Transpozitiile care se pot ivi pentru ca melodiile sã se sfârseascã pe sunetele la, si sau do' sunt cele de cvartã sau cvintã perfectã superioarã. Teoretic putem sã ne gândim si la alte transpozitii, dar ele sunt imposibile practic din cauza alteratiilor care ar apãrea.
Transpozitiile de cvartã si cvintã produc si ele alteratii inadmisibile, cum ar fi mi bemol (treapta a patra lui si bemol) sau fa diez (treapta a cincea lui si).
Aceste cromatisme însã îsi au originea în nota si din varianta originalã, si vor dispãrea dacã acesta devine sunet alterat (sib). De aceea transpozitiile de cvartã sunt posibile numai dacã varianta originalã contine si natural, iar cele de cvintã numai cu si bemol. În plus, anumite alte transpozitii sunt excluse din cauzã, cã ar apãrea finale neadmise (sib, re'), sau ambitusul lor ar depãsi scara de sunete folositã (în practicã) de muzica gregorianã.
Skinerr567 întreabă: