Cum comentați, utilizatori ai acestei categorii? Nu vreau să denigrez creștinii fiindcă știu că nu-s toți la fel, din unele puncte de vedere.
„Exact. Nu trebuie sa fim robi trupului. Unirea dintre barbat si femeie trebuie sa fie in scopul nasterii de prunci, scopul mancarii este nutritia, scopul muzicii este de a-L slavi pe Dumnezeu si asa mai departe. Orice fel de consum, de care nu ai nevoie sa supravietuiesti si care nu are ca scop preamarirea Mantuitorului nu trebuie facut. Cu cat poti sa renunti mai repede si mai usor de la lucruri mari precum autoturismul si pana la lucruri mici precum ciocolata (scopul mancarii este nutritia, sa mananci doar pentru placere este pacat) sau hainele impopotonate (pentru ca Mantuitorul nostru a spus, ca daca avem doua camasi, una sa o daruim), cu atat devii mai desavarsit. Urez tuturor mult succes si multa putere pe aceasa cale a Mantuirii"
... spuse o comentatoare random.
Nu vi se pare că duhnește a ipocrizie? Ce om trăiește ca să nu simtă plăcere individual, doar ca să îi fie servil lui Dumnezeu? O să spuneți că aia e plăcerea lor, să facă fapte bune, bine, dar lor ce le rămâne, un răsfăț binemeritat nu merită?
N-aș crede că e măicuță femeia.
Mentalitatea asta bate puțin spre inevoluție, să nu vrei să descoperi cât mai multe lucruri plăcute și utile... ce îndrug eu aici? Știința e diabolică, după cum gândește ea pentru că nu se închină lui Dumnezeu.
Mă gândeam să o trollez și să o invit la o înghețată, discutând despre cum să îl mulțumim cât mai mult pe Dumnezeu. Ar accepta? :3

"Nu vi se pare că duhnește a ipocrizie? Ce om trăiește ca să nu simtă plăcere individual, doar ca să îi fie servil lui Dumnezeu? O să spuneți că aia e plăcerea lor, să facă fapte bune, bine, dar lor ce le rămâne, un răsfăț binemeritat nu merită?"
Intr-adevar placerea este lasata de Dumnezeu, El nu doreste mortificarea trupului ci pe cea a EULUI, a sinelui. Totusi Dumnezeu spune ca placerea trupesca sa aiba loc in cadrul unei FAMILI legale si nu cum iti vine "batul" hop la Gica-n pat. AIci este diferenta dintre gandirea ta (asa se intelege) si cea a unui crestin, placere dar acasa si nu prin vecini.

E doar o masca.
Atat timp cat faci parte dintr-un grup,oficial sau nu, aici fiind vorba de grupul religiosilor din tara noastra, esti nevoit sa afirmi aceleasi spuse cu ale vocii colective a grupului.
Nu vrei ca cumva sa fii poreclit "oaia neagra",nu?

--Sunt simple masti impuse de religie,despre cum sa fii,ce sa faci, ce si cum sa gandesti. Oamenii le afirma sus si tare in societate sa fie vazuti ca miei blanzi dar cand nimeni nu-i vede,devin ei insisi,cei ADEVARATI.

Suntem fiinte umane alcatuite din carne, oase, placeri, simturi.Nu putem nega si nu putem refula tot ce simtim.

NU ne putem nega propriul eu, pe noi insine, niciodata, nici chiar pentru dumnezeu.

O alta ipocrita care-si traieste viata in minciuna.
Totusi, e bine ca exista astfel de oameni. Cu cat nu vor ei mai multe, cu atat putem lua noi mai multe.
Totusi, din cauza unor oameni ca astia Romania e la coada Europei. E si vina guvernantilor dar nici mentalitatea asta nu ne ajuta.

Uite ceva ce mi se pare destul de interesant:http://satanismul.blogspot.be/2013/07/dragostea-satanica.html
facand abstractie de partea religioasa a postului, e chiar o post frumos

Și toți se apără agresând cealaltă tabără,

Acele spuse de userul respectic erau valabile acum 1000 de ani in nici un caz in ziua de azi.
Acum sunt alte timpuri, lumea s-a schimbata, nu mai sta lumea sa-l slavesca pe Dumnezeu, poate pe timpuri.
Oricum El ne iubeste indiferent cum suntem.
Tot noi oamenii inventam si mintim ca Dumnezeu mi-a zis asta si de fapt respectivul e cel care zice ca daca femeia nu naste cel putin 3 prunci e condamnata in Iad.Asta spuneau atunci pentru ca pe vremuri nu era asa multa lume pe planeta si aveau nevoie de armata tara respectiva sau imperiul.

Parerea mea e ca mai degraba sa ne concentram pe a comenta afirmatii cu cap si coada, ale unor persoane de platforma, decat pe un fragment din panseurile unei "comentatoare random".

Placerea e creata de Dumnezeu. Stiinta a fost descoperita de niste oameni care credeau fie in zei fie intr-unul singur, nu de atei. Mai documenteaza-te.

Desi sunt ateu, descopar mult adevar in principiile biblice. Problema este, insa, ca acest adevar este prost inteles, prost interpretat si incarcat de prea multe sensuri mistice.

In cazul de fata, imi vine in minte o declaratie desteapta a lui Tiriac, care fusese intrebat la un eveniment legat de gusturile lui culinare, de la inaltimea statutului lui social si financiar : "Mananc putin. Eu nu traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc".

Poate ca... sexul e fantastic, mancarea este gustoasa, etc. Insa nu traim ca sa facem (doar) sex sau (doar) ca sa mancam.

Traim pentru a fi noi insine si pentru a face ceva cu insemnatate personala pe lumea asta.

Este foarte neeleganta exprimarea pe care ai citat-o ("are ca scop preamarirea Mantuitorului"). Insa interpretarea corecta ar fi : Trebuie sa facem ceea ce pe noi, ca oameni, ca si creatii ale lui Dumnezeu (pentru cei credinciosi), ne implineste.

Comentatoarea "random" pe care ai citat-o nu cred ca intelege sensul celor pe care le-a scris, ori sensul "Dumnezeului" pe care il preaslaveste.

Scopul principal al relatiilor trupesti dintre sot si sotie (deci ceea ce scriu nu se aplica si in cazul celor necasatoriti!) este manifestarea iubirii dintre ei si pe plan trupesc, ceea ce duce la o intensificare a iubirii dintre cei doi (Biserica Ortodoxa a tinut mereu cont de faptul ca omul nu are doar suflet, ci si trup). Abia in plan secund putem vorbi si de scopul nasterii de prunci, care nu e obligatoriu in cazul relatiilor trupesti, dar nici nu trebuie impiedicat prin mijloace artificiale. Biserica admite unele mijloace naturale de evitare a procrearii, dar si acelea in anumite conditii.
Semnificativ pentru ce am scris mai sus este faptul ca Biserica aproba intretinerea de relatii trupesti si daca sotul/sotia este steril(a).
Cat despre placere, Biserica nu o respinge decat atunci cand ea e urmarita/simtita in afara voii/binecuvantarii lui Dumnezeu.

"The aim and final reason of all music should be nothing else but the Glory of God and the refreshment of the spirit." (Johann Sebastian Bach). Cel putin despre muzica vorbea in cunostinta de cauza, din moment ce e considerat cel mai mare compozitor al lumii.
Unirea barbatului cu sotia sa are ca finalitate perpetuarea iubirii, ca ea sa nu moara odata cu cei doi (sau chiar sa se stinga curand, cum se intampla mereu cand baza e pofta trupeasca...) Nu orice dragoste e curata si inobileaza (iar fericirea primita e pe masura curatiei sentimentelor, care nu e mereu aceeasi la amandoi). Exista insa o lege in univers: fiecare placere se va plati cu o suferinta pe masura, iar fiecare suferinta va fi rasplatita cu o bucurie corespunzatoare. Placerea trupeasca se plateste cu durere trupeasca: pe cat de mare e intensitatea placerii, pe atat va fi si cea a durerii. Viata e un examen, poti sa te distrezi sau sa irosesti timpul cu nepasare, dar la sfarsit vei da foaia goala sau cu raspunsuri gresite.Partea dureroasa e ca proba e finala, nu exista reexaminare!
Cat despre faptul ca fata nu e o sfanta, e o vorba veche: "Tot patitul e intelept"; poate a invatat niste lectii dureroase, din pacate pe propria piele. By the way, înțeleptul învață din greșelile altora, neghiobul nici cele proprii... In fine, teoria ca teoria dar practica ne omoara - nu ca as face exceptie!

Afirmatia "sunt ateu" e ceva de genul "sunt incurabil" (sufleteste), iar atunci discutia pe teme spirituale ar fi o risipire absolută, precum "semănatul în mare". Dar nu toti suntem "animale raționale" sau mândri descendenti ai maimuței, cum se autodefinesc unii atei. De fapt, nimeni nu poate fi total "ateu", adica fara Dumnezeu, deoarece prezenta divina in om e constiinta, scânteia vieții, si nu poate fi indepartata ci doar adormita sau "anesteziata", altfel omul ar muri. Ea ne acuza sau ne aproba, si tot ea ne va judeca la sfarsitul vietii. Constiinta universala e Dumnezeu, care va judeca si consecintele faptelor noastre in raport cu altii, pana la sfarsitul lumii; e necesar un sfarsit, altfel consecintele faptelor rele ar curge la infinit. Diferenta intre Tiriac si un crestin e ca desi potentatul stie ca nu traieste ca sa manance, el nu poate preciza pentru. ce anume traieste. Cum zicea Tutea: "un animal rational si muritor, care vine de nicăieri si se indreapta spre Nicăieri". Eventual, el va sustine ca se indreaptă spre moarte, spre "nefiinta" (crematoriul Cenusa... whatever). Crestinul stie ca vine din cer si se va reintoarce acolo dupa judecata finala daca va rabda toate incercarile. Nu e destul sa stii ca nu traiesti pentru. cutare placere, bine ar fi sa stii si pentru. ce traiesti sau de ce renunti la o pofta ("sa nu ma îngraș" sau "să nu mă compromit de tot"...) Multi n-au gustat fericirea cereasca, dar auzind marturia altora care au cunoscut-o si sunt vrednici de crezare, fac dupa puterile lor ca sa aiba parte de ea. "Noi înșine" ar fi constiinta pura, nu ego-ul înlănțuit de patimi trupesti; până sa nu le fi cunoscut, sufletul era mult mai fericit - vezi cazul copiilor. Pt. un "addicted", "însemnatate personala" au doar satisfacerea patimii, hranirea simturilor, drogul. Ap.Ioan spune: "Dumnezeu este iubire si cel ce ramane in iubire ramane în Dumnezeu", deci afirmatia lui Bach se traduce: "Sensul muzicii nu trebuie sa fie altul decat slava lui Dumnezeu (deci a Iubirii) si inaltarea sufletului", asta in sens mistic sau sublim. Exista însa si muzica murdara (manele, etc.), care de fapt constituie un "imn" adus dragostei profane si vulgaritatii. Suntem unul din putinele popoare care reusesc sa faca distinctia neta intre dragostea curata, divina adica Iubirea, si dragostea murdara, dobitoceasca, numita de unii "sex". Una te duce in fata altarului sau a lui Dumnezeu (chiar daca esti parasit sau tradat), cealalta te coboara in randul animalelor. Iubirea cu I mare este in esenta jertfa, daruire de sine si negarea Ego-ului, pe cand pofta trupeasca e fundamental egoista. Relatiile profane intuneca constiinta, hranind ego-ul, parerea de sine si dorinta de posesiune, de dominare pana la gelozie oarba si crima (avortul de ex). Imediat ce deschid gura, cei care le practica sau tanjesc dupa ele revarsa un potop de obscenitati - inclusiv pe acest site; mizeria trupeasca si sufleteasca se vad întâi din cuvintele omului. Muzica nu e doar "preamarirea Mantuitorului" (suna cumva a formulare neoprotestanta), ci expresia Dragostei si o bucurie a sufletului datorita apropierii de Divin. Majoritatea creatiilor inspirate vorbesc de Iubire sau de suferinta despartirii, de fericirea divina si de maretia lui Dumnezeu manifestat prin creatia Sa ("Anotimpurile" lui Vivaldi).