| Anonimuserr a întrebat:

Aş dori să vă întreb ceva legat de chestionarele sau sondajele de opinie.

Dacă un chestionar/sondaj se face pe un eşantion de 1000 sau 10000 de personae. Şi se află rezultatul final ale acelor 1000 sau 10000 de persoane chestionate că 70 % sunt de acord cu nu ştiu de ce etc. şi 30 % nu sunt de acord. Până la urma urmei cu restul de milioane de oameni până la 21 cum rămâne? Poate doar cei 1000 sau 10000 sunt de acord cu un anumit lucru şi ei gata deja ştiu rezultatele finale. Dar până la 21 de milioane de oameni? Poate să se schimbe situaţia? Asta nu înţeleg. Ei doar fac pe un anumit eşantion de persoane şi deja spun ca ştiu ei ce cred despre români, dar cum rămâne cu celelalte milioane de persoane? De fapt sunt sigur că celelalte milioane de oameni răspund altfel au alta părere. De ce nu se fac alte studii profesioniste cu privire la aflarea părerii populaţiei în mod corect fără erori? Deci cum rămâne cu toată populaţia României sau a altor ţări? Deoarece ei afla doar părerea celor 1000 sau 10000 de persoane. De mult mi-am pus această întrebare.

2 răspunsuri:
Ioandelasal
| Ioandelasal a răspuns:

La toate sondajele exista o marja de eroare. Cu cat esantionul de sondaj (numarul celor chestionati) este mai mare, cu atat marja de eroare este mai mica. S-a constatat stiintific ca, daca sunt facute corect, sondajele arata realitatea la nivelul comunitatii luate in considerare si nu este nevoie sa fie chestionate toate persoanele. Numai bine!

regis
| regis a răspuns:

Aici e vorba de matematica si de costuri. Cu cat chestionezi un numar mai mare de oameni, cu atat rezultatul este mai apropiat de cel pe care l-ai obtine daca i-ai chestiona pe toti, sau altfel spus marja de eroare este mai mica.
Sunt formule complexe pe baza carora se poate determina cat de mare trebuie sa fie esantionul si in ce fel sa fie selectat, pentru ca acesta sa fie reprezentativ, adica sa se incadreze intr-o marja de eroare acceptabila. Pentru ca nu este suficient sa alegi un numar de oameni, ei trebuie sa fie repartizati echitabil pe sexe, geografic, pe mediu urban/rural, pe clase sociale, pe nationalitati, pe grupe de varsta etc. Daca esantionul este bine calculat si bine ales, iar rezultatele corect preluate, insumate si interpretate, acestea pot fi extinse fara probleme asupra intregii populatii tinta, tinand cont bineinteles de marja de eroare. Prin urmare este foarte logic ca "pulsul" sa fie luat prin sondaje, fiind mult mai usor, mai rapid si mai ieftin sa chestionezi 1000 sau 10000 de persoane decat 20 de milioane.
In probleme considerate de importanta majora, se intampla sa se faca "studii mai aprofundate", acestea luand forma alegerilor, referendumului sau recensamantului. Dar daca te uiti si la acestea, sondajele dinaintea lor au spus exact acelasi lucru pentru cine a stiut sa le citeasca (de exemplu daca din sondajul comandat de PSD reiese 14% iar din cel al PDL 18%, evident realitatea se va situa undeva in jur de 16).