Dacă esti adult, iti faci propriile alegeri morale si iti asumi responsabilitatea pentru alegerile facute.
Raspunsul tau e paralel cu ce am intrebat eu
Ok, e precum cuptorul lui Pacala: fiecare zicea sa-l faca cu gura spre alt punct cardinal, asa ca l-a facut pe roti.
Natalitatea este la cote disperat de mici.
Ar fi ceva daca guvernantii nostri, hamesiti dupa taxe si impozite, ar re-introduce taxa de celibat. N-ai copii, platesti taxa.
In felul asta, nu mai ridica nimeni din spranceana la cei care n-au copii.
Taxa aia e hotie pe fata, nu are niciun sens! Oamenii sunt liberi sa traiasca cum vor!
Si sa judece!
Cui nu ii pasa de judecata celorlalti va fi fericit, chiar si fara copii!
N-ai inteles nimic din ce am scris.
Sunt mai judecati cei care spun ca nu vor copii, atunci le sare toata lumea in cap, decat cei care nu au si nu spun asta. Dar oamenii care au copii ii pot judeca aspru, pentru ca se compara mult cu ei, nu e ca si cand i-a fortat cineva sa aiba copii. Intr-un cuvant- frustrati. Foarte multi parinti nu ar fi trebuit sa fie parinti, dar asta e alt subiect.
Normal, nu toti oamenii isi doresc copii, si asta este perfect normal.
Da, este privit, bineînțeles că la noi este un flex să ai copii, cunosc cazuri care ei au impresia că dacă au copii, ei au mai multe drepturi. Oamenii pot fi fericiți fără copii, nu mai au o responsabilitate în plus, sunt mai liberi, nu au stres, dar asta nu înseamnă că sunt mai ratați față de cei care au.
Nu am nevasta si nici copii. Iti pot spune ca sunt mult mai bine decat multi cunoscuti de ai mei care sunt insurati si au familii. Adulter, certuri, depresii etc. O femeie sau un barbat nu te poate face fericit/ă! Fericirea reprezinta doar mici hituri temporare de dopamina, pe care le poti lua din micile placeri ale vietii.
Nu sunt marginalizati oamenii fara copii, doar sicanati de colegi, cunoascuti. Eu sunt mai fericit cu copii. Aud multe familii fara copii ca regreta ca nu au. E placut sa fii impreuna cu ei si partenerii lor. E o placere pentru bunici sa aiba nepoti.
Dar fiecare cu gandirea lui. Cand ajungi la batranete n-are cine te cauta, desi si familii cu copii, in conditiile actuale, sunt singure.
Fericirea vine din interior dar si din normalitatea si natural. Naturalul e sa faci nu cati copii vrei si cum ii vrei,e sa ii ai pe toti. Fericirea se poate vedea sau se poate simtii si nu prin alegeri ci prin a te multumii cu ce ai si a fi uneor surprin placut. Fericirea poate fi chiar sa treci peste un obstacol pentru ca iti dai seama ca e trecator dar in cazul de fata nu se aplica. Copii intregesc relatia celor doi,copii sunt rezultatul iubirii, sunt darul lui Dumnezeu. Cei ce nu aveau copii erau considerati blestemati si nu ca nu vroiau ci ca nu puteau. Practic aici e o situati enegativa, cei ce nu vor trebuie denigrati si nu cei care vor dar nu pot si chair si asa exista minuni confirmate in viata reala, contemporan la nivelul asta pentru ca ce vine din inima si dorinta poate sa infloresca. Revenind clar cei ce isi ineaca viata in placere doar ca asa aleg ei nu reprezinta o decizie buna pentru ei, se ascund de ei sau se complet intr-o stare nefireasca omului. Familia fara copii egal copac fara flori si fara fructe, deci cu siguranta echivalent cu nefolositor. Ca sa nu spunem de studiile ce arata in cazul cuplurilor fara copii sansele de divort sunt de 90% pentru ca cei doi nu au pana la urma ceva comun, o creatie care sa ii apropie.
Nu oricine trebuie să aibă copii, unii oameni își doresc alții nu, alții își doresc realizări în viață, nu se poate și una și una și alta că nu ai timp, daca îți dorești realizări nu faci copii. Nu suntem toți la fel, nu toți ne dorim același lucru.
Din păcate, atât cat cunosc eu aici în România, oamenii te judeca destul de aspru când spui "nu vreau să am copii". E o mentalitate greșită. Fiecare ar trebui să își trăiască viața după propriile dorințe și convingeri.
Eu am copil și îți pot spune ca un copil îți umple un gol pe care niciun partner, mașina, cariera, sau lucru material nu îl poate umple. E o fericire pe care o cunoști abia atunci când îți ți copilul în brate. Dacă nu dorești să ai copii nu vei știi niciodată acest sentiment, deci nu te va afecta în viața și nu îți va lipsi ceva ce nu ai avut vreodată.
Cred ca decizia asta trebuie gândită bine, gestionată cu maturitate și convingere suficientă astfel încât peste ani sa nu fie prea târziu din a te întoarce de pe acest drum.
Din punctul meu de vedere e perfect normal să nu îți dorești asta, la fel de normal cum e să îți dorești. Alegerile în viață ne aparțin și nu ar trebui să fie influențate de "părerea lumii"