Ma eneveaza parintii mei ca trebuie sa stau la un job de **** care nu imi place ma ajutati cu problema sa inteleaga ca nu imi place

Lasă-ne să ințelegem:
- stai cu părinții
- ești major
- ai un job
- jobul nu-ți place
- noi să le spunem părinților tăi că nu-ți place jobul

e corect?

Pai daca esti major, ce treaba au parintii cu job-ul tau. Parintii au experienta de viata, copii au necesitati si vor sa experimenteze. Daca nu ceri ajutorul parintilor, atunci nu au treaba cu ce faci tu. Raspunsul corect la intrebari se afla dupa mult timp de la data evenimentelor, cand poti analiza consecintele.

Cu ce sa te ajutam daca nu avem nici 5% din context

Eu cred ca ei au inteles ca nu iti place, daca deja le-ai spus asta. Ceea ce trebuie sa intelegi este ca parintii tai au trait intr-un sistem si intr-o perioada in care au avut joburi de rahat asa cum spui tu, dar au inghitit si au mers mai departe pentru ca era greu, nu aveau de ales si trebuiau sa isi creasca copiii.Deci este leste de inteles ca mentalitatea lor este alta si ca nu prea inteleg curentul asta modern cu :"nu imi place jobul meu, deci mai bine stau degeaba". Daca muncesti, deduc ca cel mai probabil ai peste 18 ani. Daca da, atunci din punct de vedere legal nimeni si nimic nu te impiedica sa schimbi locul de munca.Atentie,SA IL SCHIMBI! Pentru ca nu mi s-ar parea corect sa il lasi si sa stai pe banii lor. Poti cauta si gasi ceva mai bun si mai potrivit si atunci renunti la jobul actual si incepi dincolo. Daca vrei sa iti continui studiile, aici e altceva. Oricum ar fi, cred ca va trebui sa muncesti si tu ca sa ajuti atat cat este posibil pentru ca daca parintii tai sunt persoane simple si nu au toate resursele economice.Incearca sa vorbesti cu ei si sa le explici ce vrei pe viitor. Poate ajungeti la o intelegere care sa multumeasca ambele parti. Daca nu, mereu exista optiunea de a-ti gasi un job mai bun si de a locui singur.Atunci nu iti vor mai putea spune ce sa faci dar vei fi pe barba ta.Tu de fapt, cati ani ai si ce iti doresti pe viitor, daca nu te superi?

N-ai ce sa faci, va trebui să-i dezamăgești. Dar înainte de asta gândește-te ce pasiune ai tu, ce ai face chiar fără sa te plătească nimeni. Fiecare om are o pasiune din care trebuie sa poată face bani. Orice alt domeniu ți se va părea dificil.

Când stai, adică muncești acolo, stai fiindcă te obligă ei.
În acest caz, se procedează de obicei așa.
Cauți un job care să îți placă.
Negociezi cu viitorul loc de muncă un salar mai bun.
Dacă ești dependent de părinți, îi anunți de decizia ta, și discuți cu ei avantajele.

Stai cu job-ul ala pana te muti de la ai tai, simplu.

Am 20 si imi doresc pe viitor La lucrez la un part time la ceva legat de fotografi sau de editare foto cum este si in slobozia
Luând in calcul can imi place ce fac si ma pricep sa umblu pe calculator avnd in vedre ca am am luat experimentat pe categorie de folosire a calculatorului facand si html si fiind si inaitea predari profesurului ce imi place cel mai mult este sa creez desene sau obiecte facute cu scobitorile (gen maketa 3d (sunt persoana creativa si imi place aceste lucruri mai ales am muncit de la 0 transformand niste fotografii gen recreez dar si editand + facandule 3d. De școală sa ma bag ceva programari sau ceva legat de artă mie care imi place sa inteleg prin simplitatea unui desen exprimand si sentimente si efortul depus as fi si interesat de olărit chiar daca nu am incercat niciodata sunt dispus
sau pe masina avand categoria b si luând permisul din prima incercare
Ai dreptate ca doresc sa imi continui studiile avand in vedere ca acum stiu sigur ce sa invat decât ce mi se preda la școală ce imi preadu care nici macar nu te ajutau sa iei bacu, acum am mai multă baza ca inatie avand invedere ca doresc sa plec de la jobula ala care nu se potriveste cu mine

Fiinca ma obliga ei degeaba încerc să le schimb părerea tot degeaba nu intelege zice persevenata (daca nu imi place acel serviciu de ce sa mai perseverez? Este ca si cum ai incecarca sa canduci un tir de 3 tone pe un pod de lem putred pe 40 km cu o înălțime de 40 de m. Oricum o sa plec indiferent
Se zice un om simplu stă un om special pleaca ( ca ei au nevoie de tine, nu tu de ei, eu pot sa pelc in alta parte. ei au nevoie de forță de muncă si tu le oferi pe un job care nu iti place. Am dreptate asta-i omul special nu omul de rand care sta si suporta chinu si care nu-i place acel loc + ca veneam numai cu nervi de la acel job + ca ajung acasa la 4 40 si dupa acea mai am 4 sau 5 ore in care mânac ma spăl si dupa acea pleci de la 3:40 si dupa acea 10 ore chiar daca pe contarct scrie 8 ore + ca nuiti da nici liber chiar daca pot folozi o zii libera cand am nevoie din 21 de zile care le dețin

Pot să îți răspund cu experiența altor meridiane.
Am freventat prin 2003 un timp o biserică baptistă condusă de un pastor american. Ne-a povestit la o predică. Avea mai mulți copii, printre ei, un băiat de 10 ani pe atunci. I-a spus. Când vei împlini 18 ani, sau mergi la fac în USA ( făcea aici școală prin corespondență acolo0, sau îți plătesc chiria la o garsonieră pe 3 luni și te muți singur iar la mine mai vii doar în vizită. Acum îmi spui, la 10 ani? Da, ca să te pregătești de pe acum. Am văzut apoi într-un film american aceeași poveste.
Ce poți face în situația în care te afli. Să o consideri temporară și să te decizi să o suporți nu fiindcă ești obligat, ci din proprie voință, ca să îți cultivi răbdarea și să te întărești sufletește. Sau să îi anunți pe părinți că pleci de acasă să te muți în chirie, din salarul pe care îl ai acum, ca să înveți să te descurci singur. Doi copii ai mei ( am 3) așa au făcut.
A treia variantă, mai dură, îți dai demisia fără să îi anunți pe părinți și cauți alt job.

3 varianta ar fi cea mai ok din ce mai ți spus am răbdare nu dau la nimic in viteza dar cel mai rau este cand un job este atât de urât incat nul suporți

A doua ar fi foarte buna cand imi găsesc un job calumea si imi permit sa si locuiesc cu chirie sau na sa inpart cameara cu o persoana si sa pun jumi juma

Multi inainte si sa fii sanatos! Din ceea ce imi spui tu, ai o inclinatie mai mult inspre partea artistica.Sunt sigura ca parintii tai se gandesc ca "cu arta mori de foame".Ei asa au trait.Este greu sa le schimbi parerea pentru ca ei asa au trait, asa s-au chinuit si poate ca si ei s-au sacrificat muncind ceva ce nu le-a placut si poate ca o mai fac si in continuare pentru ca fiind poate niste oameni simpli, oportunitatile lor reale sunt limitate(mai ales avand peste 40 de ani banuiesc). Asta fiind realitatea lor, este dificil ca tu sa vii si doar cu vorbe sa ii faci sa aiba alta perceptie.Cred ca majoritatea oamenilor au avut la un moment dat macar un job care nu ii reprezenta.Asta nu este un capat de lume. Ceea ce trebuie sa faci este nu sa ii convingi din vorbe pe parintii tai ca nu iti place ci sa faci din acest job unul temporar folosindu-te de beneficiile pe care ti le aduce si anume cele materiale.Banuiesc ca locuiesti cu parintii si mi se pare firesc ca la varsta ta sa ajuti un pic in casa dar o parte din bani cred si sper ca iti raman tie.Atunci te intreb:cine te impiedica sa studiezi, sa te educi, sa devii mai bun pe un domeniu? Daca tu stii ceea ce vrei in viata, alege acel drum. Sfatul meu este sa nu renunti la job-ul actual pentru ca iti ofera o sursa materiala de care ai nevoie.Renunta la el doar daca gasesti ceva mai potrivit intre timp sau in momentul in care ai terminat studiile si ai gasit ceva ce se potriveste cu personalitatea ta.Depinde doar de tine si numai de tine sa schimbi ceva in viata ta.Nu parintii tai trebuie sa inteleaga ca nu iti place job-ul asta(pentru ca eu cred ca ei deja stiu) ci tu trebuie sa intelegi ca esti singurul care poate schimba ceva cu adevarat.Studiaza ceea ce iti place muncind in paralel.Fii responsabil si iti va prinde bine in viata. Daca tu vei renunta la acest job, iti va fi mult mai greu sa iti urmezi visurile din cauza carentei materiale.Deci eu asa face in locul tau asa:as continua sa muncesc chiar daca nu imi place, as studia ce imi place mie si apoi cand deja as avea un job potrivit, l-as lasa pe acesta. Faptul ca stai cu parintii constituie un mare avantaj financiar deci profita! Daca ai alege sa locuiesti singur, cheltuielile ar fi foarte mari si le-ai suporta cu greu.Deci tu ai toate conditiile pentru a-ti urma drumul in viata nestingherit si daca nu o faci, esti singurul vinovat de esec. Sper ca nu te-a suparat nimic din ce am spus.Eu vorbesc din putina mea experienta de viata si sper ca ai inteles care este ideea.Ce crezi tu ca te impiedica sa iti urmezi drumul in viata asa cum il vrei tu?