De ce a ajuns sa fie atata ura in lume? de ce trebuie sa stea parinti de copii doar ca sa le ofere tot ce e mai bun? De ce este atata ura? de ce atatea cruzime? lumea asta e atat de cruda! singuri oameni pe care te poti baza sunt membrii familiei tale(sunt cazuri in care nici in ei nu m-ai ai incredere)dar cel ce are grija de tine cu adevarta este dumnezeu. vreau sa-mi raspundeti la intrebarile de mai sus.
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Da... deoarece s-a dus regimul in care majoritatea erau la statutul de "mielusei". Acum a venit democratia si e bine pe de-o parte. In opinia mea, democratia ii modeleaza in monstrii pe cei slabi, dar in special cei ca-un statut social ridicat, care se bazeaza pe egoism, care trebuie sa-si asigure un "loc" in societatea asta penibila (nu ca m-as plange, dar spun ce vad
), persoanelor care nu stiu decat sa raspund prin aroganta prejudecatilor acestora.
Dar, eh. Eram odata la nivelul de persoana in care pur si simplu nu mai intelegeam societatea. IN adolescenta desigur si voiam sa scap de cinismul celor din jur. Am analizat per moment pe fiecare individ, dupa comportmentul sau. Unii erau mai bogati si-si iroseau bani in favoarea unor bunuri materiale, altii erau copii ce-mi trezeau simpatia prin inocenta ochilor si sufletul lor jucaus, altele erau persoane sarace, alti batrani care-si mai doreau sa guste din perioada tineretii si care au simtit pe propria lor piele efemeritatea timpului necrutator.
PS: cand ma duceam zilnic in oras, si acum m-am obisnuit cu societatea si este chiar in regula 
Pana la urma, mi-am dat seama de urmatorul lucru, dar facut CU INTELEPCIUNE : CARPE DIEM!
Un sfat :nu te mai gandi ca lumea este rea. Poate nu e cum crezi tu de cuviinta. Ideea e ca societatea provoaca impacte puternice asupra noastra, asupra conceptelor noastre, dar daca cu timpul ii vei studia pe fiecare, vei ajunge cu timpul sa nu mai observi si defectele celorlalti.
Este omeneste a gresi si a te indrepta.
Pentru ca omul e egosit si s-a departat de Dumnezeu.Omul nu mai vrea sa propovaduie iubirea, cii place ura care vine de la diavol.
Lumea a fost mereu rea, de fapt acum o ducem chiar bine, si exista rautate pentru ca fiecare om vrea sa traiasca, pana si un crestin care teoretic ar trebui sa vrea sa moara cat mai repede pentru a ajunge langa dumnezeu, iar pentru a trai, ai nevoie de una alta, daca nu poti alerga repede, macar pune-i piedica celuilalt.
Daca n-ai fi atat de agramat PROBABIL ca te-as fi luat su serios.Sau nu...
Prin ce ai scris mai sus imi dai impresia ca esti doar un alt copil de 9 ani cu probleme mintale.
Rezolvarea? Ne inchinam toti la un zeu care nu ne baga in seama sau nici macar nu exista. toata lumea fericita si doritoare sa moara ca sa ajunga in rai. Mai ales preotii care se vor bucura in timpul vieti stiind ca nu exista a doua viata. XD
Bedete-as in rai facandu=mi pecaciuni si cersind iertare /iar eu sa-ti spun; nu mie trebuie sa te inchini.ci domnului Dumnezeului tau, si lui sai slujesti.Fiindca eu sant un impreuna slujitor cu tine.iar tu sa fii mai presus pri har iar e sa te slujesc, fiindca o sa-, i para rau.caci cu cat esti mai smerit, cu atata vei fi inaltat in vesnicie.
Nu exista asa ceva decat in carti iar cartile sunt nascociri ale imaginatiei oamenilor.
Intrebarea asta cred ca a fost pusa de mii de ori pe aici. E intrebarea secolului, mileniului.
--Nimeni nu stie. O explicatie ar fi ca fiinta umana se schimba si se transforma pe zi ce trece mai mult,in rau sau bine, datorita calitatii vietii,perceptiilor ei cu privire la viata si credintelor ei,iluziei in care traieste,felului in care crede ea ca ar trebui sa fie existenta, poate nazuinta spre o existenta ideala si de neatins care provoaca depresii,deprimari...
--Ai dreptate, nici macar in membrii familiei nu mai ai incredere si e trist, e extraordinar de trist.
Tind sa spun si eu cum spun credinciosii ca traim "vremurile de pe urma" dar,sincera sa fiu,cred ca mai e mult pana atunci si nu stiu cat de rau mai poate fi.
--Nu stiu CINE sau CE ne mai poate salva.
Poate pacea si iubirea in lume. Sa existe din plin,sa inunde totul,fiecare fiinta,fiecare vietate si fiecare colt al lumii.
Dar e utopie asta. Si nu stiu daca va veni vreodata ziua aceea,dar eu sper ca da.
Tine de fiecare om in parte,sa incercam sa fim mai buni,iar cand cineva ne face vreun rau voit sau nevoit,sa nu raspundem cu aceeasi moneda,sa nu lasam ura sa ne intunece mintea.
Sa alegem sa fim superiori prin inteligenta si toleranta.
Sa nu intretinem ura dintre noi astfel ci sa raspundem realist, diplomat, cu bunatate, sa incercam sa-l facem sa-si dea seama ca a gresit si sa nu mai faca.
Totul cu vorba buna.
Si lumea, incet -incet, va fi alta, renascuta...
Cat de naiv poate fi omul.
La bine ii multumeste lui Dumnezeu,si la rau da vina pe el.
Asta nu se mai numeste credinta,ci inselaciune,fals.
Pentru ca omul singur alege sa fie rau,pentru ca este un animal cu patru picioare care distruge tot ce-i creat de Dumnezeu, incepand de la sentimente pana la natura.
Noi suntem schimbarea, dar daca nu schimbam lumea, schimbarea nu va veni singura.
Fi mai bun, fa o lume mai buna.
Probleme existentiale! Ce-mi pasa daca un strain ma uraste? Atat timp cat sunt langa ai mei si langa prietenii mei adevarati( surpriza, exista), totul este ok si nu vad ura!
Cine se aseamana se aduna! Daca ai de oferit doar ura, ura vei primi si ura vei vedea!
Salut.
Acest lucru a fost profeţit de Isus Cristos ca semn că sfârşitul era aproape.
Matei 24:13 - "din cauza înmulţirii nelegiuirii, iubirea celor mai mulţi se va răci."
Datorită LIBERTĂŢII lăsate omului, orice abatere orice îndepărtare morală sau spirituală faţă de Dumnezeu aduce după sine anumite riscuri ce se pot manifesta în pierderi, accidente, îmbolnăvire, scurtare a vieţii (din cauza viciilor, în acord cu "libertatea"omului), etc…
Toate relele care există în lume se datorează unei "retrageri" a lui Dumnezeu de pe scena directă a vieţii noastre menită să facă loc LIBERTĂŢII noastre! Dar asta înseamnă din păcate, de multe ori, un spaţiu al orgoliului şi egoismului, al viciilor şi abuzurilor noastre ale celor care îl îndepărtăm din vieţile noastre pe Cel care ne respectă în mod deplin alegerea…
Pierderile ce ţin de existenţa aceasta "în trup", sunt triste, dureroase, dar noi avem alături prin compasiunea, iubirea şi Jertfa Sa, chiar pe Mântuitorul Hristos, Cel aflat alături de toţi cei în suferinţă.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
