Ce părere aveți de dogmele ortodoxe în conformitate cu Biblia?
Sunt ele biblice?
Ordonare:
După relevanţă
Nicio organizatie nu poate avea dogme in conformitate cu Biblia, din simplul motiv ca Biblia are texte atat de contradictorii incat oricum ai face, daca iei ceva din ea, trebuie sa contrazici/ignori alte texte, tot din ea. Fiecare grupare crestina a preluat anumite lucruri si ignora total altele. La ce au preluat, au adaugat toti diverse interpretari proprii, diverse ritualuri fara legatura, etc.
Răspunde
Ruleta crestina:
"Deschide Biblia la orice pagina la intamplare.
Executa exact tot ce scrie pe pagina respectiva.
Ultimul care ajunge la parnaie, sau la psihiatrie, castiga."
Numai Biserica Adventista de Ziua a Saptea este in conformitate cu Biblia, ea este Calea spre Isus. Restul care au trecut la legea duminicala sunt neconforme. Martorii lui Iehova isi ucid copiii refuzand transfuzille de sange.
Într-adevăr, afirmația că dumini ar fi ziua în care trebuie sa te odihnești, nu este Biblică.
De altfel, la fel și afirmația că creștini ar avea obligația să respecte sabatul ( sau prin extensie că se află sub cele zece porunci date prin Moise).
Răspunde Scris în Decalog sa păstrăm Sabatul ca ziua de închinare și odihna, după cum și Isus a făcut. Legea Duminicala a fost impusă de Vatican.
Se pare că ai citit doar prima parte din răspuns.
Deci, sunt creștinii obligați să respecte legea mozaică inclusiv divele zece porunci?
Cine indeplineste ce spune Biblia (Vechiul Testament-Deuteronom, Levitic) are toate sansele sa ajunga ori la inchisoare ori la Psihiatrie.
Nu. Categoric nu.
4 exemple:
1) promovează închinarea la alte persoane în afară de Dumnezeu, numindui "sfinți". Ori Iehova Dumnezeu a poruncit: "să nu te pleci în fața lor, și să nu te lași convins sa le slujesti".
2) cei răi, nepenitenți, incorigibili, vor merge în iad. Fals. Adam si Eva au murit ca răsplată a neascultarii. Iar sufletul omului moare si încetează să mai existe odată cu moartea fizică a corpului.
3) Dumnezeu, Isus și Duhul Sfânt, sunt o persoana, sub forma unei triade, (învățătura falsă a trinității) pe când Biblia spune că Iehova Dumnezeu este singurul Dumnezeu adevărat, (Deuteronomul 6:4), Isus Cristos este fiul lui Dumnezeu, si prima lucrare de creație (Coloseni 1:15) si la final Isus Cristos se va închina lui Iehova Dumnezeu. (1 Corinteni 15:26-28), iar Duhul Sfânt este puterea lui Iehova Dumnezeu. Nicidecum o persoana (Geneza 1:2 Si Luca 11:9, 13)
4) "l-a luat Dumnezeu"
Pe bune? Dumnezeu e atât de crud încât să le provoace o suferință imensa unor părinți cărora le moare copilașul? Dumnezeu spune în Biblie ca nu încearca pe nimeni, nu trimite rau oamenilor ba din contră este alături de "cei cu inima frântă si cei cu spiritul zdrobit" Psalmii 34:18. Cum ar putea fi lângă ei, dacă el le-a provocat necazul?
Și mai sunt si altele. Atâta vreme cât se bazează pe doctrine omenești și tradiții inventate de oameni nu are cum sa fie o religie cu dogme adevărate. Biblice.
1) Nici ortodocșii, nici catolicii și nici copții nu venerează sfinții. Ceea ce unii nu pot - sau nu vor - să înțeleagă este că noi avem un respect, o admirație, pentru sfinți, nu ducem lucrurile în extrem. Cum zici și tu, singurul care merită adorare este Dumnezeu. Învață, te rog, diferența dintre Dulia și Latria.
2) "sufletul omului moare..."
Sufletul omului nu poate muri, căci este făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Geneza 1, 27), Care este nemuritor. Dacă tu zici că sufletul moare, iar sufletul este făcut după chipul și asemănarea dumnezeului tău, înseamnă că și dumnezeul tău e muritor, caz în care nu e dumnezeu.
3) Iisus Hristos este Dumnezeu. Iar versetul din Coloseni pe care chiar tu l-ai dat confirmă asta. "Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut, mai întâi născut decât toată făptura." (Coloseni 1, 15)
Ai văzut ce zice: "mai întâi NĂSCUT"? Deci Iisus Hristos este născut, nu făcut, nu creat. Apoi mai zice: "decât toată făptura". Deci Hristos, deoarece nu este creat, a preexistat creației (făpturii). Și doar Dumnezeu poate preexista creației. Ca să întăresc cele spuse, îți dau și niște versete interesante:
"Eu și Tatăl una suntem." (Ioan 10, 30) - cum ar putea Hristos să nu fie Dumnezeu, dar totuși să fie de-o ființă cu Tatăl?
"Ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om," (Filipeni 2, 7)
"Și Cuvântul S-a făcut trup... " (Ioan 1, 14)
"Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti trei Una sunt." (1 Ioan 5, 7)
4) Aici e mai complicată treaba. Normal că Dumnezeu nu și-a dorit ca acel bebeluș să moară. Moartea e un rezultat al naturii căzute a omului.
Păi.
1) venerează, se pleacă înaintea lor, se roagă lor pentru ajutor, le sărută imaginea, Dacă nici asta nu înseamnă închinare adusă altcuiva decât lui Iehova Dumnezeu. atunci definește te rog ce înseamnă închinare.
2. Ezechiel 18:4, 20 spune că sufletul moare. O altă dovadă din Noul Testament: Iacov 5:19, 20.
Și cred ca dovada supremă că sufletul este muritor, o găsim în Geneza 2:7 - aici (traducerea ortodoxă a Bibliei) spune că omul sa făcut ființa vie. Deci nu a primit un suflet, a devenit/ sa făcut un suflet. Așadar om=suflet. Cand moare omul moare sufletul. Putem fi convinsi ca asa este înțelesul corect, deoarece în 1Petru 3:20 (tot traducerea ortodoxă) citim ca Noe a avut în corabie 8 suflete. Adică, 8 oameni. Deci om= suflet. Omul nu are un suflet, omul este un suflet. Sau a avut Noe 8 duhuri, spirite, în arcă?
3. Doctrina trinității este o doctrină falsă, si nu se poate explica logic. Nici macar termenul treime/triadă/trinitate nu se gaseste in Biblie cu referire la Iehova Dumnezeu. Triadele de zeitati făceau parte din închinarea falsă, distrusă în nenumărate rânduri de Dumnezeu. (Mai este foarte foarte puțin până la distrugerea definitivă a religiei false, care este marea prostituată din Apocalipsa 17 si 18). Atunci cum explici logic acțiunile lui Dumnezeu: triadele ălora nu erau bune, trebuie distruse. A mea e bună. Slăviți-o. Dar sa vedem si cateva dovezi biblice pe subiect:
Coloseni 1:15 Dumnezeu este fără început si fără sfârsit. Cum se poate ca Isus ( cf. doctrinei este Dumnezeu) sa aibă început, sa fie născut?
Ioan 20:17 Isus spune: "mă duc la tatăl meu si tatăl vostru, DUMNEZEUL MEU si Dumnezeul Vostru. Iată, Isus Cristos are un Dumnezeu căruia i se închină.
1Corinteni 15:26-28 Isus se va pleca în fața celui care ia supus toate lucrurile. Cum e posibil? Nu este Isus Dumnezeu? Ce Dumnezeu este ăla care i se închină altui Dumnezeu?
Luca 4:43 - Isus spune că a fost trimis. Cel care trimite, este mereu mai mare ca cel trimis. Nu? Sau logica trinitară este alta?
Cunosc versetele din Ioan. Cu siguranță înțelesul este altul. Le am discutat si răs'discutat cu alti frați de-ai tai pe aici.
4. Cam complicat, da. Dar și așa complicat preoții vostrii asta spun, Dumnezeu a mai avut nevoie de un înger. La chemat sus. A avut un plan cu el. La luat Dumnezeu. Dacă nu aș fi auzit cuvintele acestea din gura mai multor preoți, nu aș mai fi zis nimic. Cum sa se apropie oamenii de Dumnezeu dacă un preot (a cărui misiune asta este, sa ii apropie pe oameni de Dumnezeu) îl prezintă pe Dumnezeu ca fiind crud, si se bucura de suferinta oamenilor?
1) Mai ții minte Dulia și Latria, de care ți-am zis mai devreme? Latria este ceea ce avem noi, în Biserica Ortodoxă, pentru Dumnezeu: o supunere necondiționată, o adorare. Iar pentru sfinți avem Dulia, care presupune o venerare a sfinților ca modele de credință. Nu-i venerăm pentru cine au fost ei efectiv (că au fost și ei oameni până la urmă) ci cinstim darurile miraculoase cu care Dumnezeu i-a înzestrat pe acești oameni. Latria este cultul suprem: Îl slujești pe Creator pentru Perfecțiunea Lui, pentru faptul că el este Stăpânul și Părintele nostru iar dulia este doar o admirare a credinței acelor oameni. Iar venerându-i pe ei, tot pe Dumnezeu Îl slujim. Iar când zici tu că ne rugăm la sfinți și îngeri, noi îi rugăm să se roage Domnul pentru noi. Dau un exemplu: rugăciunea către îngerul păzitor zice așa: "Sfinte Îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos, Dumnezeul, pentru mine, păcătosul!"
2) Întâi, trebuie să-ți explic viziunea ortodoxă asupra morții. Există moartea fizică și cea duhovnicească; moartea duhovnicească este păcatul. "Şi boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea." (1 Corinteni 15, 56) După cum am zis, sufletul nu poate înceta din existență, pentru că e făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. La asta se referă Iezechel 18:4, 20 și Iacov 15, 19-20. Înțelegerea asta a morții duhovniceștii este bazată pe următorul verset: "Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică." (Ioan 3, 16) Dacă sufletul e muritor și moare odată cu trupul, cum să aibă viață veșnică? Trimiterea aici la moartea duhovnicească este "să nu piară". Adică prin Hristos ne mântuim, ne lepădăm de păcat, de moartea duhovnicească.
În al doilea rând, Geneza 2, 7 se referă la unirea trupului cu sufletul. Da, sufletul și trupul sunt unite, dar apoi, la moartea fizică, trupul și sulfetul se despart până în ziua Judecății.
În al treilea rând, 1 Petru 3, 20 nu zice că sufletul e muritor. El zice că 8 suflete - câte erau pe arca lui Noe - s-au mântuit. Păi normal că sufletele s-au mântuit, că trupul nu se poate mântui. Trupul e doar un corp fizic, care fară suflet e un cadavru. Sufletul nu moare, dar corpul da!
3) Înainte de a-ți explica Luca 20, 17 trebuie să înțelegi ceva ce se cheamă "diafizism". Diafizismul este o doctrină oficială a Bisericii Ortodoxe și zice așa: Hristos are două naturi: umană și divină; ele coexistă în același ipostas și sunt inseparabile, Iisus Hristos fiind Om deplin și Dumnezeu deplin, perfect în umanitatea Sa și în divinitatea Sa (cum învață Sinodul de la Calcedon din 451). Astfel, Hristos este și Om dar și Dumnezeu. De aia El, prin prisma naturii Sale omenești, poate zice: "Dumnezeul Meu". Dacă am interpreta versetul acesta (precum și altele, ex: Matei 27, 45-48) cum l-ați interpretat dv., atunci s-ar bate cap în cap cu versetele pe care le-am prezentat anterior.
În Coloseni 1, 15 zice că Dumnezeu-Fiul S-a născut înainte de creație (deci inclusiv de timp). Cum poate avea El început dacă S-a născut înainte de timp, "înainte de toți vecii"? În plus, faptul că El nu a fost creat, ci născut și a faptului că El a existat mai 'nainte de creație relevă faptul că El e Dumnezeu.
În Luca 4, 43 zice că "Trebuie să binevestesc împărăţia lui Dumnezeu şi altor cetăţi, fiindcă pentru aceasta am fost trimis." Dar de când trimiterea înseamnă subordonare? Dacă noi doi stăm într-un cămin și eu te rog pe tine să-mi aduci un suc de la magazin, înseamnă că-mi ești subordonat? Confuzia asta dintre trimitere și subordonare a fost cea care a dat naștere și ereziei Filioque la catolici, dar asta e o poveste pentru altă dată.
4) Dumnezeu nu se bucură de suferința altora, nu vorbi prostii! Am zis deja că moartea e un rezultat al naturii decăzute a omului.
Deci ce spui tu, e teorie ortodoxă, pe care enoriasii de rând nici nu o cunosc. Darămite să o explice. Uite ce spune DEX'ul la cuvântul închinare: https://dexonline.ro/definitie/%C3%8Enchinare
Evidențiez doar 2 idei: aplecare spre pămant în fața cuiva, rugă, invocare prin rugăciuni.
Acum te intreb, se apleacă enoriașii de la sfântul Dumitru, si sfânta Parascheva înaintea raclei? Spun cu gura lor ca au venit să o roage pe sfânta sa ii ajute?
Ce mai vorbim? Ce spui tu cu Dalia si Latria, e teorie goala. Ortodoxia venerează morții si icoanele în locul lui Dumnezeu. Pe când Dumnezeu este singurul în măsură să primească închinarea noastră, si el e singurul care ascultă rugăciunile. (Psalmii 65:2) nici macar Isus Cristos nu le asculta. Dumnezeu singur. Dar voi va rugati la sfinți. Cu ce drept te rogi la alti oameni morți? Ca sa nu mai întreb unde scrie în Biblie despre parascheva? Sau cine a fost Dumitru. (un argintar care făcea idoli)
2. Nu exista viziunea ortodoxa, penticostală, ori a Martorilor lui Iehova. Există doar versiunea lui Iehova Dumnezeu, Creatorul. Si el ii spune lui Adam si Evei: dacă mănânci de acolo O SA MORI. Punct. Sa fi mințit Dumnezeu pe Adam, si de fapt rasplata lui era chinul? Dacă sufletul e muritor, cum va fi viața veșnică? Simplu. La înviere. Atunci va fi viața veșnică. Nu după moarte. După moarte omul nu mai exista. Nu mai are sentimente, putere, ori gânduri. (Eclesiastul 9:5, 6,10) Este exact în aceiasi stare în care era înainte să se nască. Altfel Isus Cristos a fost crud cu Lazar prietenul lui, deoarece când la înviat după 4 zile, la readus înapoi într-o lume a chinului, bolilor, din veșnicia unde se afla Lazăr.
Biblia spune asa: plata păcatului este moartea. Așadar toți venim din adam primul păcătos, si avem si noi păcatele noastre pentru care trebuie să plătim prețul. Da, 1Petru 3:20 Nu spune că sufletul e muritor. Ai dreptate. Dar acest pasaj ne ajută să înțelegem ce este sufletul. Răspunde te rog: Noe avea în corabie 8 suflete. Ce avea Noe în corabie? 8 duhuri? 8 aere învizibile?
3. Diafizism? Ce-i aia? Termeni din tradiția ortodoxă, stufoasă și complicată pe care majoritatea nu o înțeleg. Si eu nu le consider argumente valide. Discutam strict pe trimiteri biblice. Interesant este că: Isus Cristos întotdeauna face referire la Dumnezeu prin termenii: Tatăl meu, sau Dumnezeul meu. Iar Dumnezeu spune despre Isus el este FIUL meu. Deci este evidentă relatia care există între ei. Două persoane distincte, invizibile, dintre care Isus este inferior Tatălui, tocmai de aceea Isus se va pleca înaintea celui care ia supus toate lucrurile. Dar despre Iehova Dumnezeu nu se spune nicăieri ca sa plecat, ori se va pleca înaintea lui Isus Cristos, nici macar ca să rugat lui Isus. Doar Isus lui Iehova Dumnezeu. Mai trebuie reținut si ca Isus s-a rugat lui Iehova Dumnezeu, invers nu. Mai trebuie reținut si ca Isus a fost înviat de Iehova Dumnezeu, invers nu. Deci este evidentă relația de inferioritate si supunere a lui Isus Cristos față de Iehova Dumnezeu.
4. Nu, nu se bucura. Asta spun si eu. Dar preoții vostrii asta transmit indirect: l-a luat Dumnezeu. A avut un plan cu el. Bun, sa admitem de dragul discuției. Dar Dumnezeu nu se gândește la suferinta părinților de rămân fără copilași? Sau a copiilor de rămân orfani, ca a avut Dumnezeu un plan cu tatăl ori cu mama lor? Atât de hain e Dumnezeul asta? Atât de crud? Sa ii pese doar de "planul lui"?
Io cred ca cei care au stabilit doctrina ortodoxă, si voi implicit ca o urmați, aveti o problema mare: treceți pur și simplu peste ce este scris:
Ieremia 7:31 Spune că Dumnezeu nici macar nu s-a gândit să creeze un astfel de loc, unde sa ii ardă pe oameni, asa cum practicau religiile false. NU SA GÂNDIT. Si vin sinoadele voastre si spun: nu domne, lasă că spune Biblia. Dumnezeu dacă ești rau, si incorigibil te duce în iad la chin veșnic.
Alt exemplu: Filipeni 2:6 Isus Cristos NU SA GÂNDIT să fie egal cu Dumnezeu. NU SA GÂNDIT. (Deduc ca isi acceptă poziția inferioară). Vin iar băieții care au stabilit sinoadele voastre pe la nu stiu ce ani, si spun: lasă Biblia domne, Isus este egal cu Dumnezeu.
Deci cum e? Punem de la noi sau lăsăm biblia asa cum e ea si o întelegem?
1) Cred că tu doar cauți ceartă. Am explicat, cât am putut eu de frumos, care e diferența dintre venerarea sfinților și adorarea lui Dumnezeu. Ei se duc la sfintele moaște tocmai deoarece Dumnezeu le-a dat lor darul vindecării. Am mai explicat o dată diferența dintre închinarea la sfinți și slujirea Sfintei Treimi, nu o mai explic încă o dată.
Și dacă tot ai adus vorba de icoane, ți le explic pe alea. Deoarece Dumnezeu-Cuvântul S-a întrupat (Ioan 1, 14), luând formă fizică, El a sfințit însăși materia. De la Întrupare, este posibilă folosirea materiei pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu-Fiul și pe Sfinți. Sfântul Ioan Damaschinul a zis că, în biserică, icoanele îndeplinesc 4 roluri:
1. Educativ;
2. Estetic;
3. Haric (de a mijloci harurile Sfintei Treimi către credincioși);
4. Cultic (de a însoți slujbele bisericești).
Sinodul II de la Niceea (787) a permis doar venerarea (proskynesis) icoanelor, pe când adorarea lor (latreia) a fost strict interzisă.
Și dacă tu tot ceri bază biblică pentru orice, te întreb: baza ta biblică pentru respingerea sfintelor icoane care este?
2) Când Dumnezeu i-a zis lui Adam "vei muri negreșit" (Geneza 2, 17) El nu s-a referit la moartea sufletului, ci la cea a trupului. Da, știu că Dumnezeu a zis că Adam va muri în aceeași zi în care va mânca din pom, dar trebuie înțeles că o zi la Dumnezeu nu este o zi de 24 de ore. Fericitul Augustin interpretează hainele de piele cu care Dumnezeu i-a îmbrăcat pe Adam și Eva ca fiind semnul corupției și mortalității.
Ecclesiasticul 9, 5 nu trebuie rupt din context, ci pentru a fi înțeles trebuie luat împreună cu următoarele 3 versete. "Cei vii ştiu că vor muri, dar cei morţi nu ştiu nimic şi parte de răsplată nu mai au, căci numele lor a fost uitat. Și dragostea lor, ura lor şi pizma lor a pierit de mult şi nu se vor mai bucura niciodată de ceea ce se face sub soare. Du-te şi mănâncă cu bucurie pâinea ta şi bea cu inimă bună vinul tău, pentru că Dumnezeu este îndurător pentru faptele tale. Toată vremea veşmintele tale să fie albe şi untdelemnul să nu lipsească de pe capul tău!" (Ecclesiasticul 9, 5-8) Acum pare mai clar, nu? Ce vor să zică aceste versete este să ne pocăim cât mai putem, să ne împărtășim ("Du-te și mănâncă cu bucurie pâinea ta și bea cu inimă bună vinul tău...") cât încă suntem vii, deoarece după moarte nu mai putem.
"Biblia spune asa: plata păcatului este moartea. Așadar toți venim din adam primul păcătos, si avem si noi păcatele noastre pentru care trebuie să plătim prețul." Corect! Așa zice și 1 Corinteni 15, 56 doar că Biserica Ortodoxă nu înțelege această moarte cum o înțeleg Martorii lui Iehova. Am explicat deja, nu o mai fac o dată.
Iar 1 Petru 3:20 este simplu de interpretat. Ți-am mai zis că omul este format din suflet și trup. Noe a avut 8 oameni de parcă; deci a avut 8 trupuri și 8 suflete pe arca lui. Simplu, nu?
3) Ți-am explicat deja faptul că Iisus Hristos are două naturi: divină și umană, unite în același ipostas, inseparabile, care nu se influențează reciproc și care sunt ambele depline (Hristos este om deplin, precum și Dumnezeu deplin). De-aia poate Hristos spune "Dumnezeul Meu": deoarece El este și om deplin, nu doar Dumnezeu deplin.
«Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nor zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L".» (Matei 17, 5) Versetul ăsta e atât de ușor de înțeles încât mă mir că-l mai discutăm. Iisus Hristos este Dumnezeu-Fiul, născut din Dumnezeu-Tatăl. Când ai citit că se auzea o voce care zicea: "Acest este Fiul Meu Cel iubit..." nu ți-a trecut prin cap că Cel Care vorbește este Dumnezeu-Tatăl, primul ipostas al Sfintei Treimi? Nu e logic și de la sine înțeles? Și acum vreau să te întreb o chestie: dacă iehova al tău zicea despre Hristos că este fiul său (al lui iehova) iar Hristos cică nu este dumnezeu, atunci ăsta nu e politeism? Nu ai tu doi zei: pe iehova și pe Hristos, din moment ce Hristos nu este iehova, ei sunt două ființe diferite și Hristos este fiul lui iehova?
Iisus Se ruga Tatălui tot datorită naturii Sale duale, de om și Dumnezeu. Nu e inferior Hristos lui Dumnezeu-Tatăl, dar nici nu-i este superior sau egal. Cel mai bine poți înțelege relația dintre Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul așa: avem 3 lumânări, iar prima (Dumnezeu-Tatăl) o aprinde pe a doua (Îl naște pe Dumnezeu-Cuvântul). Astfel, ele împart aceeași ființă (în acest exemplu, flacăra) deși sunt ipostase diferite (adică sunt două lumânări diferite, aici); nu poți zice că sunt chiar egale-egale, pentru că una a dat foc celeilalte, dar nici nu sunt inegale.
P.S. Dacă zici tu că iadul nu există, de ce zicea Hristos:
"Eu însă vă spun vouă: Că oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă; şi cine va zice fratelui său: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului." (Matei 5, 22)
"Şi dacă ochiul tău te sminteşte, scoate-l şi aruncă-l de la tine, că mai bine este pentru tine să intri în viaţă cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în gheena focului." (Matei 18, 9)
"Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică." (Matei 25, 46)
"Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, care iubesc plecăciunile în pieţe şi scaunele cele dintâi în sinagogi şi locurile cele dintâi la ospeţe, mâncând casele văduvelor şi de ochii lumii rugându-se îndelung; aceştia vor lua mai mare osândă." (Luca 20, 46-47)
Și lista poate continua...
Corect ar fi sa nu mai aduci argumente de genul: Fericitul Augustin, sau. Ioan Damaschinul pentru că nu au nicio valoare. Nu, chiar nu caut ceartă, ce câștig as avea de m'as certa cu tine? Pur si simplu aduc contraargumente la ce spui tu.
Deci:
1) pe mine nu ma interesează teoria ortodoxă. Te rog doar să-mi răspunzi cu da sau nu la următoarea întrebare: enoriașii ortodocși se pleacă, se roagă, si sarută racla cu oasele unui mort? Da sau nu?
2. Dumnezeu îi spune lui Adam: vei muri. (Nu are nicio treabă faza cu 24 ore sau mai mult. Noi ne concentrăm asupra a ce a zis Dumnezeu: vei muri. Nu în cât timp vei muri. E irelevant) De unde adăugarea "trupește"? Dacă Adam a fost avertizat, nu putea Dumnezeu să-i spună clar: "in ziua in care vei mânca trupul tău va muri". Ia spus simplu vei muri. În plus, cine a fost cel care în Eden, i-a spus Evei: "hotărât ca nu veți muri"? De ce trebuie să adăugați învățătura sinoadelor voastre peste Biblie? Gen, stai domne. Da. Vei muri. Dar trupește. A zis Iehova Dumnezeu asta? A zis simplu: vei muri.
Nu scoate nimeni din context Eclesiastul 9:5, 6,10. Acolo Solomon spune: du-te mănâncă bea, bucură-te de munca ta, căci în șeol/hades/mormânt unde mergi nu este nici plan, nici pricepere, nici cunoștință etc. adică fă până esti în viață. Ca mort esti 0, nicio putere. Atunci de ce obiceiurile ortodoxe cu vămi, cu pomeni si părastase? Mortul nu mai poate mânca, nu se mai poate bucura. si-si așteaptă învierea. Deoarece el este în memoria lui Iehova Dumnezeu..."nu vă mirați că vine ceasul când toți cei din mormintele de amintire vor auzi glasul sau..." până atunci se odihnesc într-un somn profund. 1Petru 3:20 - spune că Noe avea 8 suflete. Nu spune 8 trupuri si 8 sufletele. Geneza 2:7 Spune că la procesul de creație, Dumnezeu a suflat suflare de viata si omul "SA FĂCUT" un suflet viu. Traducerea pe care eu o folosesc spune clar: "omul a devenit" un suflet viu. Este ca si cum o larvă se face un fluture. Devine un fluture. Tot la fel omul devine prin suflarea lui Iehova Dumnezeu, un suflet viu. În geneza 2:7 nu se spune că omul a primit un suflet. Ci sa făcut, a devenit. Omul este un suflet. Ti-am spus si Iacov 5:19, 20 Dacă îl ajuți pe un om sa se îndrepte ii scapi sufletul de la moarte. Na. Zice despre moarte sufletească. Sau cum înțelegi versetul asta? Ca daca îl ajuți pe un om sa se îndrepte: ii scapi sufletul de la moarte trupească?
3. Vad ca toate dovezile pe care ti le aduc o scalzi repede că Isus vorbește din postura de om, din faza asta se roagă si îl numește pe Iehova Dumnezeul meu.
Nu-ți mai zic nimic decât atat: 1Corinteni 15:28. Acum, dar și atunci când se vor împlini aceste cuvinte, Isus Cristos este si va fi rege glorios. Domnul Domnilor, în calitatea aceasta va conduce trupele îngerești în războiul lui Iehova Dumnezeu, împotriva tuturor contestatarilor săi. După ce îi va fi distrus, va fi îndreptat tot raul facut de Diavol, după ce îl va fi distrus si pe el, si tot cei care îl susțin, Isus Cristos, regele glorios, din domeniul ceresc/spiritual, i se va supune lui Iehova Dumnezeu. Ii va returna sceptrul de guvernare. hai sa zicem, ca om cumva se explica (deși este ilogic) ca Isus Cristos este inferior. Dar ca rege glorios în ceruri, cum se va mai supune lui Iehova? Cum se va închina inaintea lui?
Și ca să-ți raspund: nu, nu e vorba de politeism. Nu am 2 zei. Pentru ca nu ma închin si nu ma rog lui Isus Cristos. Rugăciunile mele sunt adresate doar lui Iehova Dumnezeu. Prin mijlocul stabilit de el: 1Timotei 2:5.
1) Da. O fac, dar asta nu e cu nimic în contradicție cu învățăturile biblice, care interzic doar adorarea, nu și venerarea. Fizic, cele două se manifestă la fel, dar spiritual e o mare diferență. Ai și tu partea ta de dreptate când zici că foarte puțini credincioși ortodocși știu de lucrurile astea, dar asta nu-mi face argumentul mai puțin valid.
2) E adevărat, Dumnezeu i-a zis lui Adam doar "vei muri negreșit". Dar tu-mi zici mie că - vezi, Doamne - Dumnezeu n-a specificat dacă va muri trupește sau sufletește, deci SIGUR va muri sufletește. Păi stai, frate, că tu tocmai ai zis că n-a specificat. Atunci de unde știi tu sută-n sută că interpretarea ta e corectă?
Ecclesiasticul zice doar să ne împărtășim și să ne pocăim cât timp mai putem, pentru că după moarte nu mai avem ocazia. Dar de unde ai scos tu că după moarte sufletul nu mai există?
Și traducerea asta a ta, care e și de cine a fost tălmăcită?
Pe Iacov 5, 19-20 l-am mai explicat deja. "Fraţii mei, dacă vreunul va rătăci de la adevăr şi-l va întoarce cineva, să ştie că cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirea căii lui îşi va mântui sufletul din moarte şi va acoperi mulţime de păcate." Aici moartea sufletului are înțelesul de păcat, pe care ți l-am mai dat o dată. De ce crezi că Sfântul Apostol Iacov continua zicând "și va acoperi mulțime de păcate"? Adică, pocăind un păcătos îți salvezi sufletul de la moartea duhovnicească (păcat), răscumpărând cu fapta aceasta multe păcate ale tale. Pentru că e cum zicea același apostol: "credința fără fapte este oarbă".
3) "va conduce trupele îngerești în războiul lui Iehova Dumnezeu [...]"
Aici greșești cât se poate de amarnic. Nu Hristos, ci Arhanghelul Mihail va conduce oastea îngerească împotriva satanei. "Și s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui." (Apocalipsa 12, 7)
Și dacă nu mă crezi, diafizismul este singura cale logică de a interpreta Scriptura. Fii atent: Deci Hristos S-a jertfit pe Cruce pentru păcatele noastre, nu? Da! Păi și te întreb: Dacă Hristos ar fi doar un om/înger, atunci putea lua asupra Lui păcatele ÎNTREGII omeniri? Sau putea El strivi porțile iadului, din postura de simplu om sau de înger? Nu! Iar dacă Hristos ar fi doar Dumnezeu, cum zic monofiziții, putea El să ia asupra Sa păcatele noastre și să mai rămână Dumnezeu? Nu! De asta s-a ajuns la concluzia că Hristos este și om dar și Dumnezeu.
Acestea fiind zise, n-ai răspuns la versetele privind iadul, pe care ți le-am trimis mai sus. Dacă iadul nu există, la ce se referea Hristos prin "gheena focului" sau "osândă veșnică"?
P.S. De ce scrii "Isus Cristos"?
Boon. Mai departe:
1) dacă dicționarul spune ce însemna închinare, si aceasta corespunde cu ceea ce fac ortodocșii înaintea raclei, nu are sens sa adaugi ca: da domne, e doar venerare, nu adorare. Stai puțin. Iehova Dumnezeu spune să NU te pleci înaintea lor. Cand te-ai plecat înaintea cuiva, oricui altcuiva deja ai încălcat porunca lui Iehova. El nu spune dacă vrei să venerezi un mort te poti pleca înaintea lui, dar sa nu te pleci ca să-l adori. Nu înțeleg în doctrina voastră, pe ce baza făceți adugiri? Dacă spune să nu te pleci, nu te pleci. Punct. Ce-i asa greu de înțeles? Dacă spune că în mod sigur vei muri, înseamnă că va muri. Pe ce baza adaugati stai ca va muri trupește. Nu sufletește. Unde a zis Iehova Dumnezeu lui Adam că va muri trupește? Pe ce va sprijiniți afirmațiile? Pe cărțile sfinților? Pe tradiția ortodoxă care este paralelă cu biblia? La fel Iacov 5:19, 20 - cine întoarce un păcătos, ii scapă sufletul de la moarte. Simplu. Pe ce bază adăugarea ta: stai nițel, ca e vorba de moarte duhovnicească. Nu moarte moarte.
Dacă erau 2 feluri de morți, nu specifica Dumnezeu? Dacă vei mânca o sa mori trupește, ori sufletește. De ce adăugați peste Biblie, când în 2Timotei 3:16, 17 se spune că Biblia ii face pe om destoinic, întelept, pregătit pentru orice lucrare bună. De altceva nu avem nevoie ca să înțelegem voința lui Iehova Dumnezeu.
Explica-mi te rog, cine este Arhanghelul Mihail. Din punctul tău de vedere. Sau al religiei ortodoxe.
Gheena/iad
Putem discuta subiectul, deși este la fel de alambicat ca trinitatea si cel cu sufletul. Moare ori nu moare. Despre iad as vrea sa retii doar că nu există, Iehova Dumnezeul iubirii nu a creat un astfel de loc. Este o practică păgână. Biblia spune despre religii din anticul Israel care aveau printre obiceiuri arderea copiilor în foc. (Ieremia 7:31). Dumnezeu a distrus acele popoare, pentru idolatria si imoralitatea lor. Ar fi corect ca Iehova sa facă acele practici? Te-am mai întrebat, si nu mi-ai raspuns: triadele ălora nu erau bune, a mea e bună, venerați-o si credeți în ea. Ăia au ars oameni în foc pentru zeii lor, e un lucru oribil, o să-i distrug pentru că nu se întorc de la cruzimea lor. Dar eu am voie să îi ard pe oameni. La mine nu mai e cruzime. Tu iti imaginezi ca asa gândește Dumnezeu? Distruge națiuni pentru anumite fapte reprobabile, si apoi el practică acele fapte?
Și da, chiar Isus Cristos a vorbit despre Gheena, lacul de foc, este scris si în Apocalipsa despre lacul de foc, dar Biblia ne ajută să înțelegem despre ce este vorba. Totusi vreau sa te intreb ceva: ce înseamnă învierea morților dacă de fapt morții nu-s morți, ci sufletul le trăiește si e conștient, are putere de ai ocroti pe cei de pe pământ (sigur ai auzit expresia: am pe cineva acolo sus, care mă ocrotește, cu referire la un apropiat, părinte, frate, prieten, care a murit). Alta întrebare: Biblia spune că au fost 9 învieri. Una a lui Isus Cristos, si celelalte 8, sunt ale unor oameni normali, păcătoși, copii, tineri, bărbați și femei. Deci eu murit, si apoi au fost înviați, sau readuși la viața. Așadar se naște intrebarea: cele 9 persoane, cât timp au fost moarte, unde au fost? În rai sau în iad?
1) Când Dumnezeu zicea "să nu te închini lor [chipurilor cioplite], nici să le slujești" (Ieșirea 20, 5) de ce interpretează biserica ta ca fiind vorba de actul fizic de a te apleca. Dacă ești invitat de un rege la palat și îngenunchezi în fața lui (cum era conduita la acea vreme), atunci gata, regele ăla e dumnezeul tău? Biserica Ortodoxă nu interpretează aici ca fiind vorba de actul efectiv fizic de a te apleca, ci de ceea ce simți când faci asta. Tu n-ai auzit pe nimeni zicând "intenția contează"?
2) Amice, eu fac adăugări peste Biblie? Zi-mi tu mie cum poate sufletul să moară, dacă Geneza 1, 27 zice că e făcut "după chipul lui Dumnezeu"? Dacă sufletul este făcut după asemănarea Domnului, poate muri?
Și Biblia chiar zice de cele două morți. Vezi, de exemplu, 1 Corinteni 15, 56.
3) Arhanghelul Mihail este un înger. Este un înger din ceata serafimilor (Biserica Ortodoxă recunoaște 9 cete îngerești, în ordinea importanței: serafimi, heruvimi, tronuri, domnii, puteri, stăpâni, începători, arhangheli și îngeri; vezi: Isaia 6, 1-2; Psalm 103, 5; Iezechel 1, 4-28; Romani 8, 38; 1 Petru 3, 22; Efeseni 3, 10 etc) dar cu funcție cerească sau "slujire" de arhanghel. Serafimul este îngerul care se află cel mai aproape de Tronul lui Dumnezeu (serafim înseamnă, în ebraică, "în flăcări" deoarece serafimii, fiind atât de aproape de Dumnezeu, seamănă cu focul: Evrei 12, 29 și Daniel 7, 9) El este cel care va conduce ceata îngerească împotriva satanei (Apocalipsa 12, 7 și Iosua Navi 5, 13-14) la finalul lumii acesteia.
4) În primul rând, observ că ai o viziune total greșită asupra iadului. Iadul nu este un loc în sine, nu este ca și cum ai zice: mergi înainte, faci stânga, o iei pe alee și iadul e acolo, a patra ușă la stânga. Mai mulți teologi sunt de-acord că el este o stare sufletească, nu un loc de chin fizic, ci de chin duhovnicesc. Chiar dacă Biblia nu e prea explicită vizavi de subiect, s-a ajuns la concluzia că suferința din iad e duhovnicească din simplul fapt că, având în vedere că în iad stau sufletele, ele nu au cum să fie torturate fizic.
În al doilea rând, Dumnezeu NU vrea ca omul să ajungă în iad, cum zici și tu. El nici n-ar vrea ca iadul să existe, iar zici bine. El nici răul n-ar vrea să existe. Dar el totuși există. Lucifer - sau satana - a fost un înger (conform tradiției ortodoxe, a fost heruvim, dar nu contează asta) care, din cauza mândriei sale, a vrut să se facă asemenea lui Dumnezeu și a strâns și alți îngeri de partea lui. De aia zice Mântuitorul: "Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer" (Luca 10, 18). Iar Lucifer i-a tras cu el și pe îngerii care au fost de partea lui (o treime din toți îngerii, zice Apocalipsa 12, 3-4). Iar de atunci dracii au o invidie mare pe oameni, făcând tot posibilul pentru că ei să nu se mântuiască; iar Dumnezeu, fiind și drept nu doar milostiv, le îngăduie dracilor să ne ispitească, dar niciodată peste puterile noastre omenești (1 Corinteni 10, 13). Iar deoarece unii oameni nu s-au mântuit există iadul, pentru cei necurați, căci nimic necurat nu va intra în Împărăția lui Dumnezeu.
"Te-am mai întrebat, si nu mi-ai raspuns: triadele ălora nu erau bune, a mea e bună, venerați-o si credeți în ea."
Ce vrei să demonstrezi cu asta? Există Dumnezeu și idoli, zei falși, nu contează faza cu triade sau nu. Așa există și Allah la musulmani, care nu e o trinitate. Înseamnă că Allah este Dumnezeu?!
Toți oamenii care au trăit înainte de Înviere au mers în iad. Când a Înviat, Hristos a zdrobit porțile iadului, scoțându-i de acolo pe sfinții prooroci din Vechiul Testament, care au crezut în El.
Bine. Se pare ca ai ajuns în pană de idei, si le reiei pe cele de la început. Prin faptul că te folosesti de Geneza 1:27 admiți indirect ca omul în sine este un suflet, și nu are sau i s-a dat un suflet, deoarece în Geneza 1:27 Si traducerea pe care o folosesc eu, dar și traducerea ortodoxă spune că Dumnezeu a creat OMUL după chipul și asemănarea lui, nu sufletul. https://www.bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/25/Facerea
Dar e ok, om=suflet. 1Petru 3:20.
Faptul de a te pleca înaintea unui rege nu e acelasi lucru cu a te pleca/ruga/săruta un mort pe care îl consideri sfânt. De la rege nu aștepți sa-ti dea noroc, bunăstare, sănătate, înțelegere în familie, cum așteaptă ortodocșii de la Dumitru ori Parascheva. (și ți-am mai zis ca Parascheva nu apare în Biblie, iar Dumitru era un argintar idolatru) așadar ce venerație/adorație aveți pentru un idolatru? Nu înțeleg cum rezultă din 1Corinteni 15:56 ca exista 2 tipuri de moarte.
IAD - dacă toți cei care au murit și au fost înviați, cele 8 persoane, in afara de Isus Cristos, au fost în iad, de ce nu au spus nimic când au fost înviate? Printre cei 8, au fost si 2 copii, cel înviat de Elisei, si fetița înviată de Isus. Ce păcate atât de mari au făcut acești 2 copii sa ajunga in iad? Lazar, era prietenul lui Isus Cristos. Cand a murit a ajuns în iad? Era Isus Cristos prieten cu cineva care ar fi meritat să ajungă în iad? Ciudat, nu crezi?
Mai mult, după ce secole la rând biserica a susținut că oamenii răi ajung în iad, la flăcări si cazane cu zmoală încinsă si flăcări nesfârșite, acu vad tot mai des o rebrenduire a acestei învățături false: e un loc spiritual, sufletele stau în întuneric. etc. Interesant este ca susții că este un loc spiritual dar te folosești ca argument de Gheena de foc, la care face referire Isus Cristos, si care era un loc literal, exista un loc numit gheena de foc, unde erau aruncate gunoaiele, cadavrele de animale, si cei executați care nu erau demni de o înmormântare onorabilă, DAR NICIODATĂ CINEVA VIU. Conform cu enciclopedia britanică. Totusi ce spui se cam contrazice cu personalitatea lui Iehova Dumnezeu: prin bătăliile națiunii israel a înlăturat triadele de dumnezei falși, obiceiurile păgâne si idolatre de a arde oameni în foc, iar mai apoi susții tu, el este parte dintr-o trinitate care îi pedepsește pe cei răi în iad. Atunci, care e diferența între cei pe care ia distrus Dumnezeu pentru faptele lor rele, si El? Mai mult, tot legat de iad, spune-mi te rog, unde este iadul si raiul animalelor? Biblia, în Eclesiastul 3:19 spune că așa cum sfârșesc oamenii, asa sfârșesc si animalele.
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=18&cap=3
De dragul discuției admit ca există un iad, fie el, fizic cu flăcări, fie el spiritual cu mustrări veșnice de conștiință. Raiul si iadul animalelor unde este? Si pe ce considerente un animal fără rațiune ajunge ori în rai, ori în iad?
Eu stiu ca exista un singur Arhanghel. Nu mai mulți, ca să poți spune Arhangheli.
Și da amice, biserica ta, prin doctrina ei face adaugiri la biblie: "hotărât vei muri" voi ortodocșii: da, Dar moarte fizică. Nu sufletească. Deci dacă Iehova Dumnezeu nu a specificat decât ca Adam si Eva vor muri, si tu vi si spui ce fel de moarte. ai adăugat sau nu la ce o spus Iehova Dumnezeu Creatorul, care știe cel mai bine cum funcționează creația Sa?
"Ii scapa sufletul de la moarte" da. Dar moarte duhovnicească. Ai adăugat sau nu?
"Toti care au trăit înainte de înviere au mers în iad". A fost o înviere? Când? Unde?
"Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie." (Geneza 1, 27)
Ce vrea să zică acest verset este o asemănare duhovnicească dintre sufletul omului și Dumnezeu. Nu poți să zici că om=suflet, pentru că Geneza 2, 7 zice că Dumnezeu, după ce a făcut trupul din țărână "a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie." Deci sufletul este ceea ce ne face pe noi vii, deoarece trupul fără de suflet este un cadavru, după cum am mai zis. Este vorba de o asemănare duhovnicească aici, ceea ce e lesne se înțeles dacă ne gândim un pic: ființa lui Dumnezeu întreit nu are efectiv un trup fizic, deci nu poate fi vorba de o asemănare fizică. La asta m-am referit. Dar, dacă am admite - vorba ta - de dragul discuției, că om=suflet și că sufletul este făcut după chipul Domnului, atunci cum îți explici că există oameni nu ochi albaștri și oameni cu ochi negri, oameni de rasă albă și oameni de rasă neagră, oameni viguroși și oameni cu handicap ș.a.m.d?
Oamenii aceia (sfinții pe care-i tot hulești tu) le-a fost dat de către Dumnezeu un dar supranatural de a vindeca bolnavi, de exemplu. De aia le cer acei oameni ajutor sfinților, dar acel dar le-a fost dat de Dumnezeu.
1 Corinteni 15, 56 zice: "Boldul morții este păcatul iar puterea păcatului este legea". Din prima parte ("bodul morții este păcatul") putem deduce moartea duhovnicească, care este păcatul. E doar o problemă de interpretare aici.
"Ce păcate atât de mari au făcut acești 2 copii sa ajunga in iad? Lazar, era prietenul lui Isus Cristos. Cand a murit a ajuns în iad? Era Isus Cristos prieten cu cineva care ar fi meritat să ajungă în iad? Ciudat, nu crezi?"
Pare ciudat, dar dacă luăm în considerare că Hristos S-a jertfit pentru noi, a luat luat asupra Sa păcatele noastre și a biruit iadul "pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică" (Ioan 3, 16) e mai clar. Din cauza puterii păcatului lui Adam și al Evei, niciun om nu putea merge în rai, alături de Dumnezeu. De aia Hristos S-a pogorât după moarte în iad și, 3 zile mai târziu, biruind iadul, a înviat în trup.
Știu și eu ce era gheena: o groapă unde se ardeau gunoaie și unde puțea infernal, mai pe românește. Dar ce face Iisus este o comparație între gheena de foc și starea de spirit groaznică din iad.
"Atunci, care e diferența între cei pe care ia distrus Dumnezeu pentru faptele lor rele, si El?"
Diferența este că el e Dumnezeu cel viu iar ceilalți sunt idoli. Dacă sunt trinitari sau nu n-are nicio relevanță. Dumnezeu a combătut idoli, fie ei trinitari sau nu.
În final, Ecclesiastul 3, 19, precum și versetele următoare, pot căpăta explicația pe care ai prezentat-o tu doar rupte din context. Ce vrea autorul să zică e că, din punct de vedere biologic, oamenii și dobitoacele trăiesc la fel, deosebindu-se doar existența sufletului la om.
"Există un singur Arhanghel..."
De Arhanghelul Gavriil ai auzit? Dar de Uriel? Dar de Rafel? Arhanghelul Gavriel apare chiar și în Biblie (Luca 1, 19).
Dar tu n-ai adăugat când ai zis că Dumnezeu se referea că le va muri sufletul? Hoțul strigă: Hoții!
Mă referea la învierea lui Hristos acolo. Voiam să zic că înainte ca Fiul lui Dumnezeu să învie, toate sufletele mergeau în iad. Ieri tu ziceai că Iisus a fost crud cu Lazăr când l-a înviat, că de ce l-a adus înapoi într-o lume plină de boli, necazuri etc. Da, dar l-a adus înapoi din IAD! Tu ce-ai prefera: lumea asta sau iadul?
Și acum vin și eu cu o întrebare pentru tine: de ce scrii "Isus Christos"? În limba greacă numele Mântuitorului se zice Ιησούς Χριστός (Iisous Hristos).
De fapt, probleme apar atunci când avem idei preconcepute și încercăm să răstălmăcim scriptura că aparent sa susțină convingerea noastră. Mai corect ar fi de lăsat la o parte prejudecățile și de a medita la mesajul Biblic.
De exemplu în dorința de ați demonstra convingerea că Isus este egal cu Tatăl, conștient sau nu, dar închizi ochii la ce spune în realitate Biblia și chiar recurgi și la falsuri.
"Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut, mai întâi născut decât toată făptura." (Coloseni 1, 15)
Ai văzut ce zice: "mai întâi NĂSCUT"? Deci Iisus Hristos este născut, nu făcut, nu creat. " -Deci cel născut are început ( lăsând la o parte care ar fi diferența dintre creare și naștere), dar Tatăl nu are. Peste tot in Biblie unde spune de întâiul născut al cuiva se referă la primul fiu care logic nu este egal cu tatăl său, de ce încearcă unii a da alt sens în cazul lui Isus nu e clar.
"Eu și Tatăl una suntem." (Ioan 10, 30) - cum ar putea Hristos să nu fie Dumnezeu, dar totuși să fie de-o ființă cu Tatăl?" - în Ioan 17:21, 22, Isus s-a rugat cu privire la continuatorii săi: „Ca toţi să fie una" şi a adăugat: „ca şi ei să fie una în Noi,... cum şi Noi suntem una". În toate aceste cazuri, el a folosit acelaşi cuvânt grecesc (hen) pentru „una". Este clar că discipolii lui Isus nu aveau să devină o parte a Trinităţii. Dar ei urmau să aibă o unitate de scop cu Tatăl şi cu Fiul, acelaşi fel de unitate care există între Dumnezeu şi Cristos.
""Ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om," (Filipeni 2, 7)
"Și Cuvântul S-a făcut trup... " (Ioan 1, 14)" - Biblia arată că Isus era o persoana spirituală și apoi sa născut că om, dar aceasta nu înseamnă că era egal cu Tatăl.
""Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti trei Una sunt." (1 Ioan 5, 7)" - acest pasaj este un fals, nu face parte din Biblie ci a fost adăugat mai târziu de un susținător al trinității, și este un lucru bine cunoscut, motiv din care nu este redat în majoritatea traducerilor, totuși recurgi la acest verset apocrif in incercarea de a argumenta...
Referitor la faptul că Isus l-ar fi numit pe Tatăl "Dumnezeul meu" în calitate de om - 1 Pet. 1:3, BC: „Binecuvântat să fie Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos". (În repetate rânduri, chiar şi după înălţarea lui Isus la cer, Scripturile se referă la Tatăl ca la „Dumnezeul" lui Isus Cristos. În Ioan 20:17, Isus însuşi, după ce a fost înviat, îl numeşte pe Tatăl „Dumnezeul meu". Mai târziu, când se afla în cer, el a folosit din nou această expresie, aşa cum reiese din Revelaţia 3:12. Deci chiar și când nu mai era "om" Tatăl la fel este Dumnezeul lui Isus.
Referitor la" moarte" e aceiași problemă - încercarea de a adapta scriptura la convingerea existență.
Adam avea perspectiva de a trai veșnic pe pământ. Anume pe pământ se afla paradisul, sper că ești de acord. Deci avea două variante - asculta și trăia pe pământ sau se răzvrătea și murea. Nu pleca în altă parte, nu primea vreo răsplată/ pedeapsă după moarte ci doar murea.
"Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică." (Ioan 3, 16) - cât de clar spune - să nu moară ci sa aibă viață veșnică. Însă conform variantei tale, oricum toți au viața veșnică, doar că unii fericiți și alții nu prea. Absurd! Care e sensul să contrazici cuvintele lui Isus că viața veșnică este posibilă doar pentru cei ce cred? Aceasta și este sensul răscumpărării - să putem recupera viața pe care a pierdut-o Adam, în paradis pe pământ.
"tu ziceai că Iisus a fost crud cu Lazăr când l-a înviat, că de ce l-a adus înapoi într-o lume plină de boli, necazuri etc. Da, dar l-a adus înapoi din IAD! Tu ce-ai prefera: lumea asta sau iadul?" - 
și în cazul lui Eutih, al Dorcai care e argumentul? Ei tot erau într-un loc de chin după moarte? Ținând cont că erau discipoli ai lui Isus.
Lui Adam i s-a spus clar - dacă vei mânca- vei muri. Altcineva a spus -" hotărât că nu veți muri ci veți fi că Dumnezeu". Dar când totuși au murit a promovat altă minciună - sufletul nu moare...
Deși Biblia spune clar -Ezec. 18:4: „Sufletul care păcătuieşte, acela va muri".
"Deci cel născut are început ( lăsând la o parte care ar fi diferența dintre creare și naștere), dar Tatăl nu are. Peste tot in Biblie unde spune de întâiul născut al cuiva se referă la primul fiu care logic nu este egal cu tatăl său, de ce încearcă unii a da alt sens în cazul lui Isus nu e clar."
Păi cum ar putea ceva născut înainte de timp, să aibă un început. E ca și cum ai zice: nu exista timp pe-atunci, dar totuși Dumnezeu-Cuvântul S-a născut pe 5 martie, 1:23 p.m. În absența unui spațiu temporal, se poate ca ceva să aibă început? E cam confuz, știu, dar trebuie înțeles că Dumnezeu-Cuvântul, deși născut din Tatăl, nu are început.
"în Ioan 17:21, 22, Isus s-a rugat cu privire la continuatorii săi: „Ca toţi să fie una" şi a adăugat: „ca şi ei să fie una în Noi,... cum şi Noi suntem una". În toate aceste cazuri, el a folosit acelaşi cuvânt grecesc (hen) pentru „una". Este clar că discipolii lui Isus nu aveau să devină o parte a Trinităţii. Dar ei urmau să aibă o unitate de scop cu Tatăl şi cu Fiul, acelaşi fel de unitate care există între Dumnezeu şi Cristos."
Ai citit 2 Petru 1, 14? Ne zice că trebuie să devenim "... părtași dumnezeieștii firi". Dar asta nu înseamnă că devenim Dumnezeu. Îndumnezeirea (théōsis) este procesul prin care un credincios, eliberându-se de păcat, se unește cu Dumnezeu, luând parte la viață Sfintei Treimi. Practic, îți construiești o relație personală cu Dumnezeu, mai apropiată chiar decât cea pe care au avut-o Adam și Eva în Eden cu Dumnezeu. Este foarte important să înțelegem că "théōsis" este complet diferit de erezia "apothéōsis" (adică a te transforma efectiv, în esență, în Dumnezeu). Și chiar dacă cuvântul folosit de Iisus e același ("hen"), acest cuvânt poate avea mai multe sensuri și trebuie interpretat simbolic. Este cum zicea un sfânt: Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru ca noi să ne facem Dumnezeu.
"Biblia arată că Isus era o persoana spirituală și apoi sa născut că om, dar aceasta nu înseamnă că era egal cu Tatăl."
Hristos nu este efectiv egal cu Tatăl, ci este complementar Lui, ființă Întreită a lui Dumnezeu neputând exista nici fără unul dar nici fară altul. I-am explicat colegului mai sus, făcând o comparație cu două lumânări.
Dar, trebuie reținut că, în Ioan 1, 14, cuvântul folosit în limba greacă pentru a denumi "Cuvântul" ("Și Cuvântul S-a făcut trup...") este "λογός" (logós). Deși este literar tradus drept "cuvânt", în filosofia elenistică cuvântul "logos" definea rațiunea/voința divină. În acest sens, Sfântul Apostol Evanghelist Ioan se referea la Hristos prin cuvântul "logos".
În final, Hristos Și-a păstrat cele două firi și după ridicarea la cer. E o erezie să afirmi că după ce S-a ridicat la cer, Hristos S-a lepădat de firea Sa umană; Biserica Ortodoxă nu crede așa ceva.
"Adam avea perspectiva de a trai veșnic pe pământ. Anume pe pământ se afla paradisul, sper că ești de acord. Deci avea două variante - asculta și trăia pe pământ sau se răzvrătea și murea. Nu pleca în altă parte, nu primea vreo răsplată/ pedeapsă după moarte ci doar murea."
Da, e adevărat că Grădina Raiului era pe pământ și Adam și Eva trăiau acolo. E adevărat că toată povestea avea două finaluri posibile: fie Adam nu mânca din pom și trăia veșnic fie mânca din pom și murea. Dar am mai explicat că versetul acela din Geneza se referă la moartea trupească, moarte a trupului, nu a sufletului.
""Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică." (Ioan 3, 16) - cât de clar spune - să nu moară ci sa aibă viață veșnică. Însă conform variantei tale, oricum toți au viața veșnică, doar că unii fericiți și alții nu prea. Absurd! Care e sensul să contrazici cuvintele lui Isus că viața veșnică este posibilă doar pentru cei ce cred? Aceasta și este sensul răscumpărării - să putem recupera viața pe care a pierdut-o Adam, în paradis pe pământ."
În primul rând, Iisus Hristos face o distincție clară între "viață veșnică" și "osândă veșnică" (Matei 25, 46). Sufletul tot trăiește, doar că sufletul curat merge la viața, la bucuria veșnică iar cel păcătos merge la osânda veșnică.
În al doilea rând, Hristos este "Calea, Adevărul și Viața" (Ioan 14, 6). În Ioan 14, 6 termenul folosit de autor pentru a descrie "Viața" este "ζωή", termen care nu se refera la viață trupului (care se cheamă "βίος") ci la cea a sufletului - viață duhovnicească, dacă vrei. Astfel, deoarece viața duhovnicească este în Hristos (numai El și nicăieri altundeva), moartea duhovnicească este păcatul (ratarea țintei), adică o îndepărtare de Hristos.
Moartea duhovnicească nu înseamnă efectiv că sufletul nu mai există, pentru că altfel n-ar mai putea exista osânda veșnică.
"și în cazul lui Eutih, al Dorcai care e argumentul? Ei tot erau într-un loc de chin după moarte? Ținând cont că erau discipoli ai lui Isus."
În afară de tâlharul de pe cruce, căruia Hristos i-a zis "Astăzi vei cu Mine în Rai" și, probabil, a Sfântului Prooroc Ilie, toate sufletele oamenilor mergeau în iad, căci așa de puternic era păcatul strămoșesc, al lui Adam și al Evei, că pe toți îi trăgea în iad. Ulterior, prin Iisus Hristos, calea spre rai s-a deschis oamenilor.
Pe Iezechiel 18, 4 l-am explicat deja colegului: nu se referă la moarte trupească, ci la cea duhovnicească. Căci sufletul care păcătuiește va muri, adică se va depărta de Dumnezeu.
"Păi cum ar putea ceva născut înainte de timp, să aibă un început." - și scrie că Isus e născut înainte de timp? In plus, "timpul" este ceva subiectiv, definit uneori că "distanta între două evenimente". Iar nașterea cuiva e un eveniment.
Și încă, poți să-mi explici diferența între "nașterea" lui Isus și " crearea" îngerilor?
"Este cum zicea un sfânt: Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru ca noi să ne facem Dumnezeu." - oamenii multe prostii pot spune. Ce înseamnă " suntem una" explica chiar Isus în locuri paralele - "suntem în unitate", nu aceiași persoană. In plus, unii au privilegiul de a fi moștenitori ai lui Dumnezeu, dar comoștenitori cu Isus și frați cu el. Deci nici pe departe sa transmită Biblia ideea că Isus e egal cu Tatăl și sunt o persoană.
"Hristos nu este efectiv egal cu Tatăl, ci este complementar Lui, ființă Întreită a lui Dumnezeu neputând exista nici fără unul dar nici fară altul." - deci sunt trei dumnezei, limitați într-un fel, și doar împreună formează "Dumnezeul Atotputernic"? Filosofie goală, nimic altceva.
"În final, Hristos Și-a păstrat cele două firi și după ridicarea la cer. E o erezie să afirmi că după ce S-a ridicat la cer, Hristos S-a lepădat de firea Sa umană; Biserica Ortodoxă nu crede așa ceva." - important este ce spune Biblia, nu biserica ortodoxă. Iar Biblia spune că Isus și-a dat viața umană că răscumpărare. Dacă ar fi luat-o înapoi, nu mai rămâne nici o răscumpărare...
"Dar am mai explicat că versetul acela din Geneza se referă la moartea trupească, moarte a trupului, nu a sufletului." - sunt sigur că ești conștient de faptul că această afirmație e pura filosofie și nu e susținută de scriptură absolut deloc. Recunoști că paradisul era pe pământ, că scopul lui Dumnezeu era că oamenii să trăiască veșnic pe pământ, dar deși lui Adam i s-a spus clar ce era moartea - întoarcerea în inexistentă, tu susții cuvintele altcuiva care afirma " nicidecum nu veți muri"... In plus susții că Dumnezeu a suferit un eșec în privința scopului său și deja încearcă altă variantă.
"În primul rând, Iisus Hristos face o distincție clară între "viață veșnică" și "osândă veșnică" (Matei 25, 46)." - multe traduceri, mai exacte, redau " vor merge la tăiere veșnică", deci unii la viață veșnică alții la tăiere de la viață. Nu este in Biblie expresie " sufletul nemuritor", din contra, arată că pedeapsa este distrugerea eterna. Și nici n-ar fi corect că cineva sa fie chinuit etern pentru o perioadă relativ scurtă de ~, 70 de ani.
"căci așa de puternic era păcatul strămoșesc, al lui Adam și al Evei, că pe toți îi trăgea în iad. Ulterior, prin Iisus Hristos, calea spre rai s-a deschis oamenilor." - chiar dacă am aplicat aceasta la Lazar, deși tot nu merge, Isus nu le-a supus că Lazar s-a dus în "iad", ci a asemănat moartea cu somnul, o stare de inactivitate. In cazul lui Eutih și al Dorcai - Isus deja era înviat de mult timp și revenit la cer. Deci te contrazici singur deoarece conform variantei tale ar fi trebuit să fie în rai, pentru ce iau pedepsit readicandui înapoi. Și de ce in loc sa se bucure pentru Dorca că ar fi plecat deja în rai, ei plângeau?
"Pe Iezechiel 18, 4 l-am explicat deja colegului: nu se referă la moarte trupească, ci la cea duhovnicească. Căci sufletul care păcătuiește va muri, adică se va depărta de Dumnezeu." - cu siguranță ești conștient că la fel e doar vorba goală, fără temelie și contrară scripturii.
Cu o ocazie te-ai referit la pasajul Luca 29: 27-38, " este Dumnezeul celor vii" că dovadă a existenței "sufletului", dar dacă vei citi atent pasajul vei vedea că nu de asta e vorba ci de înviere, saducheii nu credeau în înviere. Deci pentru Dumnezeu toți sunt vii deoarece îi va învia. Și apropo, existența unui "suflet nemuritor" ar face absurdă învierea, reiese că el și așa este viu, mai degrabă ar promova "reîncarnarea", o altă minciună promovată de Satan pe lângă " nemurirea sufletului".
1. Scrie că Dumnezeu-Cuvântul S-a născut înainte de "toată făptura" deci înainte de toată creația. Timpul e creat (sper că secta ta e de acord).
Apoi, nașterea lui Dumnezeu-Cuvântul nu este un eveniment efectiv. Nașterea Fiului a fost o relație eternă între Fiul și Tatăl, nu un eveniment propiu-zis.
2. Nu sunt trei dumnezei, Dumnezeu este Unul, doar că sunt trei ipostasuri divine unite în aceeași ființă. Sunt 3 persoane diferite care au existat din eternitate și care au creat lumea, tot ceea ce există.
3. Păi dacă Hristos nu este Dumnezeu, atunci oare putea El să răscumpere păcatele noaste?
În final, te mai întreb: dacă cică Hristos nu este Dumnezeu, cum explici Ioan 1, 3 ("Toate prin El s-au făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut")?
Observ că din ambele mele mesaje tu ai scos doar la ce-ai putut da contraargument, ignorând anumite adnotări ale mele care ar completa ideile pe care încerci a le combate (ex: viața duhovnicească și Ioan 14, 6), dar să revenim:
1. "lui Adam i s-a spus clar ce era moartea - întoarcerea în inexistentă"
Serios? Unde?
2. "multe traduceri, mai exacte, redau..."
Uite versetul Matei 25, 46 în limba greacă: "κaί άπελεύσοντaι οΰτοι είς κόλaσιν aιώ νιον, οι δέ δίκaιοι είς ζωήν aιώνιον". Remarcă faptul că cuvântul "κόλaστιν" înseamnă muncă/pedeapsă/osândă sau cum vrei să-i zici tu (adică iad).
"Și nici n-ar fi corect că cineva sa fie chinuit etern pentru o perioadă relativ scurtă de ~, 70 de ani." Pe același raționament putem zice că nu e corect nici ca cineva să fie răsplătit etern pentru ce a făcut pe o perioadă limitată.
3) Deci să înțeleg că ar trebui să ne veselim când moare cineva?
4) Luca 29, 27-38?! Nu există pasajul ăsta; Sfânta Evanghelia după Luca are 24 de capitole.
"mai degrabă ar promova reîncarnarea", o altă minciună promova de Satan pe lângă "nemurirea sufletului"."
Se pare că nici nu poți face diferența dintre reîncarnare și înviere. Reîncarnarea presupune luare de către suflet al unui nou trup imediat după moarte iar învierea presupune întoarcerea sufletului la trupul său cu ocazia Judecății. E ditamai diferența.
"Timpul e creat" - timpul e o noțiune abstractă, ai cumva tu o definiție clară a timpului?
"Scrie că Dumnezeu-Cuvântul S-a născut înainte de "toată făptura" deci înainte de toată creația." - da, Biblia spune ca inainte de toată cealaltă creație a venit jn existența Fiul întâi născut al lui Dumnezeu.
"Nașterea Fiului a fost o relație eternă între Fiul și Tatăl, nu un eveniment propiu-zis." - in Biblie se întâlnește de nenumărate ori expresia " întâiul născut". Si de fiecare dată se refera la primul născut al cuiva. De ce in cazul lui Isus încercați să dați alt sens acestei expresii? Si inca una absurdă, fara nici o temelie scripturală?
"Nu sunt trei dumnezei, Dumnezeu este Unul, doar că sunt trei ipostasuri divine unite în aceeași ființă. Sunt 3 persoane diferite" - te contrazici singur. Si nu este de mirare deoarece nici în rândul trinitarienilor nu este unitate referitor la dogma trinității.
"Păi dacă Hristos nu este Dumnezeu, atunci oare putea El să răscumpere păcatele noaste?" - ai meditat vreodată la ce este răscumpărarea si ce implică ea? După cum am spus mai înainte, si ai fost de acord, Adam avea perspectiva vieții veșnice pe pământ ca om perfect. Dar cand sa răzvrătit a pierdut viața veșnică si a transmis urmașilor sai ceea ce avea - imperfecțiunea ca urmate a păcatului și in final moartea. Isus sa născut ca om, deoarece n-a avut un tată uman el nu a moștenit păcatul ci era perfect. Era echivalentul lui Adam inainte deca păcătui. De aceia Biblia il numeste si " ultimul Adam". De aceia a putut el sa ne răscumpere fiindca viața care a dat-o era egală ca valoare cu cea pierdută de Adam, si nu ca ar fi " dumnezeu" sau egal cu Tatăl. Adam nu era dumnezeu ca sa fie nevoie de un dumnezeu pentru răscumpărare.
"În final, te mai întreb: dacă cică Hristos nu este Dumnezeu, cum explici Ioan 1, 3" - si ce nu e înțeles aici? Biblia arată ca Tatăl la folosit pe Fiul sau întâi născut pentru a crea toate celelalte. Si eu il învăț pe fiul meu ce stiu și-i încredințez sa facă ce este in puterile sale.
"Observ că din ambele mele mesaje tu ai scos doar la ce-ai putut da contraargument, ignorând anumite adnotări ale mele care ar completa ideile pe care încerci a le combate"- îți pare doar. In plus nu voi comenta chiar toate filosofiile goale care nu au bază scripturală. Mai ales ca tot asta pot spune si despre tine.
"1. "lui Adam i s-a spus clar ce era moartea - întoarcerea în inexistentă"
Serios? Unde"- si unde era Adam înainte de a fi creat? Nu exista. Din pământ a fost creat si in pământ sa întors.
"Deci să înțeleg că ar trebui să ne veselim când moare cineva?" - pare absurd, dar anume asta reiese din spusele tale. Căci si Dorca ( Tabita), și Eutih erau creștini, au murit cu mult după ce conform variantei voastre "raiul" era deja deschis si ar fi trebuit sa meargă in rai. Totuși nimeni nu se bucura ci din contra plângeau. Si e normal fiindcă moartea e numită " un dușman", nicidecum o poartă spre o viață mai bună.
"Luca 29, 27-38?! Nu există pasajul ăsta; " - cer scuze, din greșeală in loc de capitolul 20 am scris 29. Dar cred ca ai înțeles despre ce pasaj era vorba si ca Isus vorbea de înviere nu te continuarea vieții după moarte.
'Se pare că nici nu poți face diferența dintre reîncarnare și înviere. Reîncarnarea presupune luare de către suflet al unui nou trup imediat după moarte iar învierea presupune întoarcerea sufletului la trupul său cu ocazia Judecății. " - pot gace diferența. Doctrina reîncarnării nu presupune luarea unui nou trup imediat. In plus " întoarcerea sufletului la trupul său" - trupul demult a putrezit di elemente din care era compus fac parte deja din alt trup... In plus, cam in 7 ani corpul se înnoiește si se poate de spus ca ecdeja alt trup...
Oricum, ideya e ca tu promovezi mai degrabă reîncarnarea, nu învierea.
"Uite versetul Matei 25, 46 în limba greacă:..." - Mat. 25:46, BC: „Aceştia vor merge în pedeapsă veşnică [tăiere, Int; în greacă kólasin], iar cei drepţi în viaţă veşnică". (Versiunea englezească The Emphatic Diaglott foloseşte termenul „tăiere" în loc de „pedeapsă". Într-o notă de subsol se afirmă: „kólasin derivă din kolazoo, care înseamnă: 1. A tăia; cum ar fi tăierea sau curăţarea ramurilor unui pom. 2. A reţine, a reprima.3. A mustra cu asprime, a pedepsi. Faptul de a tăia pe cineva de la viaţă sau din societate, sau chiar de a-l reţine, este considerat o pedeapsă, ceea ce a dat naştere celui de-al treilea sens metaforic al termenului. Noi am adoptat sensul de bază pentru că se armonizează mai bine cu cea de-a doua parte a frazei, păstrând astfel forţa şi frumuseţea antitezei. Cei drepţi vor merge la viaţă, iar cei răi la tăiere de la viaţă, adică la moarte. Vezi 2 Tes. 1:9".)
2 Tes. 1:9, BC: „Ei vor avea ca pedeapsă o pierzare veşnică* de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui". (*„pieirea veşnică", BG, BO, Carol II; „eternă pierzare", SS 1874. )
Iuda 7, BC: „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile din jurul lor, care se dăduseră ca şi ele cu totul desfrânării şi umblau după trup străin, sunt ca un exemplu, suferind pedeapsa unui foc veşnic". (Focul care a distrus Sodoma şi Gomora a încetat să ardă cu mii de ani în urmă, dar ravagiile cauzate de acel foc au rămas, pentru că oraşele n-au mai fost reconstruite niciodată. Însă judecata lui Dumnezeu nu a fost doar împotriva acelor oraşe, ci şi împotriva locuitorilor lor răi. Ceea ce li s-a întâmplat lor este un avertisment şi pentru noi. În Luca 17:29, Isus spune că au fost ‘distruşi’, iar în Iuda 7 se arată că distrugerea este veşnică.)
1. Timpul, într-adevăr, e o chestie mai complicată și greu de înțeles (mai ales că e relativ), dar timpul nu poate fi decât creat. Pentru că Dumnezeu nu e egal cu timpul, sau timpul nu e integrat în ființa divină, iar cum nu poate exista ceva necreat exterior divinității, nu putem zice decât că timpul e creat.
"de toată cealaltă creație" - nu scrie asta! Zice că Hrisos e născut înainte de "toată făptura", nu "înainte de toată cealaltă făptura".
2. De ce anume e absurdă ideea pe care ți-am prezentat-o?
3. Da, am meditat la ce zici tu. Dar problema era că un simplu om nu putea să ne răscumpere nouă, tuturor, păcatele. În fine!
"Adam nu era dumnezeu ca sa fie nevoie de un dumnezeu pentru răscumpărare." - Și tocmai de-aia Dumnezeu-Cuvântul, prin intermediul Fecioarei Maria, a luat asupra Sa fire omenească, ca să ne poată răscumpăra nouă păcatele. Pavel chiar îi spune ucenicului său, Timotei, că Dumnezeu S-a întrupat (1 Timotei 3, 16) și-L numește pe Hristos, Dumnezeu (Romani 9, 5).
4. Văd că n-ai prins ideea, deși speram că o să te prinzi. Din moment ce cineva a avut un rol activ în facerea lumii, nu înseamnă că acel cineva e Dumnezeu?
În încheiere, am citit recent ceva interesant pe tema asta. Versetul Ioan 1, 1 în greacă koine este: Ἐν ἀρχῇ ἦν ὁ λόγος, κaὶ ὁ λόγος ἦν πρὸς τὸν θεόν, κaὶ θεὸς ἦν ὁ λόγος. Doar că acest "θεός" de la sfârșit s-ar traduce mai bine prin "divin", nu "Dumnezeu"; adică Cuvântul (sau λόγος - rațiunea divină), Care S-a întrupat conform Ioan 1, 14, are aceeași esență (homoousia) cu Tatăl.
"de toată cealaltă creație" - nu scrie asta! Zice că Hrisos e născut înainte de "toată făptura", nu "înainte de toată cealaltă făptura" - expresia tradusa in coloseni 1:16 prin "toate", în luca 13:2 este tradus " toți ceilalți" ( traducerea Cornilescu). În plus, expresia "prin El au fost create " arată ca este cineva superior care la folosit pe respectivul la efectuarea unei lucrări, iar de asta deja ți-am mai scris si înainte.
"2. De ce anume e absurdă ideea pe care ți-am prezentat-o?" - ți-am explicat deja, în toată Biblia ( si nu doar) cand apare expresia "întâiul născut" se refera la fiul cel mai mare al cuiva. Totuși când e vorba de Fiul întâi născut al lui Dumnezeu, încercați să dați alt sens, si încă unul aberant care nu are nici urma de suport biblic.
"Dar problema era că un simplu om nu putea să ne răscumpere nouă, tuturor, păcatele. " - nu un simplu om ci unul egal cu Adam înainte de a păcătui. 1corintemi 15:21Căci, având în vedere că moartea a venit printr-un om, învierea morților vine tot printr-un om.
"Din moment ce cineva a avut un rol activ în facerea lumii, nu înseamnă că acel cineva e Dumnezeu?" - nu. Din moment ce tu i-ai parte la lucrul unei companii, înseamnă că ești tu șeful?
"Doar că acest "θεός" de la sfârșit s-ar traduce mai bine prin "divin", nu "Dumnezeu";" - bravo, in traducerile mai exacte demult este folosit această redare. Dar aceasta nu îl face pe Fiul egal cu Tatăl, Dumnezeul Atotputernic.
In isaia Isus este numit in mod profetic dumnezeu, chiar dumnezeu puternic. Însă numai Tatăl este numit Atotputernic.
Si unii judecători au fost numiți" dumnezei", dar asta nu ia făcut egali cu Tatăl. Si Satan este numit " dumnezeul acestei lumi", face si el parte din " trinitate"?
Biblia arată clar ca Isus are o mare autoritate, este al doilea in univers, dar întotdeauna a fost supus si inferior Tatălui.
1) Da, de-acord: Adam nu exista înainte de a fi creat. Dar unde scrie că Dumnezeu a zis: "moarte = întoarcere în inexistență"? Eu asta întreb.
2) Da, e bine să plângem la moartea cuiva, dar totul trebuie făcut cu moderație. Nu trebuie ne smintim, să deznădăjduim, căci prin asta ne îndepărtăm de Dumnezeu. Uite ce zicea dreptul Iov: "Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat" (Iov 1, 21) - fără lacrimi, fără deznădejde deșartă.
3) Da, mă gândeam că e vorba de-o greșeală, dar nu mi-am dat seama la ce vă referiți. În orie caz, am citit tot pasajul Luca 20, 27-38 și nu văd nicio problemă cu el. Presupun că piatra de temelie aici este chiar ultimul verset, care zice: "Dumnezeu nu este Dumnezeu al morților, ci al viilor, căci toți trăiesc în El". Doar că acest ultim verset trebuie interpretat forțat să rezulte ce vrei tu. Mai știi 14, 6 ("Eu sunt Calea, Adevărul și Viața"), care folosește termenul grecesc "ζωή" ("viață duhovnicească")? Astfel, cei care-L urmează pe Dumnezeu, primind ζωή, nu sunt morți (duhovnicește) ci "trăiesc în El".
4) Matei 25, 46 - "It would be a very serious error, however, to attempt to transfer this distinction in its entireness to the words as employed in the N. T. The κόλaσις aἰώνιος of Matt. 25:46, as it is plain, is no merely corrective, and therefore temporary, discipline; cannot be any other than the ἀθάνaτος τιμωρίa (Josephus, B. J. ii. 8. II; cf. Antt. xviii. 1. 3, εἰργμὸς ἀΐδιος), the ἀϊδίοι τιμωρίaι (Plato, Ax. 372 a), with which the Lord elsewhere threatens finally impenitent men (Mark 9:43-48); for in proof that κόλaσις with κολάζεσθaι had acquired in Hellenistic Greek this severer sense, and was used simply as ‘punishment’ or ‘torment,’ with no necessary underthought of the bettering through it of him who endured it, we have only to refer to such passages as the following: Josephus, Antt. xv. 2. 2; Philo, De Agric. 9; Mart. Polycar. 2; 2 Macc. 4:38; Wisd. 19:4; and indeed to the words of St. Peter himself (2 Ep. 2:9). This much, indeed, of Aristotle’s distinction still remains, and may be recognized in the scriptural usage of the words, that in κόλaσις the relation of the punishment to the punished, in τιμωρίa to the punisher, is predominant." (citat de pe site-ul https://bluetterbiblie.org/ )
Iuda 1, 7 - acel foc veșnic se referă la pedeapsa veșnică aplicată locuitorilor celor două orașe.
Am verificat și expresia folosită în Coloseni 1, 15 este "πάσης" care pur și simplu se traduce prin "tot", nicidecum prin "toate celelalte", cum pretinzi tu. Așa e tradus în tot Noul Testament.
"sunt pline de oase de morţi şi de TOATĂ necurăţia." (Matei 23, 27)
"veniți din TOATE satele Galileii" (Luca 5, 17)
"Vedeţi şi păziţi-vă de TOATĂ lăcomia, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul avuţiilor sale." (Luca 12, 15)
"Precum I-ai dat stăpânire peste TOT trupul, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui." (Ioan 17, 2)
"care era peste TOATĂ vistieria ei şi care venise la Ierusalim ca să se închine," (Fapte 8, 27)
"plini de TOATĂ cunoştinţa" (Romani 15, 14)
"Mai presus decât TOATĂ începătoria" (Efeseni 1, 21)
Toate aceste versete folosesc cuvântul grecesc "πάσης" ("tot") cuvânt care mai apare de multe ori în NT, de fiecare dată tradus așa. Dacă vrei, uite: https://biblehub.com/greek/pase_s_3956.htm
Pe de altă parte, Luca 13, 2 folosește "πάντaς".
2) Și eu ți-am mai explicat deja că în absența timpului nu se poate întâmpla o naștere cum se înțelege ea acum.
Pe lângă asta, o naștere dumnezeiască e diferită de una omenească.
3) "nu un simplu om, ci unul egal cu Adam inainte de a păcătui" - Felicitări! De aia omul Iisus Hristos este numit și "noul Adam" iar Maica Domnului, "noua Evă". De asemenea, ai dreptate când zici că Iisus Hristos era fără de păcat; căci El nu a luat asupra Sa și păcatul, care nu e firesc. Sfântul Apostol Pavel chiar zicea: "De aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, aşa şi moartea a trecut la toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit în el. Dar nu este cu greşeala cum este cu harul, căci dacă prin greşeala unuia cei mulţi au murit, cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul Lui au prisosit asupra celor mulţi, prin harul unui singur om, Iisus Hristos." (Romani 5, 12 și 5, 16)
4) Da, ai dreptate. Dar dacă A, B și C se strâng la masă și împreună fondează împreună compania "X", toți trei sunt co-fondatori ai companiei.
5) Ba, tocmai că înseamnă. Zice clar că Logos-ul era "θεός" adică de natură/esență dumnezeiască, necreată.
6) "Si Satan este numit " dumnezeul acestei lumi", face si el parte din " trinitate"?" - Nu! Sfântul Apostol Pavel zice despre satana că oamenii drept-credincioși sunt puțini, deci necredincioșii sunt mulți. "Cine nu este cu Mine este împotriva Mea" (Matei 12, 30)
În final...
"Biblia arată clar ca Isus are o mare autoritate, este al doilea in univers, dar întotdeauna a fost supus si inferior Tatălui"
Chiar am intrat o dată pe site-ul Martorilor lui Iehova și am văzut că singurul verset adus în sprijinul acestei idei este Ioan 14, 28. Despre el vorbiți și dvs., oare?
P.S. Expresia din Ioan 1, 3 nu indică vreo relație de superioritate între Tatăl și Fiul. Doar pentru că Tatăl a creat totul prin Fiul nu înseamnă că Tatăl e mai mare ca Fiul. Acestea sunt dumnezeiești taine, care nu ne sunt date să le cunoaștem.
"Da, de-acord: Adam nu exista înainte de a fi creat. Dar unde scrie că Dumnezeu a zis: "moarte = întoarcere în inexistență"?" - "țarină ești si în țărână te vei întoarce" -este destul de clar ca se întoarce in inexistentă? Sper sa nu vii iarăși cu fantezii de genul " doar trupul" fiindca nu e așa.
"Da, e bine să plângem la moartea cuiva, dar totul trebuie făcut cu moderație. Nu trebuie ne smintim, să deznădăjduim, căci prin asta ne îndepărtăm de Dumnezeu" - deci vom plange dar așa, puțin?! Dar de ce? Este jale ca cineva ajunge în "rai"? Eu asta te intrebam.
"Astfel, cei care-L urmează pe Dumnezeu, primind ζωή, nu sunt morți (duhovnicește) ci "trăiesc în El"." - majoritatea traduc " pentru El toți sunt vii". Si deși ți-am atras atenția la ideea principală, te faci ca no vezi - Isus a folosit pasajul ca dovadă a învierii din morți, nu de continuarea vieții după moarte.
Iuda 1:7 - si in ce constă această pedeapsă? Ard veșnic in foc ( ce contrazice noii doctrini ortodoxe cu privire la iad, ca nu mai sunt chinuiți acolo cineva ci doar sunt despărțiți de Dumnezeu), sau ca au fost distruși definitiv? De fapt cand arunci ceva in foc scopul e anume de a distruge acel ceva.
"Pe lângă asta, o naștere dumnezeiască e diferită de una omenească" - normal ca e diferit, Dumnezeu nu a avut o soție care sa fie însărcinată. Dar repet a "n"-a oară - sensul expresiei " întâiul născut" e primul fiu al cuiva ( si nu o relație care există dintotdeauna), fie născut in cazul persoanelor fizice, fie creat in cazul celor spirituali ( după cum au fost creați di ceilalți îngeri). Pentru ce inventați o absurditate?
"De aia omul Iisus Hristos este numit și "noul Adam" " - de fapt nu "noul" ci " ultimul". «Primul om Adam a devenit un suflet viu». Ultimul Adam a devenit un spirit dătător de viaţă" (1 Cor. 15:45).
"iar Maica Domnului, "noua Evă". - aici chiar am ras cu pofta. De unde aceste fantezii?
"Dar dacă A, B și C se strâng la masă și împreună fondează împreună compania "X", toți trei sunt co-fondatori ai companiei." - deci sunt trei Dumnezei care doar împreună formează acel Dumnezeu Atotputernic? Si toți trei ar fi egali, spre deosebire de Isus cate întotdeauna e inferior si supus Tatălui.
"Sfântul Apostol Pavel zice despre satana că oamenii drept-credincioși sunt puțini, deci necredincioșii sunt mulți. "" - nu stih ce ai vrut da spui dar nu ți-a reușit.
"singurul verset adus în sprijinul acestei idei este Ioan 14, 28. " - nu, nici pe departe singurul.
Indiferent că a fost în cer sau pe pămînt, cuvintele şi conduita sa au arătat întotdeauna că el îi era subordonat lui Dumnezeu. Dumnezeu este întotdeauna superior; Isus îi este inferior, ca unul care a fost creat de Dumnezeu.
Rugîndu-se lui Dumnezeu, adică Tatălui său, Isus a zis: „Pe tine, singurul Dumnezeu adevărat" (Ioan 17:3). În Ioan 20:17, el îi spune Mariei Magdalena: „Mă sui la Tatăl meu şi Tatăl vostru şi la Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru". Pavel confirmă faptul că între Dumnezeu şi Isus există astfel de relaţii: „Binecuvîntat să fie Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos." Deoarece Isus are un Dumnezeu, Tatăl său, el nu poate fi, în acelaşi timp, acel Dumnezeu. Apostolul Pavel nu ezită să vorbească despre Isus şi despre Dumnezeu ca despre două persoane distincte: „Totuşi, pentru noi este un singur Dumnezeu, Tatăl (...) şi un singur Domn, Isus Cristos" (1 Corinteni 8:6). „Te îndemn stăruitor, înaintea lui Dumnezeu şi a lui Isus Cristos şi a îngerilor lui celor aleşi" (1 Timotei 5:21).
ADESEORI în Scripturi Isus declară: „Fiul nu poate să facă nimic de la sine, dacă nu va vedea Tatăl făcînd" (Ioan 5:19). „Am coborît din cer pentru a înfăptui nu voinţa mea, ci voinţa celui care m-a trimis" (Ioan 6:38). „Ceea ce predau eu ca învăţătură nu este al meu, ci aparţine celui care m-a trimis" (Ioan 7:16). Cel care trimite nu este oare superior celui care este trimis?
Discipolii lui Isus au văzut întotdeauna în el nu un egal al lui Dumnezeu, ci un slujitor supus al lui Dumnezeu. Adresîndu-se lui Dumnezeu în rugăciune, ei i-au spus: „Împotriva Robului Tău celui sfînt, Isus, pe care l-ai uns Tu, (...) ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prin numele Robului Tău celui sfînt Isus."— Fapte 4:23, 27, 30, Biblia Cornilescu. Vorbind despre învierea lui Isus, Petru şi cei care erau cu el le-au spus iudeilor din Sanhedrin: „Dumnezeu l-a înălţat pe acesta [pe Isus] (...) la dreapta sa" (Fapte 5:31). Pavel a scris: „Dumnezeu l-a înălţat la o poziţie superioară" (Filipeni 2:9). Dacă Isus era Dumnezeu, atunci cum ar fi fost posibil ca el să fie înălţat la o poziţie superioară aceleia pe care o ocupa înainte? El ar fi fost deja un membru glorificat în cadrul Trinităţii. Dacă, înainte de a fi înălţat, Isus ar fi fost egal cu Dumnezeu, înălţarea sa l-ar fi plasat deasupra lui Dumnezeu.
Isus, în ceruri, va fi pentru veşnicie un slujitor al lui Dumnezeu, deosebit de Creator şi subordonat lui. Este tocmai ceea ce confirmă Biblia cînd spune: „După aceea, sfîrşitul, cînd Domnul [Isus în cer] va preda împărăţia lui Dumnezeu şi Tatălui (...) atunci şi Fiul Însuşi Se va supune Celui Care I-a supus Lui toate, ca Dumnezeu să fie totul în toate." — 1 Corinteni 15:24, 28
POZIŢIA Bibliei este clară. Dumnezeul Atotputernic, Iehova, este nu numai o fiinţă deosebită de Isus, ci el îi este întotdeauna superior. Isus este prezentat întotdeauna ca un slujitor umil al lui Dumnezeu, deosebit de el şi inferior lui. Iată de ce Biblia spune fără echivoc că „Dumnezeu este capul lui Cristos", tot aşa cum „Cristos este capul oricărui bărbat" (1 Corinteni 11:3).
Apropo, acestea nici pe departe nu sunt toate versetele cate arata pozitia lui Isus față de Tatăl sau atat in timpul cand era pe pământ cat si după întoarcerea la cer.
Si referitor la Adam. Dacă citești atent relatarea despre crearea lui, vezi ca e simplu. Nu a fost creat Adam " sufletul" și ulterior i s-a dat un "suport", trup de carne. A fost creat omul carnal Adam care a devenit un suflet viu, sau o ființă vie. Minciuna ca nu vor muri a venit de la Satan, care ulterior a promovat minciuna "sufletului nemuritor".
Bună.
Cu siguranță NU!
Ți se pare că asta ar fi în " conformitate cu Biblia "?
https://youtu.be/HsOXi-2tTJ4
https://youtu.be/bNTW0yxpiA8
Sunt niste exemple, mai degrabă amuzante, decât MARILE ESCROCHERII practicate, atât în ascuns, cât și în văzul lumii de către biserica ortodoxă.
-
anonim_4396 întreabă:
4 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
