Sarbatori fericite! Nevoie de cat mai multe pareri si va rog fara raspunsuri la misto.
Am ai eu o problema cu parintii. Am 16 ani,am un anturaj de prieneti ai caror parinti ii lasa sa stea cam cat vor ei in oras,sa aiba iubit/iubita ( de care chiar si stiu ), cu alte cuvinte le acordca o anumita libertate. Ei tot timpul ies la sfarsit de saptamana afara,pe la 5, 6 seara, la vreun restaurant sau cafenea. Pe mine nu ma lasa sa ies la ore de genul cu pretextul ca sunt mica si ca nu mi se cuvine la 16 ani sa fac asa ceva . Rare ori doar daca ajung sa plang si sa ma milogesc de ei ma lasa,altfel nu.
Un alt motiv pentru care nu ma lasa este faptul ca eu sunt de alta etnie ( aromana) si ei sunt romani si-mi spun ca nu am nimic bun de invatat de la ei.
Si ieri seara tata mi-a facut o serie de faze foarte penibile . Am fost la ziua unei prietene,l-am rugat pe el sa ma duca, m-a adus si cand am ajuns : ce sa vad? a coborat cu mine pana ce m-a dus in restaurant sa vada cu cine stau eu acolo. va dati seama ca au inceput sa rada de mine majoritatea dupa ce a plecat. Si plus de asta ma mai si suna din 30 in 30 de minute sa ma intrebe cat mai stau ca e tarziu deja ( 8, 8 jumate ). Pana la ora aceea nici macar nu venisera toti invitatii . In fine, a venit la 9 si m-a luat , normal ca m-am suparat foarte tare avand in vedere ca toti ceilalti au stat pana la 12-1 noaptea( fete chiar cu 2 ani mai mici ca mine ). Daca era prima data,nu reactionam asa,dar mereu eu sunt cea care pleaca prima sau chiar nu iese deloc. Deja cativa prieteni au inceput sa faca misto pe seama mea din aceasta cauza desi stiu de ce nu pot sa ies cu ei si de ce nu pot sa stau mult.
De iubit nici nu zic,tot timpul trebuie sa ma feresc de ei. Si sincer de comentat(sa-mi spun punctul de vedere) nu am curaj,nu in fata tatei ce-l putin pentru ca el este adeptul a" bataia e rupta din rai ". Nu pot spune ca m-a batut vreodata tare,insa de multe ori mi-am mai luat-o de la el pentru ca am rodicat putin tonul. Este o fire dificila si nu prea pot vorbi nimic cu el.
Ce-i drept in punct de vedere material mi s-a oferit orice mi-am dorit,nu am nimic de comentat aici.
Nu ii inteleg( pe parintii mei ) de ce se comporta asa cu mine,parca nu ar avea deloc incredere in mine,desi sunt un copil bun( zic eu ),ma comport frumos,am note bune, am bunul simt.
M-am cam saturat sa fiu la 7-8 in casa, in conditiile in care prietenii mei cam pe la orele astea ies afara. Va dati si voi seama cred ca nu imi e tocmai usor sa am o viata sociala tocmai buna ...
Va rog ajutati-ma cu un sfat,ce pot sa fac sa ma lase si pe mine sa fiu ca ceilalti colegi /copii de varsta mea?
P.S. : Mama nu prea se baga in acest fel de discutii, doar ii tine partea.

Probabil se gandesc ca la varsta asta poti face cele mai multe prostii.Dau eu nu as suporta ca eu nu sunt obisnuit ca ai mei sa faca figuri de-astea.Eu ori as pleca de acasa ori m-as certa cu ei sa ma pedepseasca pana le vine ameteala.Ca sa le arat ca pot sa faca ei ce vor ca eu tot ca mine fac m-as apuca de baut si fumat, de plecat fara voie de acasa.Ce vor face?Pe cuvant.As face numai prostii pana am cadea la un acord.

Nu te sfatuiesc sa faci asta, a mers doar la mine. Aveau si ai mei crize de-astea si eu mai rau faceam.Acum sunt ok si nu mai fac nimic din ce faceam ca am crescut, dar acum nici eu nu au ce zice ca nu au cu cine sa se inteleaga cand mi se pune pata

Parintii tai sunt prea protectori, le e frica sa nu ti se intample ceva mai ales ca nici nu stiu ce fel de persoane sunt prietenii tai.Eu zic ca solutia e ca daca ai prieteni buni sa ii inviti mai mult pe acasa si sa-ti petreci mult timp cu ei in preajma parintilor astfel ca ei sa-si dea seama ca prietenii tai sunt persoane de incredere si o sa fii si tu in siguranta.Parintii tai sunt nesiguri si de aceea simt nevoia sa te controleze si sa te urmareasca la tot pasul.
Probleme din astea am avut si eu, am tot 16 ani, si acum parintii au incredere deplina in mine si ma lasa sa ies cand vreau si unde vreau pentru ca le-am dovedit ca sunt responsabila.

In primul rand trebuie sa intelegi ca tu esti matura si responsabila la varsta asta. Bătaia nu e rupta din rai. Comportamentul tatalui tau este un comportament bolnav. Asta trebuie sa realizezi singura si sa tratezi lucrurile cu seriozitate. Nu te lasa batuta, umilita si abuzata de propriul tata. E bolnav, din cate mi-ai descris. Nu are inima sau dragoste. Considera ca a-ti oferi bani si situatie materiala va rezolva totul. Asta va avea efecte pe termen lung si foarte lung daca nu actionezi. De obicei fete tinute asa ajung sa duca o viata de promiscuitate. Nu face jocul diavolului sa alimentezi ura fata de tata
Asta și vrea el, in nebunia lui. Priveste-l cu compatimire ca pe un om cu probleme. El nu iti vă dezvolta responsabilitate si personalitate. Viata lui nu il satisface si vrea sa iti traiasca viata ta. Mamele se poarta la fel cu baietii. Este o situatie bolnava. Obisnuieste-te cu asta si ia atitudine. Parintii nu te invata mereu de bine. Cauta-ti propriile principii morale, citeste mult, si asa vei depasi problema. Dar ma tem ca tatal tau nu se va schimba niciodata. E o boala foarte grea, obsesie. Nu o confunda cu. dragostea. Am întâlnit tati posesivi bolnavi care si-au omorat fetele in bataie cand au mers cu un baiat. Nu este uman, nu este moral, nu este crestineste. Tatal si mama ar trebui sa fie un sprijin moral, sa ofere dragoste fiilor. Si eu am o mama incredibil de posesiva. E o boala care merge spre incest. Nu stiu daca se vindeca vreodata. Dar copii care au asemenea experiente, de obicei cand sunt pe cont propriu, nici nu vor sa mai auda de parinti. Este de la sinte inteles. Ce fata si-ar mai iubi tatal care a distrus-o? Orgoliile sunt mari când vine vorba de asemenea parinti. Solutia la tine este sa nu joci jocul asta al razbunarii, sa fii constienta ca el are o problema si sa il tratezi ca pe un om bolnav. Formeaza-ti principii de viata, citeste, cauta-ti repere spirituale crestine. Nu te lasa umilita si jucata in picioare de parinti ideal este sa ajung pe cont propriu si sa poti sa traiesti o viata mai linistita. Este de dorit sa ne departam oameni fe genul, chiar daca sunt parintii nostri. Un tata ar trebui sa isi respecte fiica, sa o iubeasca, sa ii respecte intimitatea, etc. Sunt mame bolnave care nu respecta intimitatea si personalitatea baietilor. Și asa se nasc oameni cu probleme psihice. Deci ce alegi? Sa o iei razna sau sa intri in conflict? Asta te maturizeaza mai repede si iti dai seama ca sunt multe cazuri de asemenea barbarisme. Mult prea multe.

Parintii tai vor intr-un fel sa te protejeze. Asa fac si ai mei, cand toti prietenii mei sunt afara si stau pana tarziu, pe mine nu ma lasa sa ies cu ei. Probabil chiar nu ai ce sa invezi de la ei. Poate ca parintii tai au o parere foarte proasta despre prietenii tai si nu vor sa stai cu ei ca sa nu ti se intample ceva; niciodata nu stii la ce sa te astepti. Eu sunt de parere ca parintii tai fac bine ca se intereseaza atat de mult de tine. Parintii prietenilor tai nu sunt atat de interesati de copiii lor.
Dar ai putea sa ii prezinti parintilor tai pe toti prietenii tai ca sa vada ca sunt de treaba, desigur, daca tu crezi ca sunt de treaba!
Ai putea sa porti o discutie serioasa cu ei si sa le explici tot ceea ce ne-ai explicat noua pe TPU
Incearca! :*

Eu am o sora de 15 ani la fel,exact la fel ca tine, si gaseste mereu raspuns la vorbele parintilor mei, nu este jenata sa le raspunda si nu imi prea place de ea, chiar daca e sora mea, dar o iubesc.Aici este greseala tatalui tau care nu te lasa sa faci aceste lucruri la varsta ta, si greseala prietenilor ca radeau de tine. Oricum, la varsta ta inca mai trebuie sa stai sub aripa parintilor pentru ca nu stiu daca esti in stare sa rezisti unui atac al drogatilor(nu zic ca te droghezi)sau furtului si dus in alte tari la p***us de se aude:Unde naiba umbla Amalia? Aaa nu a stat sub aripa parintilor.(nu as vrea sa te jignesc.
Cel mai bine, incearca sa te bagi pe langa parintii tai spunandu-le:te ajut cu ceva? si nu mai ridica tonurile.Arata-le ca nu meriti sa fii umilita de fata cu prietenii tai.
Eu atat iti zic:Respecta-ti parintii vei avea de castigat!

A da si am doar 12 ani.

Heiii! Cea mai buna metoda e sa ii rogi sa vina putin cu tine, intr-o camera, va asezati si incepi. Incepi sa le spui ceva gen "Mama, tata, stiu ca e posibil sa va suparati, dar, asta e. Toti prietenii mei, de varsta mea, sau chiar mult mai mici, ies afara pe la 8, au iubit/iubita... Vreau sa stiti ca sunt mare si am nevoie, si eu de mai multa libertate decat acum 2 ani." Ceva de genul asta merge tot timpul. Nu fii trista! Ai sa reusesti!

Pffffffffff complicat...si eu sunt cam in aceeasi situatie dar eu le cam zic cand ma supara ceva si pana la urma am crescut numai sunt cea mica pe care o stiu ei. La parinti e si teama de a nu ti se intampla ceva...e normal. Dar ai tai cam exagereaza totusi tu cum o sa cunosti si alti oameni? stand in casa? Si mama ta ar trebui sa iti i-a apararea pentru ca si ea a fost poate la fel ca tine si poate nu i-a placut ca i se interziceau anumite lucruri si cu atat mai mult daca esti singura la parinti. Eu zic sa ii iei usor si sa incerci sa vorbesti cu ei si sa le spui ca ei nu vor sa accepte ca ai crescut. Sper sa scapi de aceasta problema. Bafta si sper ca te-am ajutat cat de cat.

Pai... pur si simplu imi aduci aminte de mine
asa sunt si ai mei
sunt clasa a 8 si ies la ora 7 si ai mei vin sa ma ia...
mda e chiar ff naspa dar asta e
cand vreau sa ies pe afara imi zic nu stai mult sua ma mai suna si zic 5 minute dar nu-i ascult niciodata... mereu a da bine 5 min si intru peste 2 ore
dar asta merge doar la mine...
unele lucruri ma lasa sa le fac fara probleme sa ma duc in parc cu o prietena etc...
multe lucruri nu ma lasa sa le fac de pilda: daca nu a mers o colega de-a mea in excursie nu am mers nici eu ca cica,, cu cine stai tu acolo?''
dar in ziua aia m-am enervat atat de tare si le-am spus toate ofurile mele pentru ca nu le-am mai suportat acum ma lasa sa fac multe lucruri (doar pentru ca am avut curaj sa le spun in fata ce nu imi convine)
nu e vina ta
pur si simplu parintii sunt mult mai protectorii cu fetele asta este nu ai ce sa le faci... stiu iti vine sa iei ceva si sa aruuncii dpa ei dar asta din pacate nu este posibil
du-te sa vorbesti cu ai tai altfel o sa iti irosesti ani in acest fel si nu vei rezolva nimic
mult noroc

Da am citi cu atentie tot ce ai scris. Dar ce ne spui tu noua "sa iti spunem ce sa faci ca sa te lase sa fii ca ceilaltii copii" este imposibil. Orice sfaturi as incerca sa iti dam nu putem schimba opinia si parerea parintilor tai.

Nu te gandi doar la ce este rau, cum am citit din punct de vedere financiar nu ti-a lipsit nimic.

Incearca sa discuti cu el, intr-o seara cand este bine dispus "ia-ti inima in dinti" du-te la el si ii spui frumos "tati vreau sa discutam ceva despre mine dar nu vreau sa ma certi sau sa ma judeci pentru propria parere" si atunci ii spui tot ce ai pe suflet si te deranjeaza, poate mai capeti 1-2 ore in plus pe afara, ca si el poate o sa se simta putin aiurea vazand ca tu suferi din aceasta cauza.

Si sa ii spui tot ce ai pe suflet atunci, dar sa ai curaj nu vei pati nimic daca o sa-i vorbesti calma iti garantez.

Ei nu vor sa-ti faca rau, dar tatal tau tine prea mult la tine si nu vrea sa patesti ceva deoarece poate cunoaste riscurile din ziua de azi, fete de la varste foarte mici care au intrat in anturaje proaste si s-au apucat de fumat, baut si altele, nu vreau sa intru in detalii despre altele/altii.

Iti urez bafta! Funda?