Voi dacă ați fi profesori și un elev v-ar trage de păr cum ați privi acest gest?
Vorbesc strict de același se* (profesor-elev, profesoară-elevă) și de o relație gen fostă profă-elevă. Nuu vă gândiți la altele, please!

La prima vedere, pe mine una mă măgulește gestul, elevei mele de anul trecut, cu care mă întâlnesc anul acesta în clasă când eu termin orele și ea vine că începe orele și mai văzându-ne prin clasă, mai râdem, mai glumim și mai mă trezesc cu câte un fir de păr din cap tras în glumă sau în joacă, aș dori să cred eu )
Dar voi cum ați privi un gest de genul?
Cum spuneam, pe mine una, mă măgulește că îmi dă senzația de apropiere maximă cu elevii mei, de o încredere deplină, dacă un elev îndrăznește să fie atât de deschis, apropiat și glumeț cu proful lui, însă uneori parcă mă gândeam totuși la relațiile profesori-eu elev. Eu una nu aș fi îndrăznit niciodată să mi trag profa, învățătoarea sau educatoarea de păr chiar și de mi-ar fi fost ca o soră.
Deci cum să privesc gestul fetiței?

Cand iti permiti sa razi si sa glumesti cu elevii, apai nu te mira ca te trag de par, fiindca tu le-ai arata ca esti de-a lor, de aceea te si trateaza asa.

Nu-i nimic de magulit in acest comportament, dimpotriva, este de raportat la conducerea scolii, dar asta inseamna ca trebuie sa-ti raportezi si comportamentul tau total neprofesional, de a rade si a te trage de sireturi cu copii pe care in loc sa-i inveti, preferi sa te joci cu ei.

Eu dacă aș fi fost prof. nu aș fi permis în primul rând elevilor mei să mă tragă de păr. Da` no, de ce nu-i pun și pe deținuții de la pușcărie să-mi facă împletituri!

Îndrăzneț.

Sincer eu nu inteleg gestul acela. Adica mi se pare dubios. Poate nu e neaparat rau-intentionat dar e total nepotrivit oricum l-ai privi. Personal as descuraja astfel de gesturi intr-o maniera politicoasa deoarece fie iti poate crea o imagine gresita in fata elevilor/profesorilor/parintilor fie poate sa incurajeze si alte gesturi nepotrivite din partea elevei respective sau a colegilor sai observand ca nu zici nimic.

Colegii siriusblack98 și Angel6lust ți-au răspuns foarte bine. Pentru o relație profesor - elev este deplasat și nepotrivit. Ai observat chiar și tu că profesorii bărbați nu vin să de-a mana cu toți băieții dintr-o clasă când intră la ore și nici viceversa. Pe strada daca se întâlnesc este altceva. La catedra ei o distanță care trebuie menținută pentru a demonstra profesionalism, autoritate, imparțialitate. Tine de conduită profesorului. Nu uita, copiii nu au discernământ, neștiind uneori și depășind unele praguri de conduită socială, voluntar sau involuntar. De la ne tragem de par, poate evolua și la ne dăm alme peste fund. Colegii ei, nu vor vedea o profesoara prietenoasă, ci o tipă slabă și manipulabia, pe care la un moment dat o vor și pârâ la direcțiune pentru comportament nepotrivit.

Nu este normal, si relatia profesor-elev, oricat de apropiata ar fi sufleteste, fizic este bine sa ramana una distanta.
Acum ca au trecut 5 ani de la terminarea liceului si inca as vrea sa ii bag si eu mana in par unei profesoare e partea 2.

I-aș scădea nota la purtare.

Tu predai la o școală specială?

De aia s-a ales praful de învățământul românesc. Nu se face psihopedagogie! Nu ești camarad cu elevul! Asta era când se zicea "tovarășa profesor" (camarad se traduce în franceză). Poți fi apropiat de elevi comportându-te, totuși, ca de la profesor la elev. Vai și amar!

Inadecvat

Wtf... pe bune?!
Eu vorbesc despre o fostă elevă. Adică ne întâlnim doar la venit-plecat. Ea vine că învață tot în clasa mea, și are ore după amiază, eu plec, că mi termin programul.
Și am specificat clar, că nu e vorba de nimic de genul cu alt sens, e vorba până la urmă de o fetiță de clasa a V - a amuzantă și pusă pe șotii.

Exagerați!
Vorbim de o fetiță, God. Și vorbim de o fetiță care nu-mi mai e elevă ci fostă elevă. Deci eu o las să-mi facă ce vrea, că nu mai sunt profa ei. Nu o să o kilăresc sau ceva. Și nici nu mă gândesc la altceva, God.
Deși da, per total nici mie nu-mi place gestul ei, în sensul că totuși ne desparte o vârstă, dar încerc să văd totul cu ochi buni, nu răi. Adică înseamnă că totuși fosta mea elevă mă consideră de încredere, de există această apropiere.

Camarad în comunism?!

Nu! Nu! Acum e sistemul camaraderiei înrre profi și elevi. Și nu, nici nu vreau să mă gândesc la acel tip de camaraderie ci pur și simplu uman.
Eu una consider că e uman, să te porți cu elevii tăi, așa cum ai fi vrut să se poarte alții cu tine.
Și mai lăsați placa cu "Vai de învățământ!" Și bla bla, tocmai de aia e învățământul praf, pentru că la noi e parșiv totul, se vrea modernism, dar ne lovim de aceleași sistem de la Ceașcă încoa. Și tocmai de aia e prost sistemul.
Eu una nu vreau să mă reîntorc în comunism.

Daca un elev m-ar trage de par l-as trage si eu si as spala cu el pe jos pana ar ramane fara par.

Pai in primul rand ar trebui sa iti impui niste limite.
Adica eu inteleg ca vrei sa fi mai friendly cu elevii tai, dar sa nu intreci masura, si sa devii prea friendly cu ei. Pentru ca pana la urma urmei, sunt copii, iar tu esti adultul care ii educa. Nu ar trebui ca elevii tai sa fie la egal cu tine. Ca odata ce isi permit sa te tutuiasca sau sa te traga de sireturi cateodata, in timp vor prinde curaj si iti vor "sari incap", pentru ca in ochii lor, esti la acelasi nivel cu ei.

Era un caz filmat mai de mult cu un elev care ii facea gesturi indecente ( mima un blow.job ) unei profesoare ( mai in varsta ), bineinteles ca tot "in gluma" era tratata, iar proasta radea. Acesta este punctul in care a ajuns acea profesoara pentru ca era prea prietenoasa cu elevii respectivi.

Elevul trebuie sa te stie ca un adult care este in stare sa impuna ordine la orele de curs. Nu de un mascarici cu care isi permite sa se traga de sireturi cand ii vine lui chef.
De mentinut ca nici la extrema opusa nu ar trebui sa te duci, adica fara sa-l terorizezi sau sa-l abuzezi fizic si verbal.
Ci pur si simplu sa mentii postura de profesor care isi face treaba si educa elevul. Sa-i explice cand nu intelege, sa-i incurajeze sa puna intrebari atunci cand nu intelege, fara sa ridice tonul si fara sa ameninte. In acelasi timp trebuie sa fi in stare sa iei masuri si sa iei atitudinea potrivita atunci cand unul sau mai multi elevi deranjeaza intr-un fel orele de curs.

Toți iți spun că atunci când iți permiți camaraderie cu elevii este vai și amar. Tu o ții pe a ta. Citește comentariile de mai jos și trage o concluzie, dar vorba romanului: nu înveți ursul bătrân să joace! Așa ai fost educată. Poți arata afecțiune și înțelegere fără să te tragi de brăcinari cu elevii. Nu ai făcut pedagogie sau ai lipsit de la ore. Confunzi lucrurile.
În școală, profesorul are o poziție de autoritate și există o limită clară între relația profesională și cea personală.
Atingerea, chiar și una aparent nevinovată (cum ar fi să pună mâna în păr), poate fi interpretată ca nepotrivită, mai ales dacă nu are o justificare educațională și dacă nu este inițiată într-un cadru clar (de exemplu, la o activitate artistică specifică – teatru, dans, etc.).
De obicei, profesorii trebuie să evite situațiile care pot fi interpretate ca prea familiare sau intime cu elevii.
Dacă elevul a făcut asta spontan (din joacă, afecțiune sau lipsă de înțelegere a limitelor), profesorul ar fi trebuit să explice politicos că nu este un gest potrivit.
Să sperăm că vei înțelege!

Apropo! Ceea ce faci tu este mai rău decât comunismul, este un fel de Falansterul de la Scăieni (inspirat din doctrina utopică a lui Charles Fourier) unde își propuseseră toți să fie egali și camarazi.

Dar ce limbaj academic si elevat pentru o profesoara. Nu ai specificat varsta si nu ne intereseaza ca e in clasa a 5-a sau a 10-a. Atitudinea este in discutie. "Profa se trage de plete cu o fosta eleva", la scoala. Nu a insinuat nimeni nimic. Ti s-a spus ca e deplasat, ceea ce chiar si este. Un profesor ar trebui sa aiba o conduita diferita fata de ce consideri tu ca trebuie, dar la ce vocabular low ai, fa ce vrei si nu mai pune intrebari stupide atunci.

Și cine pitici a zis că dacă-mi permit să râd cu copiii, nu fac și ore cu ei? Ba chiar îi muncesc foarte mult... dar doar că, nu vreau să fiu comunistă exact ca șefa mea.
Deci de ce aș pârâ la direcțiune, acolo unde este o femeie nebună și comunistă, care pe deasupra își varsă nervii mereu pe mine, ceva despre elevii mei? Eu încerc să țin cu elevii, nu să-i pârăsc. Și elevii simt asta, că eu sunt lângă ei, nu împotriva lor. Ba chiar și cei de anul trecut au zis, că eu am fost mai bună și că anul acesta au niște profesori tare răi la clasă. Deci... de ce m-aș transforma în comunistă? Sistemul actual vrea oricum să combată comunismul deci... sunt doar adepta progresismului. Adios!

Știi că nu ai voie să bați elevii în sistemul actual? Right?!
Și totuși, a fost un tras de o șuviță de păr, de către o elevă mai nebună ) deci vorbim de o elevă, nu de un elev, cu care da, poate atunci m-aș fi simțit agresată sau naiba mai știe ce. Fetița așa a fost ea mereu mai crazy. Iar de bătut nici nu se pune problema, și și dacă i-aș fi atras atenția oricum nu ar fi contat pentru că ea era fostă elevă cu mine... deci nu era ca și când o puteam amenința cu scăderea notei la purtare sau altceva )
Oricum asta e nimic toată pe lângă ce mi-au zis tot aceste foste eleve recent ) le întrebam că dar unde pleacă ele și că ce șușotesc ele că dar ce secrete au ele și deodată au zis că da, au secrete că se duc și ele să vorbească de gagici și o elevă îmi dă o replică maximă. "Da, doamna, că o să avem noi gagici înaintea dv."
La fel, cu ce le pot sancționa pe aceste foste eleve. Oricum eu le-am urat distracție plăcută la gagici și le-am zis că ii dau și pe ai mei, că pe mine nu mă interesează.
Pe pariu că dacă era o altă profă, făcea un scandal monstru că dar vai, pe colo și pe dincolo.
Nu știu de voi, dar eu una consider că și aceste "deranjamente" cu statutul "prof" vs "elev" cam vine tot din ego. Deci doar cine are un ego prea mare se va simți jignit de orice prostie pe care o scot pe guriță elevii. Restul mai sănătoși și lipsiți de ego, vom vedea doar ca pe niște glumițe nevinovate sau ca pe o simplă conversație totul.

P.S. nu am spus că acum gata, orice gest e nevinovat. Totul până la se*, acolo da, consider că e o limită ce nu trebuie trecută. Dar în rest știți și voi "copiii spun lucruri trăsnite". Dacă îi acuzăm la tot pasul, apoi să nu ne mai mirăm de ce depresia e în floare. Dacă tratăm totul ca pe o glumă sau ne facem că nici nu ar fi existat acel gest, copilul va înceta de la sine. Țin eu eu să cred.

Ok! Și eu fiind fostul profesor al eleveii ce ai fi vrut să fac? Să-i dau o mamă de bătaie fetei? Că din ce spui, cam asta reiese. Eu nu mai eram eleva fetei de la clasă. Deci despre ce autoritate vorbești? Eu eram în clasa ei și ea în clasa mea, eu mă pregăteam să plec, ea venea.
Și oricum ce ar fi rezolvat bătaia?
Iar explicația nu-și avea rostul, cum am spus, eu nu mai eram profa ei, nu mă mai interesa pe mine ce făcea ea în pauza ei, sincer.
Eu una nu sunt omul vorbei, deci nu stau să persecut elevii prin școală, doar poate cel mult băieții de gimnaziu, care bat la ușa mea violent în timpul pauzelor sau când merg la baie și pe toți îi găsește să dea năvală la clasa mea în pauze.

Deci de ce aș țipa la o elevă, mai ales la o fată?

God! Humans TPUași sau boți, ce-oți fi... voi citiți tot ce scriu eu?
Era vorba de o elevă de anul trecut. FOSTĂ ELEVĂ.
De ex elevii de anul ăsta nu fac nimic din ce am spus că a făcut fosta mea elevă anul acesta.

Deși acum că spui despre aceste semne, elevele de anul acesta tot îl pârăsc pe un elev care ar face semne din astea indecente, ele susțin că le-ar face lor, când mă întorc eu cu spatele să scriu la tablă, dar eu fiind mai paranoid, uneori am impresia că aceste semne îmi sunt adresate mie.
Uneori îmi vine să-mi dau demisia again.

Ași fi confuz, apoi a-și pune întrebarea de ce?, într-un fel de a nu o face să se simtă prost. Și acum dacă cineva mi-ar face acest asta, din partea la cineva necunoscut dacă ar fi/veni gestul ăsta, mar deranja un pic, Da nu atât într-un cât să ajung la un conflict)))))

Atunci stai sa-si bata joc un copil de tine si nu te mai plange pe formuri.
Jenant, dai intr-una cu comunismul cand habar nu ai ce-i ala.

Am citit ce ai zis, dar asta nu justifica deloc situatia... Chiar daca eleva respectiva iti este "FOSTA", tot nu ar trebui sa te trateze in asa fel. Ca nu esti la egal cu ea. Elevul trebuie sa isi cunoasca limitele. Cuj ar fi sa ma duc si eu la fostul meu profesor de Geografie si sa-l trag in "joaca" de un fir de par? Nu ar fi prea dubios? Adica putina logica nu strica.

Păi, atât timp cât e fetiță, nu mi se pare dubios deloc. Deși da, gestul mi s-a părut oleacă deplasat, nu mă supăr.
Dar... nu știu cum să privesc situația cu puștii de gimnaziu. Poate sunt eu paranoică sau doar îmi retrăiesc bullyingul iar și iar, dar parcă nu e ok, să tot vii tu băiat fiind pe la ușa unei profesoare sau învățătoare și să te tot zgâiești la ea. Nu crezi?
Dar mai ales să-i răspunzi cu un tupeu fantastic sau chiar zeflemitor că dar ce "ce au făcut ei săracii" și doar până nu zbieri la ei cu vreo 3, 5 înjurături și 15 000 de amenințări nu te lasă în pace.

Exista director/directoare. Daca te supara vreun elev si nu iti da pace, mergi la director... Ai nevoie de putina autoritate. Stiu ca te simti ciudat avand in vedere ca ai avut un trecut traumatizant la scoala, dar cand ajungi sa fi la catedra, ai in carca ta un anumit set de responsabilitati. Nu iti poti permite luxul de a fi speriat sau prea copilaros. Pentru ca elevii tai vor simti asta si te vor lua peste picior daca le dai ocazia.
II ameninti o data ca daca mai deranjeaza ora, le scazi nota la purtare. Si daca o fac din nou, te duci la director. Daca nu sunt elevii tai, te duci direct la dirigintele lor sau la director sa rezolvi problema. Sau tii usa la clasa inchisa in timpul orelor. Solutii sunt destule.

Ai dreptate cu tot. Mai puțin cu partea de speriat.
Nu știu cum or fi celelalte cadre didactice dar eu una nu doar că mă sperii uneori de elevii mai mari și care stau doar așa în legea lor pe hol, dar eu mă sperii și de tot ce înseamnă muncă și răspundere și tot ce apare dificil sau neprevăzut în munca mea. Deci cam ai greșit profa, măi Stoic.
Iar dacă-mi spui indirect că nu e pentru mine domeniul ăsta. O știu cu vârf și îndesat, doar nu uita că m-am împotrivit 10 ani aproape să nu vin în sistemul ăsta, dar ce să faci, uneori mai ești obligat și să faci joburi pe care nu ți le dorești.
Iar acum se mai întâmplă încș un fenomen totuși pentru care nu aș abandona jobul ăsta, deși sistemul e cum e, tot lucrând cu copiii am aflat că în final îmi plac copiii, ceva total 100% diferite de acum 10 ani, când intrasem prima dată în sistem. Detestam copiii. Acum însă, văzând cât de chinuiți sunt mulți și ce familii disfuncționale au, dar și cât de lipicioși și frumoși sunt, chiar am început să-i îndrăgesc. Și atunci nu doresc să-i abandonez pe copiii ăștia dar recunosc că pe de altă parte, am multe minusuri pentru a fi o profesoară sau cadru didactic. Cum ar fi autoritatea și fermitatea ce-mi lipsesc cu desăvârșire și de aici, cam pleacă și toate celelalte hibe în munca mea.

Deci dă-mi tu o soluție pentru a rămâne lângă copiii, dar nu a fi profă, căci am văzut ce skilluri de profă am eu.
Bine, ar fi partea de meditații, dar nu știu dacă din meditații aș putea supraviețui, adică dacă aș face bani cât la un salariu cu contract de muncă și mai ales din ce iau de pe meditații, să-mi mai plătesc și asigurările + facturile, zic pe viitor, dacă nu ar mai fi mama și aș rămâne alone cu facturile, nu știu dacă mi-ar ajunge cât să supraviețuiesc.
+ că, la mine pe ciclu primar, nu prea se găsesc așa copii la meditații ca spre exemplu cei de gimnaziu și liceu, care-s ca pâine caldă. Deci din start nu aș face mare bani din meditații, mai ales ca să-l consider jobul full-time și unicul.

Avand in vedere ca esti de 10 ani in sistemul de invatamant, presupun ca te-ai invatat cu greutatile astea.

Oricum ai da-o, tot ai nevoie sa inveti sa devii mai ferma si mai autoritara. Asta face parte din functia de profesor. Gaseste o cale de mijloc prin care sa pastrezi personalitatea asta a ta friendly, dar totodata sa pastrezi o anumita limita de bun simt. Daca un elev da sa intreaca masura, atentioneaza-l si sanctioneaza-l conform procedurii. Nu fa greseala sa lasi de la tine sau sa te lasi coplesita de ei. Copiii simt foarte bine punctul slab si vor incerca sa-l exploateze daca nu esti atenta.

Pff... simplu de sfătuit, greu de pus în aplicare.
Dar da, aici, am sesizat că elevii deja mi-au cam prins punctul sensibil. Și cam se trag de șireturi cu mine.
Nu știu... dar jobul ăsta nu mă reprezintă, dar din păcate la vârsta asta nu mai pot face altceva. În cazul meu, nu eu mi-am ales jobul ci jobul m-a ales pe mine.