Cum explica crestinismul existenta parazitilor? In special a acelor paraziti care folosesc omul drept gazda. D-zeu cel bun si iubitor, atotputernic si perfect, care a creat o viata atat de "sfanta" si nepretuita, a creat si acest vierme parazit care traieste in ochiul uman, cauzand pana la urma orbire? http://en.wikipedia.org/wiki/Onchocerca_volvulus
Si va rog sa nu veniti cu "pacatul stramosesc", ci cu explicatii cat de cat mai bazate in realitate, daca se poate.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Pai iata ce spune Biblia: "Dumnezeu a facut pe oameni fara prihana, dar ei umbla cu multe siretenii." (Eclesiastul.7:29)
Ori poate un parinte sa de-a nastere la niste copii nebuni? Intelege ce-ti spun: trebuie sa privesti lucrurile prin ochii lui Dumnezeu ca sa le poti intelege. Altfel, vrajmasul iti va prezenta lucrurile prin ochii lui ca sa te faca vrajmas cu Dumnezeu. Dar daca vrei sa ai pace, atunci fa pace cu Dumnezeu.
Răspunde
Fac parte din biosfera... Fiecare isi are rolul, logic.
Aceste bacteri s-au dezvoltat din cauza anumitor conditii prielnice. Ce legatura are asta cu religia, chiar nu vad. O aberatie,,,,,
Deci nu vezi nicio legatura? Nu apare nicio contradictie intre un zeu iubitor si bun, si niste fiinte create de el care cauzeaza orbire sau moarte?
Răspunde Am fi toti morti si orbi. De ce nu suntem? Depinde de conditii si de om. Studiaza mai mult biologie.
O constatare:
Inteligenta utilizatorului Mayar, cat si cunostintele sale, trebuie sa fie extrem de reduse, din moment ce acesta/aceasta contesta existenta microorganismelor daunatoare omului pe motiv ca :"Am fi toti morti si orbi.".
Pentru simplul motiv ca Dumnezeu iubeste parazitii. Altfel nu s-ar inconjura de atatia paraziti de popi in bisericile sale!
Exact asa cum explica si microbiologia.Ce vroiai sa scrie in Biblie despre paraziti?
Pai nu stiu, poate sa ne explice de ce ne-a dat d-zeu asemenea "cadouri"?
Nu sunt ateista, dar daca presupunem ca Dumnezeu este creatorul a tot ce este existent, atunci acest lucru nu necesita intrebari. Doar crezi, nu trebiue sa te indoiesti, asa spune Biblia.
Ce treaba are bre, crestinismul cu parazitii? E ca si cand ai intreba cum explica dreptul teorema lui pitagora. Si rogi sa nu se vina cu probe penale ci cu demonstratii cat de cat riguroase. DUH!
Doamne sfinte, iubitor, atotputenic si perfect, de ce creezi indoiala in sufletul roabei tale?! 
Cum sa n-aiba treaba? Eu credeam ca religia crestina are treaba cu tot ce exista. Ei asa se lauda. Nu zeul le-a creat pe toate?
Nu. Religia crestina nu are treaba cu tot ce exista. Religia crestina afirma ca Dumnezeu are treaba cu tot ce exista.
Acuma, de ce o fi creat Dumnezeu parazitul ala, nu stiu sa iti spun. Ceea ce e clar e ca nu l-a creat pentru om. Dupa cum se vede pe linkul tau, cam aia patesti daca intri in contact cu el.
Dar nu inteleg de unde si pana unde ai impresia ca Dumnezeu ar trebui sa puna pe pamant numai lucruri bune pentru om. Omul e buricul pamantului, sau ce? Adica Dumnezeu slujeste omului, sau omul slujeste lui Dumnezeu? 
Fara suparare, insa omul nu stie rolul lui propriu pe acest pamant. El crede ca a fost pedepsit de Dumnezeu. Cum sa stie rolul viermelui aluia? Si de ce ar crede ca a fost pedepsit daca totul ar fi roz si frumos aici pe pamant?
Prin urmare as putea spune ca parazitul prezentat de tine face parte din asa zisa pedeapsa. Ar putea fi considerat, de ce nu, o cale prin care omul ar putea ajunge, mai repede, la creatorul lui. E mai greu sa te impiedici si sa iti spargi capul daca vezi pe unde mergi, nu?
"Humans are the only definitive host for O. volvulus.", adica oamenii sunt singura gazda definitiva pentru acel parazit. Asa scrie in link-ul meu. Iar tu zici: "Ceea ce e clar e ca nu l-a creat pentru om". Daca ar fi sa credem ca d-zeu a creat viermele ala, atunci singura concluzie pe care am putea-o trage e ca l-a creat strict pentru om.
Deci te rog... In primul rand eu nu am ajuns la concluzia aceasta. Rezuma-te la persoana ta. In al doilea rand faptul ca viermele ala ajunge la maturitate doar in trup de om nu exprima decat imposibilitatea lui de a se dezvolta in alte vietati, ceea ce e un mare minus pentru el.
Iata mai bine o alta intrebare si mai interesanta:
Cum explica crestinismul existenta omului? D-zeu cel bun si iubitor, atotputernic si perfect, care a creat o viata atat de "sfanta" si nepretuita, a creat si acest parazit al altor vietati (precum vaca, capra, oaia, vita de vie, etc) care traieste pe pamant ducand pana la exterminarea atat a acestora lor cat si a altor vietati cu care intra in contact?
Daca ar fi sa credem ca dumnezeu a creat omul si l-a pus aici pe pamant, am putea trage concluzia ca omul n-ar avea ce cauta in alta parte si deci nu vad justificabile actiunile lui de a parasi pamantul.
Nu zic ca viermele ala e o binecuvantare, insa sunt de parere ca iti risipesti energia in mod inutil. Ask not what your god can do for you, ask what you can do for you and for your planet. The power is yours, god bless you and may the force be with you! Capisci? 
Bun, e un mare minus pentru vierme, dar asta nu e o scuza pentru zeul ce l-ar fi creat. Daca se maturizeaza doar in ochiul omului, atunci inseamna ca asta a vrut zeul atunci cand l-a creat.
Bineinteles ca as fi putut sa pun si intrebarea asta. Sunt de acord ca omul e una dintre cele mai daunatoare specii care au existat vreodata pe Pamant. Nu ne place sa recunoastem asta pentru ca suntem subiectivi, dar asa e. Comportamentul nostru e explicabil din perspectiva evolutionista, asa ca si existenta viermelui. Daca ar fi sa credem ca d-zeu l-a creat pe om, atunci ne-am afla in fata unei dileme la fel de mari ca si in cazul existentei acelui vierme.
Eu pun intrebari din astea ca sa mai deschid ochii unora, mai ales crestinilor care sunt capabili de un pic de ratiune. Odata ce te indoiesti de existenta unui zeu, nu prea mai exista cale de intoarcere.
Daca ajungi sa te indoiesti de existenta unui zeu inseamna ca odata ai crezut in el, ai crezut ca ai niste obligatii fata de el si ca el iti face sau nu niste favoruri. Spun 'favoruri' deoarece ca muritor nu prea avem cum sa fim in pozitia de a pretinde ceva de la el.
Faptul ca ti-ai pus astfel de intrebari tie denota faptul ca zeul, real sau nu, a avut o influenta apreciabila asupra ta. Si eu mi-am pus astfel de intrebari. La fel si altii. Intr-un fel m-am convins de existenta lui si incerc sa il iau ca atare. In altul nu si nu vreau sa continui cu 'cercetarile' pentru ca sunt la fel de inutile precum fugaritul cailor verzi pe pereti si nici macar nu am posibilitatea de a proba veridicitatea existentei lui intr-o forma sau alta.
Punand in balanta creationismul si evolutionismul am ajuns la concluzia ca pe nici una dintre ele nu le pot proba. La un anumit punct tot la nevoia de 'a crede' apelez. Singura diferenta e ca in cazul creationismului dureaza mai putin. La evolutionism dureaza mai mult deoarece contine mai multe lucruri probabile si dureaza pana le procesezi. La un moment dat te si plictisesti analizand si le accepti ca atare. Nu am cum sa probez existenta unui zeu care face ce face cu toate ca una sau mai multe carti vorbesc despre el, tot la fel cum nu am cum sa probez ca viermele x a evoluat din nu stiu ce microorganism aparut acum 'shpe miliarde de ani. Sa fim seriosi. Sursele privind astfel de informatii o constituie in amandoua cazurile nu propria persoana ci unul sau mai multi oameni si cartile/documentarele care la randul lor sunt scrise/facute tot de oameni. Cu alte cuvinte nu-mi ramane decat sa ii cred pe cuvant.
La fel se intampla si cu tine si cu toti altii. Singura diferenta e momentul in care fiecare alege sa se opreasca din cautare si sa accepte ceea ce a gasit la momentul respectiv.
Pentru mine faptul ca dumnezeu e acolo unde e sau faptul ca vietatea din care a evoluat o creatura oarecare a trait undeva candva nu prezinta importanta pentru ca oricum nu le pot percepe cu nici unul dintre simturile in care inca ma mai incred. Daca nu exista nu are cum sa ma afecteze deci nu prezinta interes. Daca exista si ma afecteaza atunci e o problema si interesul e cum sa scap de asa ceva.
Viermele ala nu te deranjeaza pe tine. Tot la fel cum nu te deranjeaza nici dumnezeu. Ceea ce te deranjeaza este faptul ca stii ca altii sufera din cauza lor. De ce te deranjeaza asta? Tu esti un individ separat de ceilalti. Lasa-i sa fie selectati sau mantuiti, neselectati sau pedepsiti. Tocmai aici e chestia. Nu cred ca suntem chiar atat de separati. Ceva ne leaga. Cand undeva se intampla ceva rezonezi. SI rezonezi cu atat mai tare cu cat e vorba despre oameni (pentru ca e vorba de fiinte de acelasi fel ca si tine), cel mai mult rezonand atunci cand cevaul ti se intampla tie, logic. Pe masura ce te departezi de tine intensitatea scade: altfel rezonezi cu cainii sau cu pisicile, cel mai putin fiind, banuiesc, cu viermele ala blestemat. 
Faptul ca pui intrebari din astea ca sa deschizi ochii unora eu il vad ca pe un lucru bine intentionat. Insa avand in vedere ca este vorba despre persoane mai sarace cu duhul, ma tem ca astfel de intrebari ii cam incuie, ii face sa gandeasca si mai putin, e un obstacol, e inca o povara pentru mintea lor ingreunata de alte lucruri (de natura fizica, psihica, etc.). Cu alte cuvinte nu le ofera un raspuns, o solutie. Pentru asta cred ca mai bine ar fi sa ii iei de la nivelul la care se afla, cel cu doamne doamne, si sa ii ajuti sa se dumireasca incet incat. Dar, ma rog, asta o faci doar daca vrei.
Ar mai putea fi si situatia in care pui astfel de intrebari incuietoare pentru cei care nu te lasa in pace si te tot bat la cap cu doamne doamne. Nu conteaza daca se vor convinge ca e asa cum sustin sau nu, dar macar obtii un moment de ragaz in timpul in care ei incearca sa proceseze ce le-ai zis. Si pe strada cand esti atacata e foarte utila o astfel de strategie. Ii spui ceva agresorului, ii dai de gandit si cat timp se gandeste ai timp sa faci altceva (poti sa il pocnesti, sa o iei la fuga si sa scapi).
Nu conteaza ca e vorba despre zeul x sau despre vermele y. Atata timp cat te agaseaza, in oricare din cazuri vei incerca sa gasesti ceva cu care sa-l incui, sa-i dai ceva de gandire doar ca sa il faci sa taca si sa te lase in pace. Ceea ce e ok din punctul meu de vedere.
Cat despre dumnezeu, dupa cum spuneam e si nu e. Depinde cum il privesti. Biblia are momentan doua testamente. In cel vechi am observat o perspectiva orientata pe individ, mai primitiva as putea spune. E prezentat omul in relatie cu dumnezeu iar sentimentele transmise sunt predominant de frica de acesta. In al doilea testament perspectiva se schimba. E prezentat omul in relatie cu alti oameni, iar sentimentele transmise, asa cum le-am perceput, sunt predominant cele de iubire fata de dumnezeu si de oameni. Facand abstractie de elementele de domeniul fantasticului, as putea spune ca Biblia prezinta lucruri groaznic de adevarate si verificabile in viata sociala. Eu personal la astea ma cutremur. Celelalte le iau ca basme.
Eu am fost botezat ca ortodox. Ortodoxia sustine ca Tatal, Fiul si Sfantul Duh sunt entitati inseparabile ale aceluiasi tot, si anume Dumnezeu. Nu stiu ce inseamna asta cu adevarat, e o dogma. Insa daca e sa ma uit la ea si la teoriile cu evolutia / stiinta ar parea ca au legatura si ar semana cu o secventa repetitiva gen 'transformare din stare 1 (tatal) in stare 2 (fiul) impreuna cu totalitatea proceselor aferente (sfantul duh), necesare transformarii'. Asta cu transformarea o vad ca pe o chestie valabila peste tot. Si nu pare sa fie in contradictie cu invatatura crestina.
Mai mult de atat, Iisus a zis "bate si ti se va deschide, cere si ti se va da, cauta si ve afla" iar asta apare scris in Bblie, ceea ce mi se pare in totala contradictie cu "crede si nu cerceta" - expresie care nu apare nicaieri acolo.
De asemenea in cea mai importanta rugaciune crestina se spune ca "precum in cer asa si pe pamant". Ei bine, daca e sa ma uit la ce e pe pamant as putea sa imi fac o idee despre cum e si in cer. Adicatelea nu e chiar asa cum se zice ca e, si deci nu vad ce atata graba si imbulzeala pentru asa ceva, la fel cum nu vad nici de ce unii ar zice ca vai, n-are cum sa fie asa pentru ca (si urmeaza un sir lung de semne de intrebare ridicate).
Important este, cum zici tu, sa deschidem ochii unora, altora si sa nu ne stresam prea tare ca n-are rost, cum zic eu.
Seara faina!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
