| BosonHiggs a întrebat:

TPU, mama mea a decedat acum 3 luni și eu mă simt foarte rău, am momente cînd plang fără să vreau, am un fel de crize de nervi cateodată, îmi vine să omor doctorii care 'au avut grije'de ea.Eu am uitat să le spun că avea epilepsie, avea ocluzie și stenoză arteră carotidă si mă simt vinovat dar totuși ei trebuiau să-i facă ei analize nu și să vadă ce are? A decedat în 5 zile. Nu mai am liniște. Știu că au greșit etc.Voi ce mă sfătuiţi să fac? Cum să ies din asta? Ajutaţi-mă cu un sfat, răspuns pană nu fac așa ceva, simt că nu mai pot, trebuie să fac ceva.

9 răspunsuri:
| Donsavas a răspuns:

Ar trebui să mergi la un psihiatru. El se ocupa de probleme nervoase. În ritmul asta, te imbolnavesti.
Mama ta a murit si nu, nu te ajuta pe tine, sufletește, sa te "consolezi" asa. Razbunarea si regretele nu te vor duce nicaieri.

| Donsavas a răspuns:

Condoleante,ai grija de tine, sănătatea ta emoțională și fizica e mai importantă acum! Pentru ea oricum nu mai ai ce sa faci...

| Speranta12 a răspuns:

E o situatie foarte trista, imi pare rau! Condoleante!

Eu zic sa te apuci sa citesti filosofie. Ca sa iti mentii ratiunea tare. Si sa citesti literatura si carti de dezvoltare personala sau Biblia care sa iti tii sufletul tare.

In fiecare zi fa-ti in program cateva momente in care sa stai in liniste sa respiri, sa te relaxezi, sa incerci sa te vindeci tu pe tine incet incet in liniste.

Ia-ti un caiet si scrie despre tot ce-ai invatat bun de la mama ta. Scrie-i si scrisori. Vorbeste cu ea, rosteste sau scrie tot ce-ai vrea sa-i zici. Spune-i ei si spune-ti si tie cat de mult o iubesti si asta te va linisti. Ea e intr-un loc mai bun si vegheaza asupra ta. Tu doar arata-i ca o iubesti si ca esti alaturi de ea, la fel cum si ea e alaturi de tine, cu spiritul. Vorbeste in fiecare zi cu ea. Si cauta sa fii cat mai mult in preajma unor oameni dragi. Intotdeauna cauta sa vorbesti, sa spui tot ce ai pe suflet. Fii in preajma lor si ei in preajma ta ca sa te tina in siguranta si sa te vindece la suflet. Preia din energia lor buna si incearca sa mu faci rau deloc la alti oameni, ca sa nu te simti tu mai rau dupa aia.

Accepta-ti si manifesta-ti suferinta in casa ta, in linistea ta, alaturi de cei dragi, dar la monstri aia nu te mai intoarce niciodata. Incearca sa iti gasesti PUTEREA sa tragi de tine sa mergi inainte, nu inapoi, si sa fii un om mai bun. Fiindca un om pățit, un om suferind, e un om mai rational, mai intelept, mai bun, mai intelegator. Soarta i-a aratat niste lucruri mai dramatice, care nu i le-a aratat tuturor, tocmai pentru a-l face mai puternic si mai intelegator.

Incearca sa te descarci de suferinta treptat treptat in casa ta, in linistea ta, fii alaturi de alti oameni buni si incearca sa fii inconjurat de energii linistitoare si bune. Stai in preajma unor oameni buni, religiosi, psihologi, care comunica cu tine deschis, care te inteleg si care te ajuta sa te vindeci, sa-ti schimbi starea.

| BuBBlesykeSs a răspuns:

Du te la psiholog

Răspuns utilizator avertizat
| Cduncfujndf a răspuns:

Știu că acum ai sufletul încărcat de ură și tristețe. Însă o să vezi, totul o să fie bine, dar tot o să porți o mare durere în suflet.
Eu una sunt sinceră, și nu o să te mint. Este și într-o oarecare măsură vina ta. Trebuia să le spui doctorilor că mama ta are și alte afecțiuni.
Și bineînțeles că doctorii trebuiau să facă și ei niște analize, și să se ocupe mai bine.
Însă, poate așa a fost să fie.
Eu nu o să îți zic că mama ta este într-un loc mai bun, pentru că nu este, ea nu mai este, nu mai există, însă corpul ei e la 2 metrii sub pământ.
Aș vrea să îți zic că există Dumnezeu și să te rogi, dar nu pot, pentru că nu cred în astfel de chestii. Ce ar fi să ne rugăm toți pentru sănătate, dar când ne îmbolnăvim să nu merge la doctor, ce-ar fi să ne rugăm toți pentru bani, dar să nu muncim, ce-ar fi să ne rugăm toți pentru înțelepciune, dar să nu mergem la școală?
Rugăciunea nu te poate ajuta, cel puțin nu prea mult, poate doar să ai un moment liniștit, însă nimic mai mult.
Vrei să te duci la doctori să îi bați, du-te! Ce vei rezolva cu asta? Mama ta nu se va întoarce înapoi! Dacă faci asta, vei avea mai multe probleme! Vrei să ajungi la pușcărie? Vrei să ai probleme cu poliția?
Ok, poate doctorii ăia nu și-au dat silința destul, însă crezi că ei au sărit în sus de fericire când le-a mai murit un pacient? Îți spun eu că nu s-a întâmplat asta.
Și chiar dacă s-ar fi întâmplat, o să își primească pedeapsa de la soartă, de la destin, de la univers, de la la Karma... poți să o numești cum vrei!
Eu știu un lucru, că faci un lucru rău sau un lucru bun, tot o să primești în viața și lucruri bune și lucruri rele. Crede-mă că și doctorii ăia o să mai aibă parte de suferință la viața lor, și nu neapărat pentru că au făcut ceva rău...Pentru că așa e viața.
Dacă vrei să faci ceva, trebuie să te ajuți singur, trebuie să stai calm câteva zile, și apoi să îți continui viața așa ca și până acum, însă fără părțile care o includ pe mama ta.
Condoleanțe!

| ArmyCaptain28 a răspuns:

In primul rand, sincere condoleante, imi pare foarte rau pentru mama ta. In al doilea rand, trebuie neaparat sa te linistesti! Nu incerca sa te invinovatesti sau sa invinovatesti doctorii, acestea au fost zilele mamei tale, aceasta a fost soarta ei, nu poti da timpul inapoi din pacate. Este cam imposibil sa incerci sa te mai gandesti pentru ca este mama ta pana la urma, insa incearca sa te gandesti la faptul ca aceasta te va veghea intotdeauna si inca va avea grija de tine, desi tu nu-ti dai seama. Incearca sa-ti gasesti un hobby sau o ocupatie prin care sa te poti relaxa putin si sa-ti elimini gandurile rele de vinovatie. Eventual, poti trece pe la un psiholog daca problemele sunt mai serioase. Nu vreau sa fac nicio gluma, insa risti sa cazi intr-o depresie si va fi foarte nasol si risti sa te imbolnavesti si tu.

Răspuns utilizator avertizat
| Roxannna18 a răspuns:

Si eu am trăit starea asta timp de 3 ani de zile. Mi a fost greu sa accept că persoana care m-a crescut a decedat. Mă gândeam zilnic că puteam sa fac mai multe chiar daca eram o copilă. Ma simțeam vinovată chiar daca nu am avut nicio vina.
Este o situație enorm de grea, și nu este deloc ușor să te acomodezi cu noul stil de viață. Nu este ușor să trăiesti și să știi că niciodată nu vei mai vedea acea persoana.
Însă gândește-te că este acolo sus. Te privește și cel mai important ea trăiește în sufletul tau. Daca medicii sunt de vina sau nu. într-o oarecare care parte au procedat și ei în felul lor. Și au făcut cat au putut.
Trebuie sa accepți realitatea oricât de greu ar fi. Și să te gândești că ea are nevoie sa fi puternic.
Nu îți fa probleme, asta ar lasa-o enorm de tristă.
Știu că cuvintele în momente ca asta nu te pot ajuta cu nimic. Însă sfatul meu este sa te calmezi. Sa încerci cat mai mult sa vorbești cu oameni ce îți fac bine. Și cu timpul să accepți realitatea.
Ea este mandra de tine.
Nu te simți vinovat pentru ceva ce nu ai greșit.
Nu poți evita moartea. Și uneori se întâmplă asta când nici nu ne așteaptam.
O să fie enorm de greu sa treci peste durerea asta. Însă ești nevoit sa te ți tare și să nu cedezi.
In cazul in care nu reușești să depășești singur. Caut un psiholog și explica-i tot ceea ce simți și ceea ce te doare.
Ei te vor ajuta cu mult drag și cu siguranță vei știi cum să procedezi înainte.