| scriitorul05 a întrebat:

Ce părere aveti despre această poezie?

"DE DRAGUL TĂU"

De dragul tău iubirea mea.
Am sa renunț la tot.
Tu ma faci sa ma simt viu.
Atunci cand nu mai pot.

Sa nu dispari din viața mea.
Căci inima se va opri.
Nu va mai bate pentru nimeni.
Daca tu nu vei mai fi.

Tu îmi esti luna.
Când soarele apune.
Tu îmi esti viața.
Când moartea mă răpune.

18 răspunsuri:
| sierra1 a răspuns:

Iți mai răspunsesem odată dar zero ecou de la tine. Mde...

totuși, de ce zici că pui punct după fiecare vers?

| scriitorul05 explică (pentru sierra1):

Ca pur si simplu asa vreau, asta e ceea ce fac eu si îmi permit sa o transform fix asa cum vreau

| sierra1 a răspuns (pentru scriitorul05):

" | scriitorul05 : pur si simplu asa vreau"

splendid feed-back...Cu plăcere

sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Mai scrie.

| cristi202 a răspuns:

Zic și eu de "cadenta" de care zice și aditimus. Se numește ritm in poezie, și e la fel de important pentru poezie cum sunt timpii pentru notele din piesele muzicale.
In aceasta poezie exista o disonanță in ritmul ei. La primele două strofe al treilea vers iasă din ritm, fiind mult prea lung. Iar a treia strofa are ritmul prea scurt, versurile sunt prea scurte, pentru a fi integrate in poezie.
Fără ritm, poezia nu are "melodie", nu "curge". De fapt, nu e poezie.

Ca sa înțelegi, uite prima strofa corectata cu un ritm oarecum mai potrivit:

De dragul tău iubirea mea.
Am sa renunț la tot.
Cu tine eu mă simt mai viu.
Atunci cand nu mai pot.

| scriitorul05 explică (pentru cristi202):

Fix de asta am apelat aici, si iti multumesc pentru sfaturi, nimeni nu sa născut sa știe, fac tot efortul sa acumulez informații si sa le stochez pentru a le putea folosi

| cristi202 a răspuns (pentru scriitorul05):

Cu plăcere!
Un proverb chinezesc spune că o călătorie de 1000 de km incepe cu primul pas. Cum zici, nimeni nu se naște învățat. Învățăm pe parcurs. La primii pași, e normal sa facem greșeli. Dar, învățăm, și pe parcurs devenim din ce in ce mai buni. Succes la realizarea cît mai multor poezii frumoase!

| cristi202 a răspuns:

Tu îmi esti luna de pe cer
Când soarele apune.
Tu îmi esti viața, un mister
Când moartea mă răpune.

Așa ar fi mai corectă ca ritm a treia strofa...

| johnnny123 a răspuns:

Se pare că nu este suficient să te autointitulezi "scriitorul05" ca să fii cu adevărat scriitor.

| scriitorul05 explică (pentru johnnny123):

Da, nici nu stiu ce caut pe o pagina ca asta cu oamenii care comentează, în loc sa lucrez la mine cer părerea unor străini

| johnnny123 a răspuns (pentru scriitorul05):

Din două una: ori scrii numai pentru tine (și atunci nu postezi nicăieri), ori scrii pentru un public, și atunci trebuie să fii dispus să accepți și critica.

Tu pari să vrei numai laude pentru o "poezie" stângace și fără niciun merit artistic. Lucrurile nu funcționează așa.

| cristi202 a răspuns (pentru scriitorul05):

La străini exista avantajul unei păreri imparțiale, pe cand la cunoștințe, familie și prieteni, de dragul celui care cere părerea și de dragul de a nu rani, se prefera a se spune o părere mult mai pozitiva.

| scriitorul05 explică (pentru johnnny123):

Da, scuze de reacția mea, dar sunt obisnuit ca nimic sa nu imi meargă ok, macar sa gasesc ceva în care sa ma refugiez, mulțumesc pentru părerea ta, si iarata mi reacția

| aditimus a răspuns:

Asa si asa nu prea are cadenta unele versuri daca ma intelegi ce vreau sa zic, ultima strofa e groaznica

Sa nu pleci din viata mea
Caci inima se va opri
La fel va fi si dragostea
Daca tu nu vei mai fi

Tu esti amurgul meu
Cand soarele rasare
Apari in calea mea mereu
Iar sufletu-mi tresare

| redwarrior27 a răspuns:

Bună încercare

| AnotherPrice a răspuns:

Un pic prea idealista/romantica. Dar e frumoasa.

| NisipLaMare a răspuns:

Apa de ploaie.

| EliLeli a răspuns:

Vaiii!