De ce mai plangem dupa rudele decedate daca stim ca exista viata de apoi? Adica,e ca si cum se duc in Spania la capsuni, doar ca de data asta tu vii la ei cu prima ocazie...
Ordonare:
După relevanţă
Pentru ca acest lucru il crezi, nu il stii. D-aia se si numeste credinta si nu stiinta. Iar cand crezi ceva, ce stii despre ceea ce crezi? Stii ca la o adica te poti insela in ceea ce crezi.
Răspunde
Pentru ca nu am fost creați să pierdem pe cineva drag, de aceea e dureros. Chiar și Isus a plâns când Lazăr a murit, deși urma să îl învie.Ioan11
Orice om isi da seama nu exista nimic dincolo de viata asta, dar ne mintim ca exista pentru a putea trai in continuare, nimeni nu vrea sa moara nici papa de la roma te asigur de asta, ca tu crezi nu schimba cu nimic realitatea, va veni timpul cand va trebui sa te maturisezi sa vezi viata asa cum este nu sa crezi in povesti
Se intampla ca insasi plecarea in Spania a celor dragi sa te emotioneze pana la lacrimi... Cu atat mai mult in cazul celor care intra in viata vesnica, a celor care s-au despartit pentru totdeauna de aspiratiile si planurile lor in lume, a celor care numai ei stiu cat de nepregatiti vor fi pentru confruncatarea cu faptele lor si cu eternitatea fericita sau nefericita care ii asteapta... 
Tocmai din acest motiv lacrimile nostre pentru a nu fi lipsite utilitate (motivul la care te-ai gandit cand ai adresat intrebarea cred...) este necesar sa fie insotite de rugaciuni pentru sufletul celui pierdut de langa noi. Tocmai pentru ca aceasta pierdere sa nu fi e pentru eternitate, ci doar ca o "plecare in Spania"...
Pt că te obișnuiești cu ele, fac parte din viața ta, le iubești și nu te aștepți să moară si sa nu le mai vezi.
Plus că tu nu știi când vei muri. până atunci te macină dorul pe interior. 
Deoarece nu suntem „programati" sa murim sau sa pierdem pe cineva drag in moarte. Creierul nostru percepe aceste lucruri ca fiind nefiresti, iar pe plan emotional, dureroase. Daca ma intrebi pe mine, dupa reactia pe care o avem as zice ca nu suntem „programati" nici dupa o „viata de apoi". Desi cu limba multi pot zice "vaai, abia astept sa merg la cer!" cu totii luam masuri de siguranta, mergem la medic sa ne tratam, si cand suntem pusi in fata unor situatii gen sa alegi intre viata si moarte, alegem viata. Nu prea isi doreste nimeni cu adevarat sa paraseasca viata asta si planeta pe care ne aflam.
Te auzi / citesti ce spui? nu suntem programati sa murim? cum adica nu suntem programati sa murim, cand Dumnezeu a facut ca fie suflet sa guste moartea si nimeni nu o poate pacali. deci tu vrei sa spui ca Dumnezeu care ne-a dat creierul nu ne-a si programat sa murim si sa acceptam moartea si sa privim moartea ca ceva ce trebuie sa i se intample oricui? voi astia ratacitii si politeistii sunteti speriati de moarte si nu o acceptati insa nu o puteti evita nici daca va veti da peste cap iar moartea voastra va fi cea mai rea iar pedepasa in viata de apoi inmultita daca muriti in necredinta voastra. Chiar asa, de ce mai plangeti si suferiti cand va moare cineva drag? Tocmai din cauza asta, ca stiti in subscontient unde isi are salasul si ce are sa pateasca. Daca sunteti credinciosi ar trebui as va bucurati cand va moare cineva ca este intr-un loc mai bun, iar daca sunteti credinciosi ar trebui sa va doriti moartea si voi, nu sa va lasati grei pe pamant si sa iubiti viata aceasta cu o iubire fara de margini si sa fiti atasati de ea.
Răspunde „Dumnezeu a facut ca fie suflet sa guste moartea" - Dumnezeu i-a facut pe oameni sa traiasca vesnic. Datorita faptului ca au incalcat acea porunca, au ajuns sa moara. In nici un caz scopul lui Dumnezeu nu e acela ca oamenii sa moara. Imi dau seama ca esti musulman, nu prea avem in comun multe convingeri despre Dumnezeul lui Avraam, deoarece sunt crestin si ma bazez strict pe Biblie, iar tu pe Coran. Conform lui Moise, daca Adam si Eva ascultau, urmau sa traiasca vesnic in paradis, in Eden, pe pamant. Nu-s politeist, Dumnezeu este unul singur, nu o trinitate, aici suntem de acord unul cu celalalt. Profetul Isus a plans cand a murit Lazar, prietenul sau. Si voi sunteti tristi si plangeti cand va moare o ruda. De asemenea, nu cred ca dupa moarte oamenii sunt constienti, astfel simtind sau nu vreun sentiment, gandind etc conform cu Eclesiastul 9:5, 6, 10, Ezechiel 18:4, 20 si multe alte versete. Biblia spune ca un numar limitat de persoane vor mosteni viata cereasca, fiind regi si preoti in cer alaturi de Isus, iar acestia vor guverna pamantul, desigur, pe el fiind cei drepti care au murit inviati. Imi pare similar modul tau de a gandi cu cel al teroristilor kamikaze. Nu ar trebui niciodata sa iti doresti moartea sau sa te bucuri de ea.
Contrar a ceea ce afirma @Vela, Eclesiastul 9, 5-6 şi Eccl 9, 10 fac parte din "punctul de vedere" uman, aflat în dialog şi contradicţie cu cel divin...
Ca dovadă, un caz asemănător este întâlnit şi în Eclesiast 9, 2, unde se spune: "Aceeaşi soartă are cel neprihănit şi cel nelegiuit, cel bun şi cel rău", iată exemplu de altă IDEE CONTRADICTORIE a Eclesiastului, CONTRADICTORIE cu "punctul de vedere" divin, cel din restul Scripturii. CINE poate crede că oamenii vor avea aceeaşi soartă indiferent de comportare?
Nu este adevărat faptul că "cei morti nu mai stiu nimic". Trebuie avut în vedere faptul că în Ecclesiast se găseşte întâlnit atât PUNCTUL DE VEDERE DIVIN, spiritual, cât și un PUNCT DE VEDERE UMAN, corupt, care neagă valorile spirituale. În urma confruntării celor două puncte de vedere, va triumfa în final punctul de vedere spiritual:
"Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar SUFLETUL SA SE INTOARCA LA DUMNEZEU, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7.
Uite ca Milan9 te contrazice tot cu Biblia pe care tu te bazezi. da, si noi suntem tristi cand ne moare o ruda, insa este o tristete pe care o simti si atunci cand te desprati de cineva drag, cu care urmeaza sa te intalnesti candva. este tristetea pe care o simti cand iti pleace o ruda la studii la mare distanta de casa, sau ceva asemanator. oamenii nu mai sunt constienti dupa ce mor? ai vrea tu sa fie asa insa nu este asa. omul va fi constient si din nou iti raspunde bine Milan9. doar citeste-i raspunsul. si de unde pana unde iti pare modul meu de gandire cu cel al kamikazelor? pentru ca constientizez faptul ca moartea nu poate fi evitata si ca oricum are sa se intample la un momentat, si ca dupa ea urmeaza viata vesnica in rai sau iad?
Eu nu cred in viata de apoi. Ne plangem rudele pentru ca nu o sa le vedem multa vreme, dar eu stau cu speranta in inima ca ne vom revea dupa ce invie.
Pentru ca ne este dor de ele si va dura ceva pana vom muri si noi.Ne este dor sa le auzim glasul, sa-i vedem langa noi la bine si la greu si ne doare sufletul cand privim spre sicriul lor si vedem ca tin ochii inchisi, sunt reci pe maini si cap si se simte ca in trup nu este viata. Avem senzatia ca ni se rupe inima cand ne amintim toate clipele petrecute impreuna si ne ganim la acea zi cand l-am vazut ultima data in viata...nu stiam ca acea va fi ultima data cand il vom vedea pe acest pamant.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
