Am nevoie de părerea voastră. Vreau sa ma apuc sa scriu o carte online iar majoritatea prietenilor mi-au spus ca am talent. Vreau părerea voastră. Las aici o secvența :
Astăzi am simtit ca e liniște in capul meu, nu mai era totul împrăștiat, m-am simtit detașată. Dupa ce am rupt orice fel de legătura cu Daniel simt ca apele s-au mai liniștit. Dar recunosc uneori stările de anxietate ma înțeapă atât de adânc in suflet încât simt ca îmi străpunge fericirea și starea de bine cu o lancie. Când e liniste, simt ca apele s-au mai liniștit. Depresia apare, ca o piatra grea ce o țin legată de mine, un bolovan ce ma îndeamnă sa ma arunc in ape tulburi. Nu ii mai simt lipsa lui. Dar totuși parca e un gol, nu mai primesc niciun mesaj dimineața, acel "neața baby " dar m-am obișnuit așa ca prefer sa dorm toată ziua sa nu mai simt lipsa mesajului și lipsa bărbatului căruia m-am dedicat timp de 11 luni de zile. E liniște, ploua iar eu stau și îmi încălzesc sufletul cu o tigara,un pahar de vin, ma liniștește dar nu ma face sa uit. Fata mea nu mai zâmbește, am zilnic aceeași privire neutra, parul ciufulit in cap, chiar dacă nu ma mai simt feminină ma face sa ma simt comod. Îmi iau telefonul de pe birou și parca as vrea sa îl sun, dar mi-e teama ca sigur îmi va da ocupat și eu rămân sa ma gândesc :"Oare e cu altcineva?, Nu, nu sigur e cu băieții prin oraș probabil vorbesc despre mașini. Sigur deja m-a uitat, nu e nevoie sa ma mai gândesc la el ". Da, EL acea persoana care îmi provoacă un haos mental, nu ma lasă sa ațipesc. Este prezent in fiecare colț al minții mele, alături de amintiri, zâmbete, clipe frumoase. Atât de dor îmi este de el încât simt ca sunt mai rece, zâmbetul meu e rece, înghețat și nu mai simt niciun fel de caldura.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook