Cum fac sa merg pe calea domnului, sa ajung langa domnul Isus, cum fac sa nu mai injur sau sa nu ma mai gandesc la prostii cand ma inchin?

Question

Nitroblast · Accepted Answer

Incetul cu incetul. Ideea e ca trebuie sa incerci si sa te concentrezi pe scop. Viciile doar prin rugaciune,  post (si nu ma refer la mancare, ci la abtinerea de a mai face vreun rau ziua respectiva), spovedanie si Sf. Impartasanie se vindeca. Cand te inchini, gandeste-te doar la cuvinte. E foarte greu, stiu, atunci le vine dracilor sa se joace cu mintea ta, dar daca continui sa lupti vei reusi!

Poseidon69 · Answer

Multumesc enorm de mult

danay72 · Answer

Studiu atent al Bibliei te va ajuta sa intelegi mai bine ce anume cere Dumnezeu și cum poți sa te lași de vicii. Dacă nu studiezi, nu ai cum sa renunti la ceva ce nu ști cum sa procedezi. Apoi faptul de a te ruga sincer pentru ajutor.

ania · Answer

Roagă-te-Mântuitorul meu Hristos, îți mulțumesc că ai murit pentru toate păcatele mele(și spune tot ce îți vie în minte, inclusiv înjurături și gânduri murdare) primesc iertarea Ta și iert și eu pe cine mi-a produs amărăciune(spune ce persoane și pentru ce ) și Te aleg pe Tine ca Stăpân peste viața mea și peste sufletul meu, peste mintea mea.Te rog curățește-le prin sângele tău, Tu ești puterea mea de a nu mai trăi pentru mine ci pentru Tine..Rogă-te ca și cum ai vorbi cu cel mai bun prieten, citește Biblia și roagă-te să-ți vorbească prin ea, e bine să începi cu Evangheliile și Noul Testamet în general.

TrăieşteClipa · Answer

"e bine să începi cu Evangheliile și Noul Testamet în general."
Corect.
Daca ar incepe cu Vechiul Testament si o sa-si puna intrebari de ce asa-zisul dumnezeu dadea ordin sa fie ucisi doar baietii, iar fetitele sa fie lasate in viata pentru soldati doar daca erau virgine, poate incepe sa-si dea seama cine era cu adevarat Yhvh.
De ce erau ucise mamele din teritoriile ocupate 
De de Yhwh se ducea la lupta impreuna cu soldatii lui.
Daca era atotputernic nu ar fi avut nevoie.
etc.

TrăieşteClipa · Answer

Ca sa ajungi lângă domnul Iisus, trebuie mai întâi sa afli unde a fost îngropat cu adevarat.

CinevaAnonimă · Answer

Incearca sa-ti intaresti vointa la fel cum au facut si ingerii care nu  au cazut.

AnonimSuprem1 · Answer

Despre cititul biblie: vreau sa iti spun cum sa interpretezi Geneza, Potopul lui Noe si Apocalipsa, deoarece majoritatea le interpreteaza gresit: acestea sunt niste metafore care trebuie intelese (reprezinta niste pilde, deci nu reprezinta adevarul asa cum il citesti tu).
La inceput a zis Dumnezeu in Geneza: "sa fie lumina ca sa vada pamantul plin de ape" = asta inseamna ca Dumnezeu a vrut sa vada pamantul care era ingropat in ape (apele ii reprezinta pe oamenii de atunci, din preistorie). De aici, poti intelege ca Adam nu a fost chiar primul om mentionat in biblie...
Si faptul ca Dumnezeu l-a creat pe Adam inseamna de fapt ca doar l-a bagat in seama pe acel om/pe acei oameni (si spun pe acei oameni [la plural] deoarece el a trait mai mult [ nu poate sa reprezinte o singura persoana, deci reprezinta un grup de personae ]). Alt exemplu in care o persoana reprezinta un grup de oameni este si femeia din apocalipsa lui ioan care fuge de balaur (ea este crestinatatea).

iurii75 · Answer

Biblia nu arată  că Adam ar fi un simplu personaj alegoric care reprezintă întreaga omenire existentă la început.
Iuda 14: „Enoh, al şaptelea de la Adam, a profeţit şi el despre ei [cei răi]". (Desigur, Enoh nu a fost al şaptelea descendent al întregii omeniri existente la început.)
Luca 3:23–38: „Isus avea cam treizeci de ani când şi-a început lucrarea şi era  fiul lui David, fiul lui Avraam,... fiul lui Adam". (David şi Avraam sunt personaje istorice bine cunoscute. Nu este atunci logic să tragem concluzia că şi Adam a fost o persoană reală?)
Gen. 5:3: „Când Adam avea o sută treizeci de ani, i s-a născut un fiu, după chipul şi asemănarea sa, şi i-a pus numele Set". (Set nu s-a născut, desigur, din toţi oamenii care existau la început şi nici aceştia n-au avut toţi copii la vârsta de 130 de ani.)
Dacă „primul om Adam" a fost doar un personaj alegoric, atunci ce se poate spune despre „ultimul Adam", Isus Cristos?
1 Cor. 15:45, 47: „Chiar aşa este scris: «Primul om Adam a devenit un suflet viu». Ultimul Adam a devenit un spirit dătător de viaţă. Primul om este din pământ şi este făcut din ţărână, al doilea om este din cer". (A nega deci că Adam a fost o persoană reală care a păcătuit împotriva lui Dumnezeu înseamnă a pune la îndoială identitatea lui Isus Cristos şi a respinge motivul pentru care Isus a trebuit să-şi dea viaţa pentru omenire. O asemenea atitudine înseamnă a nega credinţa creştină.)
Cum considera Isus relatarea din Geneza?
Mat. 19:4, 5: „[Isus] a zis: «N-aţi citit [în Geneza 1:27; 2:24] că cel care i-a creat [pe Adam şi pe Eva] i-a făcut de la început de sex bărbătesc şi de sex femeiesc şi a spus: „De aceea va lăsa bărbatul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de soţia sa şi cei doi vor fi o singură carne"?»" (Dat fiind că Isus considera relatarea din Geneza un fapt real, nu ar trebui să o considerăm şi noi la fel?)
Pe lîngă aceasta, exemplu doctrina biblică a răscumpărării, importantă pentru mulţi creştini. Potrivit acestei învăţături, Isus Cristos şi-a dat viaţa umană perfectă ca răscumpărare pentru a salva omenirea din sclavia păcatului (Matei 20:28; Ioan 3:16). După cum ştim, a răscumpăra înseamnă a plăti valoarea corespunzătoare pentru a salva sau a cumpăra înapoi ceva pierdut. Iată de ce Scripturile spun despre Isus că este o „răscumpărare corespunzătoare" (1 Timotei 2:6). În ce sens corespunzătoare? Biblia răspunde: „Aşa cum toţi mor prin Adam, tot aşa toţi vor fi readuşi la viaţă prin Cristos" (1 Corinteni 15:22). Viaţa perfectă pe care Isus şi-a jertfit-o pentru a răscumpăra omenirea ascultătoare corespunde vieţii perfecte pierdute de Adam în urma păcatului comis în Eden (Romani 5:12). Aşadar, dacă Adam nu a existat, jertfa de răscumpărare oferită de Cristos nu ar avea absolut nicio valoare.
Respingând sau desconsiderând relatarea din Geneza despre Adam şi Eva se creează un efect domino: sunt puse la îndoială aproape toate învăţăturile de bază ale Bibliei! Astfel, o sumedenie de întrebări rămân fără răspuns, iar credinţa nu mai are niciun fundament (Evrei 11:1).