| Crissi99 a întrebat:

Voi aveți sau vă doriți să aveți copii la un moment dat în viitor?
Dacă da, cum visați să fie relația voastră cu aceștia? Cum le veți câștiga încrederea? Cum îi veți inspira să aleagă Drumul cel bun în viață?
Prin Scriptură suntem îndemnați să le insuflăm copiilor valorile creștine, să îi învățăm Calea pe care trebuie să o urmeze, ca atunci când vor fi mari să nu se abată de la ea. De altfel, Biblia conține multe sfaturi de parenting... Un alt exemplu care îmi vine acum în minte este "Părinților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri!", care cel mai probabil face referire în special la perioada adolescenței, când "copilul" trece prin adevărate provocări și este ușor predispus la irascibilitate...
Recunosc că sunt puțin îngrijorată când mă gândesc în ce lume ar putea crește potențialii mei viitori copii...pentru că aș vrea să îi apăr de toată imoralitatea asta care îmi provoacă dezgust, dar știu că inevitabil vor trece pe acolo. Vor trece, dar sper să rămână cu sufletul curat.
Mi-aș dori ca ei, chiar și perioada adolescenței lor, să se simtă liberi să îmi spună tot, oricât de gravă li s-ar părea situația...ca să căutăm soluții împreună. Fie că e vorba de o notă mică, fie că e faptul că s-au îndrăgostit. happy
Voi cum ați dori să relaționați cu ai voștri copii și ce sunteți dispuși să faceți în această direcție?
Haideți să împărtășim niște idei practice! Orice intervenție este binevenită.winking

25 răspunsuri:
| RAY a răspuns:

Daca o sa am bani o sa-i dau la una bani sa imi nasca copilul, sa imi duc genele mai departe

| Crissi99 explică (pentru RAY):

Adică vei apela la o mamă-surogat? Nu sunt sigură dacă e legal la noi în țară...

| RAY a răspuns (pentru Crissi99):

Lumea e mare nu consta doar in Romania, sa fim realisti doar cu bani as face un copil cu una frumoasa

| Crissi99 explică (pentru RAY):

Poate vei avea o soție, și încă una frumoasă în ochii tăi. De ce te gândești la o simplă mamă-surogat? Aducerea pe lume a unui copil nu e...moral aș putea spune...să se reducă la un act de vânzare-cumpărare.

| RAY a răspuns (pentru Crissi99):

Doar pentru transmiterea mai departe a genelor mele atat

| Cksihja a răspuns (pentru Crissi99):

Știu eu pe cineva care a fost cu una doar pentru ai face copii nu tu dragoste nimic.

| mgtow a răspuns:

Poate prind un pusti care e abandonat de partenera si ii explic cum sta treaba cu mgtow sa nu mai depinda de femei si sa isi traiasca viata ca un om linistit. Restul sa schimbe maciuci sau gauri sa se certe si sa stea pe interes daca le convine.

| Adry05 a răspuns:

Da, aș vrea 2 sau chiar 3.
O să sper să am o familie cât mai unită, să se înțeleagă cât mai bine între ei, o să-i motivez să învețe, să vrea ei să obțină rezultate bune da nu din frica că „aaa mă bate mama că iau nota mică" never, ever. la cum e școala la noi mi se pare că trebuie să fii tâmpit de-a dreptu să-ți bați copilu pentru o notă.
mna sper alături de partener să le ofer(im) un mediu liniștit, unde să crească armonios, cu dragoste, și unde să se simtă liberi să vină să-și spună problemele

| CookieDog a răspuns:

"Voi aveți sau vă doriți să aveți copii la un moment dat în viitor?"
Daca da... ai scris
Daca nu... nu ai scris.

Eu nu vreau plod, cu atat mai putin mai multi.
Poate unul si ala sa fie baiat, atunci as fi impacat cu ideea de "tata"

| Glacyer a răspuns:

Cu o persoana potrivita. Da, ma gândesc la copii dar încă nu de acum și în relaționarea cu ei, trebuie sa primească o educație bună și nu influențați în vreun fel. Trebuie ascultați sfătuiți sa ii asiguri ce ii mai bine pentru copii.

| Mosotti a răspuns:

Ca raspuns la prima intrebare, eu nu vreau sa am copii, mi se pare un balamuc inutil si obligatii.
A venit verisoara-mea in2015 cu cei doi copii ai ei invitata de mama, fata avea 8 ani, baiatu avea 4 ani jumate, dupa 4 ore m-am dus in camera mea, am incuiat usa, ca nu mai puteam, sareau, chiuiau in prostie. I-am lasat pe ei dincolo cu mama si restul.
Una avea doi copii si s-a dus cu barbasu la mare, zicea "abia astept sa ma duc la munca, ca asta n-a fost concediu", la munca era mai linistita. Si l-a pus pe el sa stea acasa cu copiii, ca pe ea o zapacea de cap, ii convenea sa aduca ea banii.

Acuma fiecare cum vede, sigur, cui ii place, sa faca.

| NietzscheFrumosSiDesteptSunt a răspuns:

Am sa-i cresc cum am fost crescut.

| Mosotti a răspuns (pentru NietzscheFrumosSiDesteptSunt):

Daca ai fost crescut bine, e ok, daca au fost probleme, trebuie sa ii cresti fara acele probleme pe care le-ai fi avut de la ai tai.

| ancaval a răspuns:

O să-i arat care sunt oamenii de care trebuie să se ferească în viață.
Îl învăț, chiar dacă pe unii deranjează, să zică tot se simte, să fie sincer și să NU mintă. Până la urmă, cine se supără și pleacă, NU reprezintă o pierdere. Deci e bine. Și cine rămâne, e un om care trebuie păstrat.
Musai să aibă o meserie și NU 20. Ce-i mult e prost deja.
Să respecte, să NU fie obraznic sau arogant.

| Furnicuta000 a răspuns:

Eu stau si ma gandesc: oare de ce oamenii fac copii? Nu ma intelegeti gresit, doar ma intreb, ca e normal sa faci copii. La ce se gandesc oamenii? Fac copii pentru a avea cine sa aiba grija de ei la batranete? Pentru ca asa cere societatea? Pentru ca iubesc copiii si vor sa aiba grija de ei? Am vazut atatia parinti in jurul meu (care isi iubesc copiii la nebunie, desigur) dar care si-ar fi dorit sa mai astepte. Daca nu astepti sa faci pasul asta, te poti trezi in aceasta situatie frustrat, obosit, plin de nemultumiri iar un copil nu poate sa traiasca in mediul asta.
Cand faci un copil practic nimic nu o sa mai fie la fel pentru tine, tu o sa fii pe locul 2 intotdeauna, copilul iti mananca tot timpul (in primii ani), nu ai timp nici sa dormi ca lumea, trebuie sa ai o situatie buna financiara pentru ca o sa cheltui foarte multi bani.
Eu zic ca cine vrea copii sa se gandeasca bine inainte, sa faca un copil abia in momentul in care chiar isi doreste si chiar poate sa isi asume responsabilitatea ca sa nu ajunga ca parintii aia care le reproseaza incontinuu copiilor ca din cauza lor nu au putut sa faca nu stiu ce si sa isi verse frustrarile pe ei. De asta sunt atatia copii cu probleme emotionale, totul se trage din copilarie.
Bunica mea zicea ca un copil te leaga de maini si de picioare si chiar asa este. Deci ganditi ca voi aduceti un copil pe lume, copilul ala nu are nicio vina ca s-a nascut in familia voastra, in lumea asta rea si unde viata e tot mai grea deci aveti datoria sa il iubiti, sa il sprijiniti, sa il ajutati cu orice pana la majorat, sa nu il abuzati in niciun fel

| Sesamestreet a răspuns:

Uite un serial de familie exceptional. Iti dau lacrimile atat de bucurie, cat si de tristete. Este vorba despre o fetita si drumul ei in viata. Mama fetitei a fost abandonata in copilarie de mama ei. Pe tatal ei nu si-l cunoscuse. La scoala era batjocorita. Pana cand si-a facut 2 prieteni foarte buni, 2 colegi de-ai ei. Impreuna erau 3 prieteni foarte buni. Timpul trecuse, si aceasta fata afla ca e gravida. Fiind saraca si pe drumuri, voia sa avorteze. Dar prea tarziu, asa ca a trebuit sa nasca. Dupa ce a nascut, nu stia ce sa faca cu bebelusul. Se simtea coplesita. Voia chiar sa se sinucida impreuna cu bebelusul.

Apoi i l-a dat unei verisoare. Verisoara asta a avut grija de fetita pana pe la 7-8 ani, cand aflase ca fetita asta este grav bolnava. Avea dementa si dintr-o problema la creier, avea si probleme motorii. Verisoara mamei ei s-a hotarat s-o trimita la tata. Tatal copilei era unul dintre cei doi prieteni din copilaria mamei. Dar nu-i spusese tatalui ca fetita era grav bolnava.

Iar de aici incolo arata cum incearca tatal ei sa o creasca, prin ce greutati trece, cum se adapteaza la noul rol de tata. Arata o relatie foarte frumoasa de tata-fiica, in ciuda starii materiale precare. Este o relatie de tata-fiica foarte stransa, la care multi viseaza. El incearca sa-i ofere multa dragoste, stiind ca absenta mamei doare in viata unui copil.

Intre timp, apare si mama copilei, care este o alcoolica, iar filmul portretizeaza apoi si relatia de mama-fiica, in care mama, arata caracterul prost al unei femei lipsite de sentimente fata de propria copila, care vrea incet incet sa se schimbe de dragul ei.

Iar mai presus de toate, arata o relatie frumoasa de familie, dar presarata cu multe probleme, cea mai mare fiind boala fetei care se agraveaza. Si arata cum o prietena de-a tatalui ei ii ofera mai multa dragoste fetei decat propria sa mama si face orice, impreuna cu tatal ei, sa o salveze.

Neaparat sa te uiti la filmul asta. Arata ceea vrei sa cauti in intrebare, are si comedie si drama si multa speranta. Desi e in turca, o sa intelegi mult, pentru ca ei ce zic si fac in acelasi timp si te prinzi usor. Daca il vrei in romana, e de luni-vineri pe Antena 1 la ora 14:00. E un serial exceptional.

https://www.youtube.com/......tps?/watch

| Crissi99 explică (pentru Sesamestreet):

Wow! Mulțumesc pentru recomandare. Apreciez.winking

| Sesamestreet a răspuns (pentru Sesamestreet):

Sa-i dai o sansa la serialul asta, iti trezeste atatea sentimente
https://www.youtube.com/......tps?/watch

| RKBlue a răspuns:

Cand o sa am copii(daca o sa am) va fi peste destul de mult timp.
Cine stie ce se mai intampla pana atunci?
Nu poti prevedea mai nimic.
As vrea sa am o relatie buna cu copiii mei, sa stie ca voi fi alaturi de ei la orice problema, ca voi fi mereu acolo sa-i ascult(dar nu vor sta sa imi spuna nimic, decat rar.Asa e cu adolescentii)
O sa-i invat cum sa se protejeze in orice situatie(sau cele mai multe), cum sa se descurce si cum sa treaca peste probleme.
O sa incerc sa nu fiu ca acei parinti care nu-si lasa copiii sa afca nimic dar nici ca cei care-s atat de permisivi incat le fac rau.O sa incerc sa fiu la mijloc, adica sa-i las sa faca propriile greselidar sa fiu acolo sa-i indrum, am sa-i las sa decida singuri cand se poate si atunci nu voi incerca sa-i influentez in functie de vreau eu.
Relatia parinte-copil poate fi una minunata sau ingrozitoare. Trebuie sa te asiguri ca faci ce e bine pentru propriul copil, dar fara a-l afecta in alte feluri.Trebuie sa-l faci sa se simta iubit, sa nu se simta o povara.
Unii parinti fac tot ce e mai bine pentru copil(dupa parerea lor) dar uita ca si ei sunt oameni cu propriile idei, sentimente si vointe.
Nu trebuie sa te vezi pe tine in propriul copil.Nu trebuie sa iti aduci temerile sau dorintele asupra lui.Nu trebuie sa te gandesti sau sa incerci sa-l incurajezi spre nu stiu ce cariera sau viitor fiindca asta ti-ar fi placut tie.Trebuie sa-i lasi sa se exprime.
E greu sa fii parinte dar, in opinia mea, merita.

| CleanHeart a răspuns:

Imi doresc
Copiii mei trebuie sa fie in primul rand fericiti si sa ii educ frumos asa cum am fost si eu educata.

| Helper07 a răspuns:

Trebuie sa facem diferenta intre mentalitatea copilului si mentalitatea adultului. Unui adult poti sa-i spui un lucru iar el il intelege, dar unui copil trebuie sa-i arati. Nu-ti vei convinge copilul sa aiba respect fata de ceilalti cand tu insuti nu ai respect fata de ceilalti - un exemplu. Copilul imita. Parintele trebuie sa fie modelul lui, nu invatatorul lui. Parintele trebuie sa fie o persoana care sa-i arate cum se face, nu care sa-i spuna cum se face. Totodata, e vina parintilor daca lasa pe altcineva sa le fie model copiilor lor, nu doar daca nu sunt ei bune modele. Trebuie sa petreci mult timp cu copilul tau mai ales cand e mic, pentru ca el sa urmeze copilul tau, nu pe cel al bonei. Mi se pare o prostie sa faci un copil apoi sa-l lasi la bunici si sa pleci in strainatate, iar dupa cativa ani cand te-ntorci, sa te comporti cu el ca si cu un strain, mai bine nu-l faci.
Relatia cu copilul tau trebuie sa fie una de prietenie. Daca ti-ai legat o prietenie stransa cu copilul de cand e mic, e putin probabil sa se rupa. E mare chestie sa-ti creasca copilul, sa plece si sa nu-i fie dor de tine.
Trebuie sa-i dai incredere, protectie, sprijin. Fiecare are un copil si un adult in interiorul nostru. Adultul e cel care are grija de copil, cel care trebuie sa-l iubeasca, sa-l incurajeze, sa-l ingrijeasca, adica sa-i ofere tot ce trebuia sa ne ofere parintii nostri cand eram doar copii. Doar ca dupa ce crestem, putem face singuri asta pentru noi prin adultul din noi. Trebuie sa fi un adult responsabil cu copilul tau, fiindca s-ar putea sa te regasesti mai tarziu in acesta.
Un copil care nu e pedepsit cand greseste, va creste crezand ca actiunile sale n-au consecinte rele, va fi un rasfatat, si va fi vai de el cand va creste si nu vor mai fi mami si tati sa-l pupe-n f*nd. E mai bine sa faci un rau mic acum, pentru al feri pe copil de unul mai mare, mai tarziu. Pentru ca copilul nu intelege daca-i spui ca nu e bine, asa cum am spus la inceput, trebuie sa-i arati. Nu confundati pedepsele cu abuzurile, ati pedepsi copilul nu inseamna sa-l omori in bataie, asta e nebunie din partea parintilor. Dumnezeu a zis sa nu cruti nuiaua pentru fiul sau fiica ta dar a zis de asemenea ca trupurile noastre sunt temple ale Duhului Sfant iar cine strica aceste temple va da socoteala inaintea lui Dumnezeu. Ar fi cel mai bine daca n-ar fi niciodata nevoie de asa ceva, dar daca copilul tau greseste, crede-ma, e mai bine si mai usor sa smulgi un puiete din pamant decat un copac - nu-l lasa sa creasca.
Nu trebuie sa fim neglijenti fata de copii nostri dar de asemenea, nu trebuie sa fim prea protectori. Trebuie sa-l lasi pe copil sa se descurce singur dar sa-l si ajuti cand are nevoie. Un copil care vrea afara-n ploaie nu va intelege ce-i va spune mama, dar lasa-l, va raci, se va vindeca, iar data viitoare va sti de ce ii spune mama sa nu stea in ploaie. Cateodata, nu intelegem un lucru, pana nu avem de-aface cu el. Oamenii de succes au invatat mult din greseli. Sfatuieste-ti copilul, daca va asculta bine, daca nu, va invata din greseli. De exemplu, nu vom intelege niciodata un fumator cu adevarat, pana nu fumam si noi. Asta nu inseamna ca trebuie sa fumam, inseamna ca e usor sa-i spui cuiva sa se lase de fumat atata timp cat nu esti in situatia lui. Tot asa, nici copii nu inteleg gravitatea unui lucru, pana nu se confrunta cu acel lucru. Iar daca s-au confruntat si au trecut peste, tot ce-a rezultat este maturizare din punctul meu de vedere.

| Helper07 a răspuns (pentru Helper07):

'Sa urmeze " modelul " tau, nu pe cel al bonei '
Da, nu stiu de ce am scris "copilul"

| TwentyOneWay a răspuns:

Cu siguranta imi doresc sa am copii. Cat mai multi! Sunt entuziasmat la gandul ca voi fi un tată într-o zi daca ma ajuta Dumnezeu. Nu îmi imaginez o bucurie mai mare si mai plină de sens decat sa iti cresti proprii copii.
Personal, nu pot întelege cum ar putea un barbat sa nu-si doreasca copii. Nu vrei sa-ti continui materialul genetic? Nu vrei sa-ti infloreasca propriul crez prin intermediul odraslelor tale? In fine. Eu unul sunt prea mandru de mine si crezurile mele ca sa le las sa moara odata cu mine. Consider ca un barbat adevarat ar trebui sa aiba entuziasmul de a-si construi o familie.
Si ca un sfat, sa nu-ti lasi copilul sub nicio forma pe internet! Cel putin pana la o varsta la care are deja formata o disciplina personala.
Si cel mai important lucru. Nu lasa pe NIMENI sa-si impuna proprile valori, propria ideologie, propria credinta si propria mentalitate asupra copilului tau.
Invata-l ca familia e ceva sacru, ceva sfant si ca are o datorie sfanta fata de propriul sange. Invata-ti copilul sa fie mandru de propriul nume de familie si sa-l onoreze ca pe ceva sacru.

| Nikolateslajr a răspuns:

Nu vreau sa ma căsătoresc, vreau sa devin milionar si mai apoi, poate, voi adopta un baiat.

| blackheart26 a răspuns:

Cu siguranta as avea o relatie buna cu ei, le-as da sfaturi și as încerca sa fiu o mama cât mai buna, nu am sa-mi bat niciodata copii pentru ca violenta nu ajuta la copii, ba chiar ii poate afecta pe viitor și vor ajunge violenti cu ceilalți, cu calm și răbdare rezolvam toate. Din pacate in timpurile noastre, oamenii sunt rai, dar pentru copiii noștrii facem orice!

Întrebări similare