Îmi doresc foarte mult o sora.(Ba chiar în ultimul timp plâng câteodată din cauza asta (suna cam ciudat ...cred) Mereu mi-am dorit ..doar ca nu stiu cum sa le spun părinților.Oricum nici nu cred ca ar rezolva ceva. Vreau sa le spun dar stiu ca nu ar înțelege pentru ca mama nu mai poate sa facă copii ceea ce ar însemna ca trebuie sa adopte si de asta zic ca nu ar înțelege, ei fiind genul ala care nu ar accepta sa crească 'copilul altcuiva'.

Sa stii ca esti prea rasfatata, nu e treaba ta sa ceri parintilor sa adopte copii. E usor sa avem pretentii.

Niciodata nu e gresit sa vorbesti cu parintii orice situatie ai. Ei trebuie sa-ti fie cei mai buni prieteni care sa stie ce te doare si sa te cunoasca. Esti prea convinsa de lucruri pe care nu le stii cu certitudine pentru ca nu ai de unde sa stii cum gandeste nimeni pana nu deschizi discutia in mod direct. De unde stii ca parintii nu te iubesc suficient incat sa faca asta pentru tine daca situatia economica le permite? Singura tu cu ei poti rezolva -sau nu -, nu cei straini. Nu uita - gaseste un moment potrivit nu cand exista vreo tensiune sau alte preocupari din partea lor, incepe sincera si cu curaj ca nu-ti ia nimeni capul, sa fie amandoi ca sa nu ia treaba in gluma, le spui ca te gandesti de mult dar nu ai avut curaj -ca sa nu creada ca ai o toana etc. Asculta ce iti spun eu - daca nu imi urmezi sfatul mereu te vei framanta ca nu ai facut nimic si poate ar fi existat totusi o posibilitate. In viata negru sau alb orice primesti trebuie sa fie clar si concret ca sa stii una si buna. Hai, nu e greu deloc.

Cel mai corect e sa vorbesti cu parintii pentru ca este o problema de fam.si trebuie sa fiti buni prieteni. Nu ai cum sa stii exact cum gandesc sau cum pot sa-si schimbe modul de gandire. Daca situatia le permite in final copiii sunt ai celor ce ii cresc nu numai ai celor care ii fac. Trebuie doar sa gasesti un moment potrivit sa nu fie preocupati de alte lucruri si sa vrb cu amandoi, sa le spui ca te gandesti de mult la asta ca sa nu creada ca e o toana etc. Daca nu faci asta vei ramane cu o apasare continua a incertitudinii de gen - Si totusi daca... Daca iti trebuie creioane te duci la 3 blocuri mai incolo sau intri in librarie? Curaj, nu e greu, numai voi puteti face asta. Macar stii clar e alb sau negru.

Am sa iti spun de ce e gresit sa incerci sa rezolvi lucruri unde nu exista. Cand ai nevoie de creioane intrebi la brutarie? De la altii vei primi in viata tot felul de raspunsuri care sa te descurajeze, este total gresit sa te iai dupa cei care fac asta, vei inregistra multe ninpliniri. Tu trebuie sa traiesti viata ta nu a altora dupa capul lor.

Gaseste`ti o prietena care gandeste la fel ca tine si propune`i sa fiti surori.

Draga mea, un copil nu e un cățel.
Ai tai probabil nu isi mai doresc un alt copil. Pentru tine e doar un obiect de joaca, dar pentru ei e o responsabilitate morala si materiala. Ca nu duci tu sarcina 9 luni, nu nasti tu, nu o sa te trezești tu la 3 noaptea sa o alaptezi sau sa o schimbi pe sora-ta, nu o iei iar de la capat cu un copil mic. Poate ca mama ta nu mai e dispusa sa aiba grija de un al doilea copil.
In plus, nici nu stii ce pierzi. E chiar foarte mișto sa fii copil unic. Eu nu mi-am dorit niciodată un frate sau o soră (si din acelasi motiv la rândul meu am decis sa am doar un singur copil). Nu cred in afectiunea egala a parintilor, ca întotdeauna un copil va fi preferatul si nu cred in dragostea dintre frati. Sunt gemeni care nu se inteleg. Poti sa ai o sora cu un comportament execrabil, pe care va trebui sa o iubești si sa o suporti toata viata. Nimeni nu iti garanteaza ca veti fi apropiate sau ca o sa va intelegeti. Asa, in schimb, iti poti alege ce prietene vrei. Si scapi si de sacrificiile de sora mai mare.

Văzusem un băiețel cu părul negru care s-a trântit în mijlocul drumului între cei doi părinți ai săi. După câteva secunde a început să plângă și să strige:''Mami, vreau o soră ACUM!'' Taică-su încruntat i-a spus să aștepte până ajung acasă.
Poate o să meargă și la tine.

Dacă tot ești așa convinsă de faptul că nu vor să adopte, de ce nu te înscrii la un voluntariat la o casă de copii? așa vei avea destule surori de care să ai grijă.

Iti inteleg dorinta. Insa uneori trebuie sa ne resemnam daca nu putem obtine ceva, nu putem avea ceea ce ne dorim.Trebuie sa intelegi ca, nu se poate chiar daca parintii te inteleg si incearca din rasputeri.

Daca nu sunt de acord cu adoptia nu ai ce le face. Fiecare parinte are felul lui de a fii.

Nu suna deloc ciudat, te inteleg perfect pentru ca si eu sunt in aceeasi situatie ca si tine. daca parintii nu vor sa adopte nu ai ce sa le faci

Buna. Nu este ciudat deloc, deloc. Si eu imi doresc acelasi lucru ca si tine, dar la fel ca tine nu le am spus parintilor. Desi ai mei ar fi deacrod cu adpotia din cate am auzit. Iti doresc din tot sufletul ca dorinta ta sa se indeplineasca, pentru ca stiu perfect cum e. Multa Bafta!

Salut! te sfatuiesc sa vorbesti deschis cu parintii tai, sa le explici dorinta ta, Asa e cel mai bine...Un copil infiat nu este al altcuiva! Esta copilul celor care il cresc, celor care il educa. Face parte din familie ca un membru cu drepturi depline, este iubit si ocrotit la fel ca toti ceilalti! Asa sa stii! Bafta multa!

Te înțeleg...am avut mai demult exact aceeași dorință.Îmi doream foarte mult o soră sau un frate dar din păcate nu s-a putut.Am realizat ulterior că de fapt eu aveam ceea ce doream și chiar mai mult.Mi-am găsit frați și surori în cei mai buni prieteni care îmi sunt mi-au fost și îmi vor fi mereu alături indiferent de personalitatea mea. Încearcă să te gândești mai bine la faptul că s-ar putea să ai deja ceea ce îți dorești. Știu cum te simți aminteșteți doar că nu ești singură.