| Tabia a întrebat:

Ma frămîntă o intrebare, mai bine zis o chestie legata de viata mea. Stiu deja de micuta ca sunt infiata. Tatăl meu mi-a zis din primele zile de cand m-a luat sub plapuma lui si pana in prezent. Ma frămîntă o chestiune. Ar fi bine sa incep căutările sa vad cine este mama mea biologică? Nu-mi cunosc numele de familie, si nici casa de copii unde am locuit, practic nimic. As vrea sa incep căutările, dar nu stiu de ce fir sa ma apuc. Alta este ca nu vreau sa stie părinții mei. Ar vrea sa caut ceva documente prin casa, dar nu stiu daca mai exista ceva, nu vreau sa-l intreb pe tatăl meu de nimic si nu vreau sa suspecte nimic. Ce ar fi bine de facut?

30 răspunsuri:
Ioandelasal
| Ioandelasal a răspuns:

Daca nu vrei sa afle parintii adoptivi atunci ar fi bine s-o lasi balta, cel putin pana esti majora, atunci iti va fi mai usor sa afli, adresandu-te agentiei de adoptii.

| Tabia explică (pentru Ioandelasal):

Deci, raspunsul este ca n-am nici o sansa?

| Ioandelasal a răspuns (pentru Tabia):

Ai sansa sa-ti cunosti parintii biologici, bineinteles daca mai traiesc, dar vor afla parintii adoptivi.

| Tabia explică (pentru Ioandelasal):

Sigur ca traiesc, si stiu ce varsta au, adica mama, pe el nu-l cunosc, de unde asa considerente?

Bula
| Bula a răspuns:

De obicei, nici parintilor adoptivi nu li se spune cine sunt parintii biologici ai copilului adoptat, tocmai pentru a elimina orice probleme ulterioare ce s-ar putea ivi.

Nici parintilor biologici nu li se spune cine sunt parintii adoptivi, din acelasi motiv.

| Tabia explică (pentru Bula):

Ai mei stiu istoria de unde provin, si cum imi era numele de familie, si de unde sunt, si casa mamei mele, tot. Candva mi-au spus, dar imi reamintesc cu greu pentru ca nu acordam semnificatie la ceea ce-mi spunea, mai mult decat atat consideram a fi un șantaj.

Salontanul
| Salontanul a răspuns:

Parerea mea: sa stai de vorba cu parintii tai, sa le explici ca este doar o curiozitate sa-ti vezi parintii biologici. Sa le explici ca ei nu pot fi inlocuiti. Sa le spui ca este adevarat ca parintii biologici ti-au dat viata, dar ca nu este de ajuns atat. Faptul ca ei te-au crescut si au avut grija de tine este mai important. Orice familie poate produce un copil dar sa-si asume responsabilitatatea cresterii este un lucru important si ala abia se poate numi parinte. Cu toatea astea copilul adoptat poate avea o trauma ca nu-si cunoaste parintii biologici. Vezi si pe tine te framanta asta? Incearca sa-i faci sa inteleaga asta. Se vor alarma la inceput dar isi vor reveni in timp si te vor ajuta. Daca nu se poate atunci asteapta pana la majorat.

| Tabia explică (pentru Salontanul):

Merci pentru raspuns!

| Salontanul a răspuns (pentru Tabia):

Mersi si eu!

| DeathLord93 a răspuns:

Cati ani ai?
Daca esti minora te sfatuiesc sa mai ai putina rabdare pana la 18 ani
Daca insa ai 13 14 ani incearca sa te adresezi Directiei de protectie a copilului ei cu siguranta stiu care a fost situatia ta din arhive.Din moment ce spui ca ai stat la orfelinat

| Tabia explică (pentru DeathLord93):

Am 20. De ce credeti ca sunt minora?

| DeathLord93 a răspuns (pentru Tabia):

Nu am crezut asta ti am spus adreseaza-te in scris DGASPC din localitatea in care domiciliezi daca ai stat la orfelinat se stie de tine si te vor cauta in arhive acolo e pastrat aproape tot ce s-a intamplat cu tine
Cine te a dat la orfelinat cine te a adoptat etc

| anonimg a răspuns:

Poti intreba pe vecini sau rudele de familie. Poate printre acestia se gasete cineva de care esti mai apropiata si va pastra discretia. Sau poate esti prietena cu copii acestora, si ei isi pot intreba parintii despre tine; macar un indiciu sa aflii si tot e bine.
Oricum, sa nu te gandesti ca cei care ti-au dat viata sunt instariti; probabil traiesc in multe lipsuri si necazuri. Altfel nu ai fi ajuns la camin. Trebuie deci ca sa fii si tu pregatita pentru ceea ce inima te indeamna in mod normal sa descoperi.
Eu zic ca este bine sa lasi timpul sa-ti descopere lucrurile acestea. Nu zic sa renunti la cautari; ci zic doar ca sa nu te grabesti, ca nu cumva cand vrei sa faci un bine sa faci rau.
In mod normal este de datoria parintilor tai adoptivi sa iti vorbeasca despre cei care te-au adus la viata. Da, este o datorie morala aceasta, este un risc pe care si l-au asumat.

| LoveSleep a răspuns:

Stai, taică-tu te-a luat sub plapuma lui? Pff.

| Tabia explică (pentru LoveSleep):

In sensulfigurat al cuvantului. Adica m-a adoptat. Si practic numai cu el trait, pe cand mama mea adoptiva mereu peste hotare a fost, si venea rar acasa. Si alta este ca a fost initiativa lui sa ma adopteze, mama nu era de acord.

| untu a răspuns:

Esti majora! Ai tot dreptul din lume sa intrebi cu curaj pe parintii tai adoptivi cine sunt parintii adevarati, spune-i sa nu le fie teama ca le va parasi vreodata si ca esti foarte recunoscatoare ca te-au adoptat, hranit, educat si crescut cu dragostea lor! Mai spune-i ca esti curioasa cine sunt parintii biologici si vrei sa stai de vorba cu ei si sa-ti dea niste explicatii ca te-au dat in adoptie! Exista intotdeauna motive si probleme mari ca sa-ti faca asta! Spune-i ca vrei sa treci din cand in cand pe la ei! Sa nu-ti fie teama ca se vor supara, ei se vor gandii mai bine si o sa-ti spuna tie decat sa afli de la altii de frica!

| ALGator a răspuns:

În mod normal părinții adoptivi, ca persoane adulte, ar trebui să arate înțelegere maxima și să acorde tot concursul.
Am întâlnit multe cazuri și niciodată nu au fost probleme.
De ce nu ar fi așa și la tine?

| Tabia explică (pentru ALGator):

Nu stiu

| ALGator a răspuns (pentru Tabia):

Sunt convins că ideea ta e bună și că vei reuși.
După mine e o obligație și un gest elegant din partea tuturor să te ajute.
Nu poți întreba bunici, unchi?

Răspuns utilizator avertizat
| forlucky a răspuns:

Cel mai bine iti intrebi parinti adoptivi, o sa te inteleaga fi sigura

| Tabia explică:

Nu vreau sa fac asemea ca asta. O sa-i jignesc si mie numi-ar placea sa se gandeasca ca-i pot parasi, caci niciodata n-as face-o.

| ALGator a răspuns (pentru Tabia):

Nu e în niciun caz o jignire ci o dorință legitimă și nevinovată.
Ei cînd au făcut primul pas te-au "jignit"?
Faci cum vrei.

| ALGator a răspuns (pentru Tabia):

Este știut de toată lumea că un copil adoptat își percepe ca atașament părintii adoptivi ca pe părinții lui chiar și după își întâlnește părinții naturali și are o relație excelentă și cu ei.
Deci cam toată lumea trebuie să fie conștientă că nu există risc să fie părăsiți.
Eu nu insist ca sa te fac să îți schimbi planul, ci doar te încurajez.

| Tabia explică (pentru ALGator):

Multumesc!

| Thelegend27 a răspuns:

Ar trebui sa cauti prima oara printre documente, daca au un sertar sau un loc separt pentru ele cauta acolo prima oara, daca nu le gasesti cauta si prin locuri mai ascunse. Daca nu gasesti cred ca ar trebui sa fii simcera cu parinti tai adoptivi. Depinde de tine daca vrei sa ii iei cu pasi mici sau sa fii directa.
Scuze daca sunt greseli gramaticale si mult noroc cu orice alegi, sper ca te-am ajutat big grin

| Tabia explică (pentru Thelegend27):

Ideea e buna, merci!