Cred ca cea mai intalnita problema de familie e acea tata-fiu. Ideea e ca asta nu se poate numi un tata. De cand sunt mic nu mi-a fost alaturi cu nimic in sensul ca nu m-a ajutat niciodata cu sfaturi sau sa simt vreun sprijin din partea lui. Am 20 de ani, iar se enerveaza doar ca nu am auzit interfonul de la usa... si incepe sa ma injure. Ca-si baga aia un gura mea, ca-mi *** una ma baga in perete etc. Nu-s o persoana de genul sa tac din gura, doar ca ma abtin cu greu sa-i spun unele chestii pentru ca risc sa-mi scape vreo una, iar atunci mi-e aproape imposibil sa ma controlez si dau unde apuc. Ideea e ca mereu "Esti prost" "Mai bine faceam 5 cu^ve decat sa fac un prost ca tine", "Si tu si mama ta, doi prosti am la casa" "Panarama aia de gagica-ta, curva aia" fara ca prietena mea sa faca vreo ceva sau sa-i deranjeze cu ceva.Din contra, ea m-a adus mereu pe drumul cel bun. Ideea e ca mama a plecat capul mereu in fata lui si a acceptat sa o jigneasca si sa vina cu chestia asta. Eu unul m-am saturat, pun punct si nu am de gand sa mai plec capul in fata lui. Pareri si sugestii?

Tu eşti mare, o să pleci cât de curând din acea casă. Cu mama ta ai discutat despre divorț? Sunt femei care rămân mult timp lângă astfel de bărbați crezând că este nedrept să laşi copilul fără tată sau nu se descurcă financiar. Ăla nu o să se oprească din a-i face viața şi mai amară mamei tale. Unde stați acum, pe numele cui este trecut? Dacă stați în chirie, căutați alt loc şi lăsați-l în urmă. Orice problemă ori trebuie acceptată ori rezolvată.

Tatăl meu a murit când eu aveam 16 ani. Mama mea sa despărţit de el când eu aveam 5 ani, eu am stat cu el vreo 6 luni când aveam 14 ani, am încercat să refac legătura tată/fiu.
În aste 6-7 luni nu am învăţat de la el decât
-ţigări
-băutură
-femei
Tot ce e mai rău!
În ultima lună a vrut să mă bată, nu ştiu exact pentru ce. (Cred că îi băusem ţuica) in fine.
Mama a observat că eram mai mult chiaun de cap şi neîngrijit, m-a luat de la el şi mi-am revenit.
Când a murit, cineva din familia lui î-mi spunea, -nu îl plângi şi tu?, că e tatăl tau!? Replica a fost scurtă şi la obiect! -î-mi bag pulla-n gura lui şi te futt în gură şi pe tine că nu ştiu ori-cum cine dracu eşti să î-mi spui mie chestia asta!
(Mama sa scuzat în locul meu spunând că sunt lovit de durere şi nu mai ştiu ce spun!) (în realitate mie î-mi venea să rad)
Morala vis-a-vis de povestea relatată de tine este că -dacă vezi clar cum se comportă ai o singură şansă să il aduci pe linia de plutire(nu există remediu total) este să îl ignori total!
Chiar şi dacă te întreabă ceva. In felul ăsta poate îl faci să își schimbe atitudinea! Succes.

Ai 20 de ani, ce mai cauti cu parintii-n casa? Fugi cumetre unde vezi cu ochii la munca .

Paraseste-i pe amandoi si du-te cu prietena intr-o chirie sau la ea acasa si creati-va un viitor. Tatal tau are nevoie de un doctor. Mama ta poate poate il va lasa la un moment dat si isi va gasi si ea fericirea cu un alt barbat mult mai bun si mai iubitor decat individul ala. Iuta tot si gaseste-ti un loc unde sa muncesti si sa stai linistit cu prietena ta. La un moment dat va veti face o familie si vei iuta ca el ti-a fost tata si nu iti v-a mai pasa. Succes! Funda?

Eu zic sa ii dai cu jet si sa ii arati usa. Ii zici ca daca nu e multumit de familia pe care o are sa se duca sa isi gaseasca alta

Run, Forest, run!

Iar trebui un psiholog.Si zic mai bine sa te muti cu iubita ta undeva.

Exact asta simt si eu recent, ca taica-miu nu a fost acolo si in trecut facea numai scandal si m-a injurat si jignit toata viata
Se pare ca nu ai cu cine vorbi. Pleaca din situatia asta si incearca sa nu il judeci sau urasti pentru ca asta iti face foarte rau, dar nici nu tine in tine nimic
Tu de fapt ai valoare, indiferent ce zice el, da nu te indoiesti de asta indiferent cat de mult te-a ranit lipsa unui tata adevarat
Vezi vreun mod in care ai putea sa te indepartezi de situatia asta?

Ce cringe e situatia ta. Te inteleg am un tata la fel, mar rar gasesti un tata care sa se intereseze de copii lui, sa fie alaturi de ei la bine si la greu. Singura solutie care e e sa il ingori si ma rog de ce mai stai cu el in casa? Mergi la lucru, muta-te cu iubita ta, luati-va un apartament pe chirie si stati acolo. E criza varstei probabil daca tu ai 20 de ani probabil el 40. Ignora-l.

E o situație grea...
Trăiești o viață ca în filme
Sfatul meu ar fi să nu mai pui la suflet, într-adevăr e tatăl tău cum ar spune mulți, dar ai tot dreptul să-l consideri un străin de acum încolo! Mergi pe drumul tău, lasă totul în spate.
Ai prietenă, ai spus că te-a adus pe drumul cel bun, super! Nu mulți au parte de așa ceva, deci nu ești singur! Mai e și mama ta.
Pur și simplu detașați-vă de el, plecați, mutați-vă, rupeți orice legătură cu el pentru că nu e deloc de glumit sau de stat.
De ce să pleci capul în fața lui? Eu unul am învățat că indiferent ce grad are persoana care stă în fața mea, e tot un om, are același mecanism ca orice om: CÂȘTIGUL și INTERESUL.
Mă poți contrazice.dar crede-mă că între 5000€ și tu, orice om din jurul tău ar alege banii! ( a fost doar o comparație )
So..ai grijă de drumul tău și plantează flori în jurul tău și întreține-le! Fă-ți viitorul și uită tot.

Îmi pare foarte rău pentru tine,sincer. Mă bucur totuşi să aud că prietena înca iti este alături deşii tatal tau incearca sa o indepărteze de tine prin vorbe urâte. Sunt sigură ca ti-ai fi dorit o familie unită din care ambii părinţi să îţi fie alături. Totusi, nu are rost sa faci si tu cum face el, adica sa ridici vocea, sau sa il injuri pentru ca mai tare il provoci. Stiu ca iti este greu sa te abtii, dar, ar trebui desii se leaga de tine, de mama ta, de prietena ta să taci si pur si simplu sa nu zici nimic, desii stiu ca iti este greu. Dar usor usor, el o sa vada ca nu mai vrei sa il provoci si sa te certi cu el, si treptat o sa va lase in pace si nu o sa mai zica nici el nimic. Nu stiu daca te-am ajutat cumva tinand cont ca sunt mai mica decat tine si nu am probleme de genul acesta in familie . Aveti grija de voi^^