|

Am nevoie de o poezie frumoasa si mare depre parinti

5 Raportează Evaluează
5 răspunsuri:
| a răspuns:

Cea care m-a impresionat cel mai mult este "Rugă pentru părinți" de Adrian Păunescu.

"Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.

Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.

Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.

Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.

Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.

Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.

E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.

Dar de ce priviţi asa,
Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.

Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,

Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea."


Îți voi da și o creație personală pe care am numit-o """Doină" pentru părinți"

O lumină dintr-o zare,
O petală dintr-o floare,
O sclipire de la soare,
Nişte picături din mare,
Un borcan plin de dulceaţă,
Un divin dar, dulce viaţă...

O lumină dintr-o zare,
Auroră de smarald,
Cu sclipiri adânci albastre,
Ochi frumoşi, ochi de cristal...

O treime dintr-o viaţă,
Plină de fluturi ce zboară,
Câte mofturi, ce dorinţa,
Am primit deja căldură.
Mii de fluturi se înalţă,
Coloraţi de amintire,
Nu-i străpung, îi las în viaţă,
Îi întâmpin cu iubire...
M-aţi plimbat încet prin Eden,
Mi-aţi şi dat din mărul sacru,
Mi-aţi fost cel mai bun prieten,
Mi-aţi secat şi gândul acru.
Ce dorinţă să mai am?
Tot ce-i important mi-aţi dat,
Ce naiv cred că...2005 - 2251 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Rugă pentru părinți (Adrian Păunescu), Repetabila povară (Adrian Păunescu), La icoană (Alex. Vlahuță), Elegie pentru părinţi (Corneliu Vadim Tudor), Cine nu are părinți (Adrian Păunescu), Părinții (Ana Blandiana), Binecuvântați părinții (Traian Dorz), Părinții mei (Elena Dragoș), Părinţii mei (Denisa Aricescu)
Altele: http://poetii-nostri.ro/parinti-poezii-categorie-15-pagina-1/

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Părinţii mei 

Eram micuţă şi plângeam,
Aveam nevoie de iubire,
Să am o mamă… îmi doream,
Un tată şi o bucurie.

Sunt calde clipele cu voi,
Părinţii mei, ce mă iubiţi…
Şi am trecut prin multe ploi
Şi-am reuşit, căci mă-ndragiţi!

Tăticul meu, cuvântul tău…
Îmi da curaj, îmi dă putere,
Mă îngrijeşti când îmi e greu
Şi vocea ta mi-e mângâiere.

Mami, eşti gândul meu cel bun!
Mâna ta caldă e culoare,
Doar tu mă linişteşti acum…
Eşti stea, eşti înger…
Tu eşti soare!

Copilăria a plecat,
Dar, dragostea e infinită…
Cuvinte dulci m-aţi învăţat
Şi sunt enorm de mulţumită !

Sunteţi ai mei şi vă iubesc…
Vă port în gând,
Vă am în suflet,
Nu vreau nicicând să va rănesc…
La orice pas voi sta să cuget!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

"Cine are părinţi" (Poetului Adrian in memoriam)

"Cine are părinţi pe pământ, nu în gând,
Mai aude" cum neantul ne cheamă flămând.
Că au fost şi ei tineri, sărmani ori bogaţi,
Vor ajunge în cârje, cu un Alzy sub braţ.
Cel mai mult i-a durut râsul junelui scrib,
Are-n piept doar un boţ? Pălărie de hrib?
E uşor, dai cu barda în stânci, ca-n vechimi,
Iar din stâncă zbucneşte o lacrimă, ştim,
E doar vocea durerii, a sângelui, fiţi
şi copiii de azi şi bolnavii părinţi.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru AllyAllina):

De Boris Marian Mehr

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează