Nu stiu sa spun "Nu".
Imi este greu sa imi refuz rudele cand imi cer ceva, chiar dacă acel lucru nu imi face placere.
Spre exemplu mersul la pomana unde stiu ca persoana care a gătit nu face mancare pe placul meu, chiar gătește groaznic, nu are deloc gust mancarea. Iar mie imi este greu sa ii spun ca nu imi place, ba chiar imi vine sa vomit cand sunt la masa...
Un alt exemplu este o mătușă cu care NU am o relatie extrem de apropiata nici cu ea, nici cu fiica ei, cu care ma pune sa stau cand e ea la munca.
I-am spus că nu am treaba in ziua x si ea mi-a spus sa o iau pe verișoară (11 ani)mea pe la mine. Aproape ca a si uitat sa ma roage sau sa ma intrebe daca vreau. A considerat că dacă nu am treaba vreau sa ii am grija de copilul ei. Stie ca nu am o relatie aproapiata cu fiica ei, răsfațata si prost crescută. In acest ultim caz ma simt folosita pentru ca desi i-am spus că o voi lua dupa ora 12 ea tot insita sa o iau si mai devreme. Acest lucru m-a deranjat foarte tare, după ce ca te ajut mai pui si conditii. Mama mea ma incurajeaza sa refuz cand ceva nu imi place, dar imi este greu si nici nu vreau sa mint ca am treaba.

Sunt genul de persoană care refuză foarte rar, dar crede-mă că eu chiar știu să spun nu! Trebuie să înțelegi că cel mai bine pentru tine e să refuzi, dacă nu vrei să faci ceva.

Încearcă să înțelegi de ce nu poți refuza. În cazul meu, îmi face plăcere să ajut cât mai mulți oameni posibili, apropiații știu că se pot baza pe mine. Nu am fost mereu așa. Când eram mică, eram foarte egoistã de fel, nu ași fi făcut compromisuri pentru nimeni. Acum lucrurile s-au schimbat. Deși, chiar dacă alerg în toate părțile, știu când să mă opresc. Și aleg să fiu sinceră, să spun că nu vreau și că prefer să fiu dezmoștenită, renegată, surghiunită pe o insulă îndepărtată, fără ciocolată. Pot să fiu ori cea mai bună persoană, ori opusul.

Și tu, da tu! Și tu poți fi la fel. Acum nu zic să fi nepoliticoasă, asta nu e o soluție. Spune-i mătuși tale că în timpul ăla liber, ai totuși ceva de făcut: vrei să stai degeaba. Și asta e o activitate. Nu ai de ce să-ți suporți verișoara enervantă.

Am și eu una de asta care face cât zece! Te înțeleg perfect, chiar m-a atins întrebarea ta. Nu stau cu ea dacă nu am chef și răbdare să o suport! Nu, nu și nu!

E timpul să spui și tu cuvântul ăsta „Nu"! E foarte simbatic, el așa de felul lui. „N" vine de la „nufăr" și „U" vine de la „ureche". Te-ai prins? Înțelegi ce iese? Nu?

Atunci îți spun eu: iese „Nufăr la ureche!" care generalizat puțin se transformă în „Floare la ureche!"

Și acum pe bune: nu-ți plac florile?