Ce parere aveti de ateism nu de ateii?
Pentru a clarifica si defini ateismul, o pozitie care a fost demonizata si malformata fiind un curent minoritar, trebuie sa plecam de la conturarea pozitiei teiste. Etimologia cuvantului 'ateism' este fundamentul raspunsului la intrebarea Ce este ateismul?
Cuvantul 'ateism' este compus din doua elemente:
1. 'a' - un prefix privativ, care indica lipsa, absenta.
2. 'teism'
Teismul este intai de toate un 'ism'. Aceasta indica faptul ca e o pozitie care accepta sau imbratiseaza o anumita idee sau credinta. Aceasta credinta care este acceptata in cadrul teismului este elucidata de provenienta etimologica a cuvantului: originea este grecescul theos, semnificand zeu sau Dumnezeu. Teismul se defineste astfel ca afirmarea credintei in existenta lui Dumnezeu.
A-teismul este absenta teismului. Ateismul este absenta credintei in existenta lui Dumnezeu.
Ateismul nu implica idei sau pozitii suplimentare. Ateismul nu este o credinta, ci absenta unei credinte. Chiar daca aceasta absenta a credintei in existenta lui Dumnezeu este compatibila cu o multitudine de pozitii filozofice, ea nu le presupune si pe acestea. Ateii au in comun in mod necesar doar absenta credintei in Dumnezeu.
Definitia de mai sus descrie ceea ce a fost numit ateism slab. Acesta e contrastat cu ateismul tare, care afirma ca Dumnezeu nu exista. Se poate observa ca ateismul tare implica ateismul slab. Ateismul slab are o aplicare mai larga decat ateismul tare. Aceasta dihotomie are relevanta din punctul de vedere al sarcinii dovezii: ateismul tare are sarcina de a dovedi adevarul afirmatiei sale ca Dumnezeu nu exista, pe cand ateismul slab nu implica sarcina de a dovedi ceva, fiind absenta unei afirmatii. Ateul slab considera ca dovezile si argumentele in sprijinul ideii ca 'Dumnezeu exista' sunt insuficiente si neconvingatoare.
O alta diviziune a ateismului este in ateism implicit si ateism explicit. In cadrul ateismului implicit absenta credintei in Dumnezeu sau credinta ca Dumnezeu nu exista nu sunt exprimate in mod constient. Este cazul tuturor oamenilor carora un anumit concept de Dumnezeu nu le este cunoscut. In mod implicit, lipsindu-le constiinta unui asemenea concept, le lipseste si credinta in existenta dumnezeului descris in acel concept. Cineva care nu e familiarizat cu zeul hindus Shiva, nu va putea prezenta simultan credinta ca Shiva exista. In mod clar acestei persoane ii lipseste credinta ca Shiva exista, si deci este ateu in ceea ce-l priveste pe zeul Shiva, insa nu in mod constient, ci implicit.
Ateismul implicit este exemplificat si de copii care nu cunosc conceptul de Dumnezeu. Deoarece ideea de Dumnezeu (crestin sau altul) nu este inascuta si este dobandita prin invatare si o prezentare culturala a acesteia, copii care nu cunosc conceptul de Dumnezeu vor avea in mod implicit absenta credinta ca Dumnezeu exista. Oricat le-ar displacea teologilor acest lucru.
Ateismul explicit presupune familiarizarea cu conceptul de Dumnezeu. In cadrul acestei constientizari a ideii de Dumnezeu este absenta credinta in el, sau este negata existenta lui.
Ateismul critic este o forma de ateism explicit, in care propozitia 'Dumnezeu exista' este respinsa in mod logic si rational de argumente conceptuale sau evidentiale.
Noncognitivismul afirma ca propozitia 'Dumnezeu exista' nu are sens, si deci nu are sens sa intrebam daca e adevarata sau falsa.
Toti cred ca ateii se rascolesc in potriva lui Dumnezeu.
Un ateu nu imbratiseaza alt cult, cum este credinta in Diavol.
Eu ca ateu, nu cred in absolut nimic legat de religii, rau/bine.
Sa crezi in Diavol automat trebuie sa crezi si in Dumnezeu, si invers.
Consider ca amndoua extreme sunt un intreg, si noi traim intre aceste extreme.
De ce? Fiecare este liber sa descopere in functie de propriul nivel.
Din proprie perspectiva consider ca putem urma orice adevar dorim in functie de proprile prejudecati si experienta acumulata pana in acest moment.
Suntem categorii de oameni cu evolutii mentale si spirituale diferite.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde 
Ateul nu este nici cel care crede în Satana, nici cel care nu crede în nimic. Este doar cel care nu dă doi bani pe acest subiect.
Un lucru NU a fost niciodata la baza ateismului: gandire logica si demonstratie stiintifica, desi necunoscatorii asta cred. Oamenii de stiinta elevati vor intelege ca ai nevoie de o credinta mult mai mare sa accepti aparitia universului din nimic si, mai ales, a vietii la fel, din nimic, decat a-i avea pentru acceptarea Creatorului etern.
Cine spune ca ateul nu are credinta... se inseala amarnic. 
Cred ca este un mod bun de gandire si un mod bun de a vedea relitatea, sa nu uitam ca multi oameni care au marcat omenirea erau atei printre care se numara : Will Durant, Voltaire, Baronul d'Holbach si foarte multi alti.
Deci ateism-ul nu crede, ca exista, deci ateul care nu crede dar cere, nu mai e de fapt ateu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
