As dori sa ma ajutati daca puteti cu un sfat intr-o anumita privinta.
Am avut o relatie de cativa ani ce in timp s-a cam consumat si nu mai era ce trebuia sa fie. Urma si ne pregateam de o despartire de ceva timp dar faptul ca erau totusi cativa ani parintii,familia stiau de noi isi puneau baza in noi,locuiam intr-o casa am tot lungit momentul pana eu mi-am gasit pe cineva.Da stiu este de condamnat si nu trebuia sa fac asta decat dupa despartire dar din cauza greutatilor si a nevoiei de a fi ascultata de a primi atentie de a fi ajutata am gasit (la inceput nu asta am vrut sentimentele au aparut pe parcurs) consolare in bratele altcuiva.Tin sa mentionez fara sa ma scuz sau ceva ca raceala si distantarea a aparut din parte fostului meu la inceput si eu inca mai trageam sa fie bine pana am obosit (el ma inselase in trecut).Bun incepusem sa am o relatie serioasa cu aceasta persoana ce la inceput ma consola doar si incuraja doar ca era o relatie la distanta (noi am vorbit pe internet era un vechii prieten din copilarie ce se mutase de prin zona mea de multi ani) in care ne vedeam la cate o saptamana, doua o luna depinde cum putema ambi iar sentimentele erau din ce in ce mai puternice iar el ma presa din ce in ce mai mult sa renunt la fostul si sa raman cu el ca ma va face fericita.Mi-a fost frica sa fac lucul acesta deoarece nu aveam o anumita siguranta, a mei nu ar fi fost de acord cu situatia si nici cu el (ca nu este tocmai un om pe care sa il preziti rudelor si acestea sa il si placa deoarece statea inca cu parintii, nu avea un loc de munca stabil etc) asa ca am lungit momentul iar certurile s-au amplificat tot mai mult pana am zis ok stop nu vreau sa fac greseala pe care sa o regret toata viata stand langa fostul cu care nu ma mai simtiam de mult ok si pentru care nu mai aveam sentimente si sa pierd omul asta pe care chiar il iubeam si ma trata regeste si asa am si facut.Am rupt o relatie de ani de zile cu planuri mari in minte ca ma voi duce la parintii imi voi gasi de munca urmand ca el sa gaseasca o chirie in orasul meu sa isi gaseasca si de munca si treptat sa fie ce trebuie sa fie.Nu stiu daca este vorba despre carma sau despre faptul ca iti platesti pacatele dar lucurile nu au mai stat deloc asa.
In momentul in care am dat de greu ca eu nu imi gaseam de munca el statea rau cu bani ca nu avea ceva stabil si nu se implinea ce ne propusesem am inceput sa ne certam mai des sa ne jignim sa incercam sa punem capat relatiei era mai rau decat cand eram cu fostul.I-am reprosat ca am plecat de acolo pentru el ca lupt singura pentru relatia asta si ca daca nu era sigur sau stapan nu trebuia sa insiste sa fiu cu el si sa imi promita ca va fi totul bine si el mi-a resprosat ca trebuia sa il anunt din timp sa se pregateasca si ca nu m-a obligat el sa plec de la fostul.Ok am trecut peste toate am luptat si am gasit fix inainte de sarbatori o chirie ieftina intr-o zona putin mai nasola dar totusi eram impreuna.Am renovat, a stat 3 zile acolo a zis ca totul e ok ca de sarbatori sa vina cu totul cum a si facut.Mergeam zilnic la el am petrecut craciunul impreuna si treptat mi se parea ca ceva e ciudat si schimbat la el.El era obisnuit la tara era obisnuit cu un anumit mediu de viata si nu se simtea bine aici iar eu incercam sa ii intru in voie si sa incerc sa fac tot ce pot sa il ajut dar nu am putut a zis ca vrea sa plece la ai lui pentru cateva zile ca nu se simte confortabil.Nu am fost de acord avand in vedere ca mai era un pic pana la revelion si imi era frica ca nu o sa ajunga inapoi moment in care s-a suparat si a plecat fara sa imi spuna lasandumi un mesaj ca e o zona urata cu oameni ce se cearta si nu suporta sa ii mai auda.Mi-am pierdut cumpatul si firea am inceput sa plang ca m-a lasat singura ca nu este corect cum a procedat iar el mi-a spus ca se va intoarce si isi va lua lucurile va merge la munca si va reveni in alta chirie.I-am propus sa nu isi ia bagajele sa cautam in alta parte ca mai avem niste bani si sa ne mutam atunci si nu a fost de acord vroia doar sa plece.De atunci ceva s-a rupt la mine si nu am mai putut vedea lucurile bine deloc.Am inceput sa aflu ca este ipohondru, nu mai avea posibilitate sa se intoarca sa ia alta chirie, statea cu saptamanile ca nu mai avea ce sa munceasca si sunt 2 luni de cand nu ne-am mai vazut.Mereu zice ca ii e dor de mine ca o sa fie bine ca se va intoarce dar in capul meu este mereu acelasi gand ca a fost langa mine si a plecat, eram insfarsit unul langa altul dar el nu a putut indura putin cu rabdare, ca eu mi-am lasat viata mea buna rea cum a fost si el nu a fost in stare sa ramana langa mine cand aveam nevoie de el.
Intrebarile mele sunt: Oare se mai merita sa mai astept?
O sa trec peste ce s-a intamplat si o sa am incredere in el (am povestit pe scurt dar ma mai mintea cu chesti)?
Oare chiar il mai iubesc?
Cine a gresit mai mult?
(Scuze pentru greseli)

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook