| Diana4210 a întrebat:

De ce (niciodată) nu fulgeră și tună atunci când ninge?

Răspuns Câştigător
| unvecin a răspuns:

La general vorbind, fulgerul (și ca urmare și tunetul) apare de obicei într-o atmosferă instabilă. Atmosfera instabilă apare când aerul rece întâlnește aer cald. Și asta se întâmplă de obicei vara. În timpul iernii atmosfera e cam stabilă.

Vezi discuția pe larg aici: https://www.reddit.com/......ut_almost/

| GolopențaAdrian a răspuns (pentru unvecin):

S-a mai intamplat sa fulgere si sa tune si iarna

4 răspunsuri:
Salontanul
| Salontanul a răspuns:

Nu este chiar asa. Citeste aici: http://bit.ly/2E1bNcR Eu, chiar am vazut asa ceva.

| GolopențaAdrian a răspuns (pentru Salontanul):

Asta dovedeste ca si iarna se poate intampla asta

sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Ca să fulgere și să tune, se întâmplă așa.
Suntem vara.
În interiorul unui nor sunt zone cu temperatură foarte mică.
În acele zone se formează cristale mici de gheață, rotunde, care apoi se vor topi. Acele cristale mici de gheață se deplasează în interiorul norului, căci sunt și curenți de aer în nori. În deplasarea lor se freacă unele de altele. Prin frecare, electronii de pe straturile exterioare ale cristalului sunt smulși și trec de la un cristal la altul. Când datorită unei acumulări mari într-o zonă, ne putând sta ei prea mulți împreună, că nu le place unul de altul se resping încep să ionizeze moleculele de aer. Aerul ionizat conduce electricitatea. Astfel ei își croiesc un drum prin aer, acela este fulgerul pe care îl vezi. Dar pentru că sunt foarte mulți și se grăbesc pe cărarea creată de ei, încălzesc foarte tare aerul pe unde trec. Moleculele fierbinți de aer se lovesc de cele alăturate.
Aerul este un mediu elastic ca mii de corzi sau piei de tobă lipite unele de altele. Acele fierbinși bat în celelalte mai reci ca întro tobă. Acel bubuit auzi dta ca trăsnet.
Ce se întâmplă cu acele mici cristale de ghiață vara?
Dacă este foarte frig acolo în nori, pe măsură ce cad în jos se depune tot mai multă gheață pe ele și cad jos ca niște bile mari
numite grindină. Când e mai cald, ele de topesc și formează picăturile de ploaie. Să recaptulăm, vara, răcire bruscă în nor, cristale de gheață (aproape rotunde), frecare, electricitate.
Invers, nu am cristale de gheață rotunde, nu are cine se freca, nu am electricitate, nu am fulger, nu am trăznet.
Iarna, temperatura este rece, în nor dar este mai uniform rece ca vara. Nu se produc răciri bruște locale care să facă biluțe. În acest mediu rece uniform, temperatura scade treptat la zero, dar lent și uniform. Când ajunge lent la zero, uniform, câte moleculă înghețată se lipește încet de cealaltă și formează acea dantelă a unui fulg. Acesta nu este rotund ca și cristalul de gheață vara, nu se mai freacă de cel de alături să facă scântei. Dacă e prea greu, cade încet în jos. Pentru că are o conformație de parașută, în timpul căderii, moleculele de aer se lovesc de parașută, și fulgul coboară lent și legănat.
De ce nu a avem fulgere iarna? Pentru că nu avem biluțe de gheață în nor, ca să se frece unele de altele.

Întrebări similare