Buna tuturor,
Sunt o tanara mamica pe care statul acasa cu copilul o innebuneste.Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, imi iubesc bebele mai mult decat viata mea, dar simt ca statul acasa ma prosteste!...? (mai mult)

Question

Buna tuturor,
Sunt o tanara mamica pe care statul acasa cu copilul o innebuneste.Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, imi iubesc bebele mai mult decat viata mea, dar simt ca statul acasa ma prosteste! Nu reusesc sa mai iau legatura cu vechile cunostinte, mi se pare ca nu-mi gasesc subiect de conversatie cu nimeni...Sotul meu lucreaza mai toata ziua si mai face si facultate, iar parintii nu sunt aproape.Nu avem nici unul frati sau surori sa caut o vorba la cineva.Imi vine sa plang tot timpul si am o sezatie de gol in suflet.Ma simt atat de inutila...Innebunesc sau e normal sa ma simt asa? Mai sunt mamici care sa-mi spuna daca s-au confruntat cu asa ceva?

anonim_4396 · Accepted Answer

Responsabilitatea pe care o ai cu copilul nu ar trebui sa te faca sa te simti inutila, probabil ca problema vine din alta parte, schimba ambientul incepind cu casa si daca prietenii nu mai tin legatura au o problema, fa-ti noi prietenii printe mamicile din parc, mai mult ca sigur aveti despre ce sa vorbiti, inteleg ca sotul are timpul limitat, dar 10 minute de comunicare dupa ce ajunge acasa pot  face mai mult decat toate cunostintele voastre, continua cu activitatile pe care le aveai inainte de nastere sau cauta altele noi.statul"acasa cu bebelusul" iti da timp sa va cunoasteti mai bine si chiar sa comunicati sub diverse forme, peste ani copilul va creste si ai sa regreti ca nu il mai poti tine la san sau in brate asa cum faceai cand era bebelus, profita din plin de momentele tale cu micutul care este in perioada de crestere pentru ca are nevoie de tine  mai mult decat orice pe lume, stresul nu ii face bine si o sa devina agitat.eu iti doresc din suflet mult noroc si daca starea ta persista vorbeste cu medicul de familie

Antonia_4818 · Answer

E posibil sa ai o depresie postpartum! E normal..., dar, pentru a depasi momentul trebuie sa socializezi... 
Fa-ti prieteni noi, iesi cu bebele in parc (cand e cald) vorbesti cu alte mamici... Socializaza cu vecinele...
Uita-te la comedii, asculta muzica, invata noi retete de mancare! Socializeaza!

assiris · Answer

Da e complicat. Dar de ce ai facut bebele? Nu era mai buna libertatea?
Nu te poti "prosti" daca in pauzele pe care ti le lasa bebele vei gasi ceva de facut (poti face si o facultate, o perfectionare, niste cursuri online etc.)
Apoi nu stiu ce copil ai daca nu faci nimic pentru el. Un copil nu este ca un fel de mancare, o faci si o pui la frigider dupa care nu mai ai nimic de facut decit sa o incalzesti din cind in cind...

cribus · Answer

Si eu sunt tot in aceeasi situatie mai ales dupa ce a murit sotul meu e si mai rau.

mihalitza · Answer

Pentru situatia ta au fost inventate...bonele.Nu inseamna ca iti abandonezi copilul daca il lasi in grija unei persoane calificate si te ocupi de tine in timpul asta-eventual poti reincepe serviciul. Majoritatea mamicilor procedeaza asa...

cami_6226 · Answer

E normal sa simti asta, daca ai avut activitate inainte de nastere, e normal.ai rabdare sa vina caldura si atunci poti iesi in parc cu bebe si vei cunoaste si alte mamici, va fi mai bine.rezista,toate trecem prin asa ceva

lalaghizi · Answer

Este foarte greu la inceput.Am trecut si eu prin ceva asemanator. Dar totul consta in puterea pe care trebuie sa o descoperi singura.As putea sa-ti dau povete daca ai dori dar tot tu vei lua decizia corecta. Din intamplarile altor familii poti invata multe. Pune-ti in gand ce vrei sa faci in ziua respectiva chiar sa scrii pe hartie, la sfarsitul zilei analizeaza ce ai facut si ce nu.Si faci o alta planificare pe care o reiei a doua zi de la capat incluzand ce nu ai facut.
Acu cand vremea este calda ia-ti bebeul si iesi la plimbare sigur te vei intalnii si cu alte mamici.Cauta conversatie cu ele punand diferite intrebari despre copii. Vei fi uimita ca si ele au probleme.Incet incet vei reusii.     
Sanatate si multa putere iti doresc.

pestisoruldeea · Answer

Asta fac si eu, draga mea si iti impartasesc sentimentele!
m-am saturat si...da...simt ca ma prostesc! ai dreptate!
e greu desi eu am parintii aproape pentru ca locuim la ei pana reusim sa ne punem apartamentul pe picioare care... apropo simt ca nu-l mai terminam odata! odata cu venirea pe lume a micii mele pestoaice...acum 11 luni...cam greu cu banii si astfel...cam greu cu facutul apartamentului! asta e! daca vrei putem sa mai vorbim pe mess...desi intru cam greu de cand a crescut Andreea-Nicoleta.id-ul meu e pestisoruldeea si e-mailul : pestisoruldeea@yahoo.com
cat doarme ea dimineata-pana la 10-11, eu fac curatenie(sotul pleaca pe la 5 dim si nu mai pot sa adorm dupa aceea), apoi ne schimbam, mancam, ne jucam, iar ne culcam si eu imi mai fac din treburi sau daca nu am treaba citesc sau stau pe net si apoi...se face seara, ne adunam cu totii...mancam, facem baita, mancam si incercam sa facem nani amandoua pentru ca sotul adoarme imediat dupa ora 10(nu mai ai ce sa-i spui ca practic doarme din picioare;-)), numai ca Andreea nu considera ca ala e programul ei de somn si...adormim in sfarsit pe la ...12, cam asa.si dimineata o iau de la capat!
dar n-ai ce sa-i faci...asta e! daca am vrut copii! lasa ca cres ei mari si...vedem noi! :-)))) glumeam pentru ca o ador... e viata mea!

pupici si mai vb! sper!

anonim_4396 · Answer

E problema post-natala? Ai mers la medic specialist?
Daca nu, atunci du-te mai repede pana problema nu devine critica! 
Cu 2 copii, treaba, carti, reviste, calculator, etc., cum te poti plictisi?
Ceva nu e ok!

anonim_4396 · Answer

Buna ma numesc adriana am un bebe de 1 anisor. si eu am aceleasi stari si senzati ca si tine nu stiu daca este normal dar ma simt exact ca tine.

anonim_4396 · Answer

Asa este cand nu ai pe cineva aproape si eu am fost la fel cu primul copil

anonim_4396 · Answer

Da, si eu ma simt asadin pacate. la mine e mai grav sotul lucreaza de acasa si stam toata ziau impreuna intr-o sg camera. e foarte greu. se erodeaza tare relatia

anonim_4396 · Answer

Si mie mi se pare oribil sa tot stai acasa. pentru ca sunt insarcinata, am intrerupt serviciul, credeam ca o sa-mi fie mai bine acasa, dar... cred ca abia astept sa nasc si sa fac cumba sa ma intorc la lucru. mi se usuca oasele, daca nu esti activ...parca se duc zilele in van. e groaznic.

analia_2935 · Answer

Buna nu esti singura care se afla in aceasta situatie ma numar si eu eu locuiesc in israel de 7ani am plecat la munca si in aceasta tara am cunoscut pe sotul meu ne-am intemeiat o familie di iubirea noastra m dat nastere unui baietel superb de cand am nascut stau numai acasa sotul meu pleaca dimineata la 6si vine tocmai seara la orele 18 nu am pe nimeni din familie sau pe cineva apropiat tot asa sunt si eu lpng am depresii am devenit foarte nervoasa ma cert cu sotul meu din orice si nu mai spun ca sotul meu nici nu vrea sa auda  ca vreau sa-mi duc prichindelul la gradinita daca vrei sa ne spunem oful astept sa-mi scrii analia

sabrina · Answer

Va multumesc tuturor pentru vorbele bune! 
@pestisoruldeea - ma accepti in lista ta pe mess? sunt in asteptare;
@alessa si lalaghizi - multumesc mult asta fac din cand in cand, dar nu prea avem parcuri in apropiere de casa, asa ca ajung mai greu + ca am ajuns sa vanez toate vecinele care merg sa faca piata...
@mihalitza - excelenta ideea ta... daca as avea bani pentru o bona, dar...
@cribus - regret nespus pierderea ta, iti sunt alaturi cu sufletul; m-am simtit egoista si smiorcaita in clipa in care ti-am citit raspunsul... 
Va pup si regret ca nu va pot premia pe toti, sper sa nu va suparati pe mine!