|

Ati observat ca oamenii care cred in creatie arata involuati, nedezvoltati?

http://www.youtube.com/watch?v=rd2QYxE-UWA

6 Raportează Evaluează
6 răspunsuri:
| a răspuns:

Nu. Videoul respectiv nu e chiar filozofico-argumentativ sau analitic. E doar nostim. Punct.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru shadovv):

A fost doar o gluma, cel putin asa intentionam eu sa fie. Dar "astia" au luat-o aiurea ca de obicei.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

"...dezvoltarea creierului nu are de a face cu ceea ce crezi sau nu crezi! "Cum nu? Credinta e strans legata de cpacitatea de a constientiza realitatea,deci de inteligenta.
Cum iti explici credinta copiilor mici in Mos Craciun,iar apoi odata cu varsta disparitia ei?
Daca (,) inteligenta nu ar avea legatura cu credinta atunci faptul ca toti oamenii cand cresc nu mai cred in Mos Craciun ar fi doar o coincidenta, dar nu este asa.
Cand nu poti constientiza diferenta dintre realitate si imaginar crezi in lucrri fantastice (prietenii imaginari la copii mici, Mos Craciun, Zana Maseluta), cand incepi sa constientizezi realitatea nu mai crezi.
Si te intreb iar: Daca (,) credinta nu are legatura cu psihicul, inteligenta, atunci de ce daca copii cu varste de la 10 ani in sus, daca mai cred in prieteni imaginari, sunt dusi la psiholog? Eventual psihiatru?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Inferno):

Tu principial ai dreptate, dar mintea umana a fost prea mult timp pervertita pentru a se putea curata de credinta. Iata ce spune un studiu:

Structura minţii umane este mai înclinată spre religie decât spre ştiinţă, arată un nou studiu



O echipă de cercetători din cadrul departamentului de psihologie din cadrul Universităţii Boston a descoperit că, în ciuda faptului că au trecut printr-un proces îndelungat de educaţie ştiinţifică, chiar şi fizicienii, chimiştii sau geologii de la Harvard, MIT sau Yale nu pot evita crezul că fenomenele naturale există cu un scop.


Deşi explicaţiile teleologice (conform cărora orice are un scop) sunt omniprezente în religiile lumii, un exemplu fiind ideile creaţioniste referitoare la originea Pământului, acestea sunt de obicei discreditate de către ştiinţă. Atunci când oamenii de ştiinţă au timp să analizeze motivele pentru care obiectele naturale şi evenimentele naturale există, aceştia resping în mod explicit ipotezele teleologice, preferând explicaţiile cauzale. Cu toate acestea, studiul efectuat de Deborah Kelemen şi de echipa sa a arătat că în momentele când oamenii de ştiinţă trebuie să gândească sub presiune, având la dispoziţie o perioadă limitată de timp, iese la iveală tendinţa umană de a atribui naturii un scop. Rezultatele acestei cercetări reprezintă cea mai convingătoare dovadă în favoarea ipotezei ce susţine că mintea umană prezintă o preferinţă înrădăcinată spre explicaţiile teleologice, preferinţă care se manifestă încă din cele mai timpurii stagii ale dezvoltării umane.

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au întrebat un grup de oameni de ştiinţă de la cele mai prestigioase universităţi americane să judece un set de afirmaţii, precum „copacii produc oxigen pentru ca animalele să poată respira" sau „Pământul are un strat de ozon pentru a se proteja de razele ultraviolete". Un grup de cercetători...2009 - 2217 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Ma abtin sa raspund

blog adevarata istorie a universului =profil

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

What a big fuckin' lizard Lord! - m-a terminat asta laughing))

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează