Hei all. Am o problema mai personala. Sunt intr-o relatie de 2 ani si o luna cu cel mai bun prieten al meu, totul e ok, ne intelegem bine, anul asta am avut o perioada foarte rea din punct de vedere mental ( atacuri de panica, agorafobie, anxietate etc). Toata vara a stat cu mine acasa si m-a ajutat sa depasesc aceste probleme. Insa este si o problema si puteti sa spuneti ca sunt egoista, ca sunt rea, dar ca sa o luam de la inceput mie probleme astea mentale mi-au aparut din cauza sacrificiului de sine in favoarea celorlalti prea mult... Am ales ca dupa problemele astea sa ma gandesc mai mult la mine, la ce imi face mie bine. In relatia asta sora iubitului meu de la inceput m-a jignit cu orice ocazie in fata tuturor prietenilor si membrilor familiei lor. Parintii lui sunt divortati si nici unul nu a vrut sa ma primeasca in casa din cauza povestilor ei. Pana la urma le-am demonstrat ca nu sunt precum cred ei. La toata lumea spune lucruri groaznice despre mine, ea si iubitul meu impart un apartament, insa chiar dupa 2 ani nu sunt bineprimita acolo, asa ca mereu trebuie sa dormim la parintii mei, chiar daca el are jumatate din apartamentul acela. Problema mea este urmatoare, dupa 2 ani inca nu are curajul sa ii comenteze ceva ei sau sa imi ia macar apararea, nu pot sa o iert chiar daca in fiecare seara ma rog la Dumnezeu sa imi dea putere sa o iert, dar de prea multe ori am venit acasa plangand din vina ei si prea mult am fost marginalizata si jignita. Pur si simplu am ales sa nu mai am nici o tangenta cu ea. Dar iubitul meu refuza sa o indeparteze si vede ca plang si ca sunt terminata din cauza surorii lui si a mamei lui care, dupa ce ca am ajutat-o la constructia casei impreuna cu tatal meu pe gratis si am facut multe lucruri pretinde ca sunt nesimtita si egoista ca nu ii accept fiica in viata mea, spune ca eu sunt de vina ca fiica ei este asa si nu mai pot. De ziua mea am fost la el in apartament ( el are sus la mansarda un dormitor si baie iar ea jos are dormitor si baie dar livingul si bucataria ar trebui sa se imparta ) si nu am avut dreptul sa ne uitam la un film ca sa nu o deranjam pe sora lui si pe iubitul ei din pat. Iubitul ei are dreptul sa faca orice acolo, sa sparga lucruri sa modifice mobila, eu nu am dreptul sa stau pe un scaun acolo, am fost jignita de iubitul ei in seara de ziua mea din cauza ca am vrut sa ma uit la un film pe televizor si prietenul meu nici nu s-a bagat, mi-a zis sa tac din gura ca vreau sa il fac sa se certe iar cu familia lui? Il iubesc asa de mult dar nu pot sa ajung la nici o intelegere cu sora lui iar el nu face nimic cu privinta asta. Nu stiu ce sa mai fac, si acum va scriu cu lacrimi in ochi. Inima imi spune sa trec peste, creierul imi spune sa plec si asta este. Pana la urma avem o varsta ( 21-23) si ar trebui sa se gandeasca la familia ce vrea sa o faca cu mine nu la cea pe care o lasa in urma... Va rog ajutati-ma cu un sfat . Si puneti-va putin in locul meu. Ce ati face?

Ar trebui sa stați singuri, asta ar fi ideal. Dacă nu se poate asta măcar televizor sa aveți în camera voastră. Asta nu e un lucru greu de obținut. Apoi soluția ar fi sa ii eviți cât de mult poți, și dacă ei te jignesc sa le spui cu calm ce consideri ca merita dar fără sa plângi sau sa ridici tonul. Trebuie sa fii mai smechera în situații de genul. Bine ar fi sa se vândă casa aia și fiecare sa și cumpere altceva. Din respect și dragoste pentru fratele ei ar trebui sa se abțină și sora lui, sa inteleaga fiecare ca trebuie sa lase de la el pentru a exista înțelegere. Nu merita sa te îmbolnăvești, ori devii mai nepăsătoare, ori pleci de acolo. Sănătatea ta e mai presus, și nu o spun doar asa, ia în serios sfatul asta, gândește te la tine și la sănătatea ta

Vorbeste cu prietenul tau si spune-i sa aleaga, ori tu ori sora lui. Pana la urma daca te iubeste trebuie sa puna piciorul in prag. Nu poti sta indiferent cand persoana pe care o iubesti este tratata cu cum ne spui tu. Problema este mult mai profunda din punctul meu de vedere, imagineaza-ti ca treci peste aceste inconveniente si ca ramaneti impreuna, ce faci cu o astfel de persoana in viata care nu stie sau nu e in stare sa protejeze persoanele pe care le iubeste. Eu te sfatuies sa vorbesti cu el si sa vezi daca il convingi sa ia atitudine, daca nu, gandeste te ca uneori trebuie sa faci sacrificii si sa gandesti rational pentru ati fi tie bine in viitor.

Inima iti zice sa treci peste, dar ar trebui sa lase creierul sa faca ce trebuie sa faca, pentru ca el va avea de suferit mai mult pe viitor...
Când se intampla astfel de lucruri, adica iubitul tau sa fie un pisic si tu un nimeni in fata celor de langa el, creierul se duce naibii iar inima aia n-o sa-l mai poata ajuta nici dac-ar vrea.Mai exact inima ta e cam egoista in relatia asta cu creierul,intelegi? In mod normal pe iubitul tau ar trebui sa-l iubesti pentru ca e barbat si pentru ca te apara de prostia din familia aia a lui,dar se pare ca el iti recomanda sa fii la fel de proasta ca ei,ceea ce nu e prea frumos,adica nu se mai potriveste cu dragostea.E complicata treaba,dar mai bine fugi si,dupa ce-o sa sufere inima o vreme, creierul tau va alege ceva mai bun pentru tine, mai ales ca meriti...
Sper ca te-am ajutat, poate imi dai o funda, ca pentru asta ti-am raspuns.

Tot cu parere de rau iti spun ca nu se va schimba nimic. Nici acum, nici peste cativa ani. El isi pretuieste familia mai mult decat orice, si nu-l condamn. Intrebarea este: cat esti tu dispusa sa accepti si pentru cat timp?

Toate figurile sunt din cauza apartamentului. Tu trebuie sa dispari ca sa nu fie impartit. Daca crezi ca te iubeste incearca o chestie gen partaj. Evaluarea si da-mi partea sa-mi iau o garsoniera ori un apartament mai micut. Sau ii da-ti partea si sa dispara ea

Da, într-adevăr, el greșește că nu se impune în fața surorii lui și a mamei lui și că le permite să te trateze cu lipsă de respect în condițiile în care, așa cum susții tu, le-ai făcut bine și ai demonstrat că ești fată ok.
Nu vreau să pară că te descurajez, dar nu prea ai ce face dacă el nu ia atitudine, poate doar să faceți cumva să vă mutați împreună.
dar repet; la el e cheia, el trebuie să ia atitudine, el trebuie să pretindă respect din partea familiei lui, pentru că, dacă o faci tu, vor spune că vrei doar să creezi discordie în familie.
În felul ăsta nu se poate continua, ori ia atitudine, ori relația asta se va degrada pe zi ce trece și vei ajunge în punctul în care cedezi sau - mai rău - să-ți revină afecțiunile psihice.
Gândește-te la tine în primul rând, ai dreptul să-ți prioritezi propria persoană și implicit bunăstarea ta, atât psihică cât și fizică.
Asta nu te face nici egoistă, nici o persoană rea, ci rezonabilă!

Multă baftă ^^

Nu esti egoistă deloc cred că e vina lui că nu se hotărăste ce vrea de fapt de nu iar mai da el voie surori lui să te jichneasca nu ar mai face-o. Vorbeste despre ce simți si spune că nu mai vrei să fie asa si că nu mai poți. Nu se merită să suferi pentru că iubești. Parerea mea.

Salut! Initial nu am vrut sa raspund,dar m-a convins faza cu "scriu cu lacrimi in ochi".Pai, din cate spui tu, relatia ta cu el(rezumandu-ne strict la asta)nu este una distructiva, toxica, nu? In relatii comunicarea e totul.Ai putea sa ii spui ca lucrurile astea te termina si ca ti-ai dori sa poata face ceva?
Daca nu, ati putea cauta solutii, cert e ca ceva trebuie sa se schimbe, nu?
Te simt si imi pare rau pentru tine, cred ca e clar ca ceva trebuie sa se schimbe in chestiunea asta.Comunicarea e totul!
Nimeni nu iti poate da un raspuns la intrebarea ta, raspunsul e la tine, tu stii cel mai bine, in interiorul, tau ce e de facut.Iti tin pumnii!