este si "Popa Tanda" de Ioan Slavici.
Ca in orice opera epica modelul de expunerea dominant este Naratiunea, iar relatarea faptelor se face la persoana
III –a si in general, in mod obiectiv. Uneori percepem simpatia sau antipatia autorului cu care sunt prezentate unule
personaje, ex: fata de preotul Trandafir naratorul manifesta simpatie inca de la inceputul nuvelei, insa nu e de acord cu
atitiudinea preotului fata de enoriasii din Butucani : "Dar asa ii trebuie parintelui Trandafir".
Fiind o nuvela, actiunea operei literare "Popa Tanda" este mai complicata, mai ampla decat a schitei, dar se
desfasoarea pe un singur plan narartiv, iar faptele povestite se constituie in momentele subiectului.Astfel in Expozitiune
sunt prezentate cateva insusiri ala parintelui Trandafir, fiul dascalului Pintilie din Butucani care profeseaza in satul
natal.In urma unui conflict cu satenii si cu protopopul este mutat la Saraceni, un sat sarac din cauza ca oamenii erau
foarte lenesi. Expozitiunea cuprinde asadar si descrierea spatiului actiunii(imaginea dezolanta a satului).
Intriga prezinta hotararea preotului de a-i schimba pe saraceni, facandu-i oameni harnici.Aceasta hotarare
declanseaza Desfasurarea Actiunii care cuprinde incercarile preotului de a-i schimba pe sateni cu ajutorul predicii, al
sfatului, al batjocurii sau al ocarii, iar in final prin implicarea personala in refacera propriei gospodarii si in cultivarea
pamantului.
Momentul in care preotul reuseste sa-i antreneze la munca pe o parte din sateni constituie Punctul Culminant
. Luand exemplul preotului, ei ajung sa indrageasca munca realizand lucruri de calitate.
Deznodamandul il aduce in prim –plan pe acelasii preot Trandafir, devenind intre timp bunic, bucurandu-se de
roadele muncii sale si de tihna caminului sau. Ajuns la batranete el traieste din plin satisfactie ca a reusit sa-i schimbe pe
saraceni care ii spun acum cu admiratie "ca este omul lui Dumnezeu". Aceasta replica apare in antiteza cu o alta afirmatie
a satenilor :"Popa este omul dracului" pe care satenii au folosit-o atunci cand erau nemultumiti de incercarile preotului de
a-i schimba.Prezinta si imaginea satului Saraceni dar cu totul alta decat cea de la inceput.
Ca in orice nuvela, existe si aici un Conflict, atat exterior cat si interior.Cel exterior se manifesta intre perot si
poporeni si se actualizeaza pana ce acestia din urma cer schimbarea preotului, iar cel interior izvoraste din dorinta
preotului de-ai schimba pe sateni si neputinta de-a realiza acest lucru prin metodele folosite.
O alta caracteristica a nuvelei intalnita si in "Popa Tanda " este numarul de presonaje mai mare decat in schita,
dar mai redus decat in roman. Astfel existe un presonaj principal (Popa Tanda), presonaje secundare(preoteasca,satenii
,clopotarul Cozonac, Marcu Florii cucului)sau episodice(Mariuca, Ileana, Trandafirica, Coste).
Intr-o nuvela accentul cade asupra caracterizarii complexe a personajului principal si nu a actiunii.Astfel,
preotul este prezentat in evolutia sa in stransa legatura cu celelalte personaje mai ales poporenii pe care vrea sa-i
determine sa mucneasca.
Spatiul de desfasurare a actiunii este Saraceni, dar imaginea lui se va schimba pe parcurs devenind dintr-un sat
sarac, pustiu, in care casele arata jalnic un sat de nerecunoscut cu gradini pline de pomi cu case ingrijite cu biserica si
scoala, toate acestea fiind rezultatul muncii neobosite a preotului Trandafir.
Actiunea este plasata intr-un anumit Timp, a doua jumatatea a secolului XIX –lea, iar durata actiunii se
intinde pe o perioada de 10 ani.
Ca in orice nuvela personajele sunt prezentate si aici in mediul lor de viata, caci actiunea se desfasoara in mediul
rural intr-un sat de munte.De asemenea, atat vorbirii personajelor cat si relatarea autorului le este specifica oralitatea, o
trasatura importanta a nuvelei lui Slavici care consat in folosirea unor elemente de limba vorbita cum ar fi proverbele si
zicatorile, constructii exclamative sau interogatori, regionalisme, cuvinte si expresii populare.
O alta trasatura a nuvelei este Umorul, un umor de tip popular care rezulta din incercarile disperate ale
preotului de a-i schimba pe sateni deoarece, in loc sa apuce calea harniciei poporenii se pun la sfat pe batjocura si ocara,
ajungand sa se ocarasca intre ei, chiar pe prot.Tot umoristice sunt comentariile autorului.
Prin toate aceste trasaturi specifice opera literara "Popa Tanda "are toate notele definitorii ale unei
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: