Sunt de parere ca nu trebuie sa credem tot ceea ce ni se spune.
Daca crezi in Dumnezeu crezi si atat, trebuie sa iti demonstrezi credinta in liniste si nu trebuie sa te lauzi cu cat de credincios esti.
Dumnezeu cu înțelepciunea Lui a considerat că așa e mai bine(cât despre crime mare parte sunt scoase din context).
Sunt scoae pe naiba, vrajeli, cand dumnezeu insati da ordine clare nu e nimic scos din context
Păi vechiul testament se baza pe dreptate nu pe iubire, deci dacă se aplică dreptatea majoritatea meritau asta (pedeapsa). Iar în noul testament au fost persoane care meritau moartea și au fost iertate.
Deci dreptatea nu este sinonima cu iubirea? ce dreptate a fost cand dumnezeu a omorat toti copii egiptenilor pana in doi ani? de ce copii trebuie sa plateasca pentru ceea ce au facut parinti lor?
Noi oamenii prin cunoștința noastră limitată nu putem explica(sau înțelege) înțelepciunea și gândirea Lui Dumnezeu în unele situații, dar sunt sigur că dacă omul va reuși să-și mântuiască sufletul Dumnezeu îi va dezvălui tot ce în această viață i-a fost neclar (dacă cumva aflându-se în rai îl vor mai interesa aceste lucruri).
Niciodata nu trebuie sa punem la indoiala planul Lui Dumnezeu, El este mereu drept.
Ei au decis sa nu creada in Dumnezeu, alegerea lor. Dar cand vad in fiecare zi intrebari ca acestea... daca le raspunzi frumos, iti dau block sau parasesc discutia, ei cauta "crestini" care sa le raspunda urat. Nu exista padure fara uscaciuni. Eu spun ca e strict treaba lor, credinta mi se intareste zilnic cand ii vad ca parasesc discutiile pornite de ei. Numarul ateilor este in crestere, nu pentru ca tot mai multi oameni "isi dau seama" de anumite lucruri, ci pentru ca inchid ochii la Slava Lui Dumnezeu.
2 Cronici 15-13 nu e o poruncă a lui Iahve, e o decizie pe care au luat-o la un moment dat o adunare de evrei pe vremea împăratului Asa.-S-au adunat la Ierusalim în luna a treia a anului al cinsprezecelea al domniei lui Asa..au făcut legămînt să caute pe Domnul Dumnezeul părinților lor, din toată inima și din tot sufletul lor și oricine cu căuta pe Domnul Dumnezeul lui Israel, trebuia omorât fie mic, fie mare, fie bărbat fie femeie.Au jurat credință Domnului, cu glas tare, cu strigăte de bucurie, și cu sunte de trâmbițe și de buciume, tot Iuda s-a bucurat de jurământul acesta.(2 Cronici 15)-adică cei care au încheiat acest jurământ colectiv, își dădau dreptul unul altuia să se omoare dacă nu se țin de cuvânt.Scoaterea din context schimbă sensurile.