|

Salut TPU! După o săptămână de stat cu părinții mi-am amintit de ce am vrut sa plec în primul rand în alt capăt de țară la facultate. Dinainte sa se anunțe suspendarea cursurilor am fost acasă și pur și simplu nu m-am mai întors la facultate. Acum nu mai rezist aici. E un mediu toxic, părinții mereu se ceartă, se iau și de mine, mama își găsește de făcut treaba și sa ma încurce fix când am curs online. Apartamentul e mic(garsoniera), nu am camera mea și nu ii pot evita. Acum ca s-au închis și locurile lor de munca voi sta și mai mult cu ei și nu vreau sa îmi închipui cum va fi.
Am locuri unde sa merg (prieteni, cămin etc) dar vin multe alte probleme:
1. E pandemie și nu vreau sa risc sa iau virusul și sa îl dau altora, deși riscul e destul de mic
2. Nu vreau sa ma urască părinții pe viață.
3. Mi-e frica sa nu îmi iau ceva amenda deoarece nu este "motiv întemeiat".
Ce pot sa fac?

Răspuns Apreciat de Editori
| a răspuns:

Sa incerci sa ii apropii tu, sa dinstinzi atmosfera, sa pui muzica, sa jucati ceva impreuna, remmy de exemplu, sa va uitati la un film, fii tu pozitiv si plin de energie ca te vei simti altfel. Daca nu se poate in nici un caz vb cu ei spune-le ce ai pe sulfet si daca nici asa nu merge singura solutie sa sa iti pui castile pe urechi, muzica blana!

5 răspunsuri:
| a răspuns:

1. Este pandemie, intr-adevar si rsicul este FOARTE mare sa iei virusul si sa-l dai parintilor, regretand mai tarziu ca i-ai omorat.
2. Daca nu mai traiesc, nu mai au cum sa te urasca
3. Chestia cu amenda nu am inteles-o, de ce ai lua? Planifici sa dai vreo spargere, sau sa incalci legea in vreun fel?

| a răspuns:

Să înveți să trăiești acolo unde ești. Se numește adaptare. Face parte din viață.

| a răspuns:

Te inteleg perfect.Eu am la ai mei camera mea si tot nu prea ma simt confortabil cu ai mei.Am o chirie, mai plec la tara la prietenul meu da nu imi surâde sa stau timp mai îndelungat cu ei.
Tin la ei, mi-e dor de ei dar e un mediu ciudat in care ma simt sufocată, aglomerată nu stiu. Poate si pentru ca am o varsta si e normal sa imi fac eu familia mea, Poate si pentru ca au si ei disputele lor sau pentru ca locuim acolo de 25 de ani dar mai, mereu simt ca vreau sa plec de acolo.
Acuma momentan nu cred ca ai ce sa faci. Daca nu ai bani sa iti iei o chirie sa locuiești singur având în vedere situația e greu sa te plimbi.Incearca sa stai cu căștile în urechi, sa urmărești seriale si sa ii ignori.

| a răspuns:

Casti si muzica tare.
Nu m-as baga in a rezolva relatii care asa sunt ele, ma refer la parintii tai. Este treaba lor, nu a ta.

| a răspuns:

Ceau,

Timp îndelungat am trăit într-o asemenea familie ca tine până când, într-un final, totul s-a schimbat în mai bine.

Parintii mei sunt despartiti inca de cand aveam 3 ani iar maica mea a decis sa isi refaca viata. Cu barbatul cu care s-a recasatorit a dus o viata foarte grea (de multe ori zicea ca e mai rea situatia decat cu tatal meu) iar eu eram destul de constient sa inteleg totul.

Am trait impreuna cu ea un esec pe care nu il vom uita niciodata.

Mereu incercam sa linistesc apele, dar era imposibil. Asa ca am vorbit cu maica-mea pentru ca o vedeam cat de mult sufera si a decis sa se desparta si de el si sa ne mutam la casa noastra.



In situatia ta trebuie sa vorbesti cu ei si sa le explici in asa fel incat sa inteleaga ca te deranjeaza ceea ce fac. Si inca ceva. Roaga i sa fiti mai apropiati ca si familie.

Succes.