Imi e frica de parintii mei, de tata mai ales. Ma inchid in camera din cauza lui, iar el ma ameninta ca daca nu deschid usa o soarge cu topotul. Simt ca parintii mei nu ma iubesc, vreau si eu o familie normala. Tata mi-a spart si laptop-ul, acum am doar un calculator care merge foarte greu. Am bronsita acuta, iar mama tot imi face morala cum ca ar trebui sa merg la scoala doar pentru ca am intrebat-o daca pot sa mai stau o zi acasa. Tata mi-a distrus copilaria cu agresivitatea lui:ma strange de gat, ma bate cu incarcatorul de la telefon, imi arunca lucrurile, mi le sparge. Numai cand tata intra in camera mea tremur toata. Mai am 5 ani si imi iau zborul din calvarul asta. Daca ii reclam la Protectia Copilului o sa ma duc la orfelinat si eu nu vreau. Ce sa fac: Voi ce ati face in locul meu?

Groaznic...Eu as vorbi cu o ruda, sau cineva care te intelege si stie povestea ta, daca nu te poate tine la ea? Ar trebui sa ia cineva masuri neaparat!

Ce virstă ai? Ai un tată cu probleme psihice, cum sa te stringă de gît, vorbeste cu cineva de incredere, mătusa, unchi bunici sa rezolve ei calvarul prin care treci, dar nici mama ta nu e sănătoasă la cap, doi nebuni, doamne ce oameni.Tu m ai ai frati? Cu ei cum se poartă părintii tăi?

Care sunt cauzele de parintii tai se poarta asa urat cu tine? Nu cumva ai gresit si tu cu ceva fata de ei?

Problema nu e ca ca parintii nu te-ar iubi, tatal tau sufera de o boala psihica iar mama ta s-a adaptat si ea cum a putut. E bine ca ai rezistat pana acum, eu cred ca esti puternica si o sa rezisti in continuare. Ce nu intelegi intreaba. Succes.

Sigur este adevarata povestea asta?

Pai de ce fac parintii tai toate aste? Ne-ai spus doar ce gresesc ei, dar tu cu ce gresesti?

Imi pare rau pentru ceea ce ti se intampla. nu ai rude mai apropiate? vorbeste cu ele iar cand trebuie sa te duci la scoala in loc ca iti pui cartile in ghiozdan iti pui niste haine si niste bani si du-te la ele, daca as fi fost in locul tau procedam asa din prima, sau poti fugi la ele cand parintii tai sunt la munca... sau alta idee nu mai stiu... :/

Poate e si din vina ta si tu nu iti dai asa de usor seama si incearca sa vorbesti cu ei sau du-te si tu la un pshiolog iar acolo iti va explica tot felul ce ti se intampla in familia ta. Sau inceraca si tu sa ii spui la o ruda dea ta sa stai la ea si sa iti anunte parintii ca tu vrei sa stai acolo.

Ai vorbit cu ei? Ce ti-au spus? De ce te bate? Ce faci de te bat? Le comentezi? Sunt o groaza de intrebari cu totusi ca sunt parintii tai, nu ar trebuie sa fie asa de asprii... vorbeste cu ei! Sa nu te pui sa suni la protectie ca nu e bine la orfelinat! Am vazut in filme! In fine vorbeste cu ei...Iti urez noroc si daca vrei poti sa imi dai o fundita!

Trebuie sa mai ai rabdare! Iti e greu! Momentan pentru a avea pace si linsite cat se poate, cauta sa faci ce iti cer ai tai. In acelasi timp, trebuie sa fii constienta ca toti copii care in copilarie au trecut prin traume, au fost afectati din punct de vedere a dezvoltarii psihice si in special emotionale. Eu te sfatuiesc sa iti gasesti un duhovnici bun, cu care sa tii legatura, sa te spovedesti cat mai des. Duhovnicul e ca un psiholog si chiar mai mult deoarece el lucreaza cu harul Sf, Duh. Dumnezeu lucreaza prin el. Citeste daca poti in fiecare seara Paraclisul Maicii Domnului

Daca vrei si poti, du-te la bunici, sau la cea mai buna prietena daca ai :\ dar cea mai buna varianta e sa discuti cu ei si sa lamuresti situata.

Eu m-as gandi la o activitate care imi place si as incerca sa scot bani din asta, sa ma pot muta singur.
Am realizat ca nu prea am ce face cu BAC-ul. In cel mai bun caz iti gasesti ceva loc de munca prin restaurante, gen chelner; sau prin supermarket-uri.
Incearca sa devii independenta.
Nu cred ca o sa ajungi bine (mai ales psihic) daca mai stai 5 ani cu ei.