Nu inteleg cum functioneaza psalmii,au rolul de a te face sa te simti mai bine,de a te purifica,dar atunci cand incerc sa citesc dau de fragmente de genul"Dumnezeu va zdrobi dinții pacatoşilor".De asemenea "mama mea care m-a nascut in păcat".si de multe ori se puncteaza inferioritatea omului in fata lui Dumnezeu(nu sunt ateu, dar pur si simplu nu imteleg de ce m-as umili citind Psaltirea.
Alte secvente ar mai fi "slujiți Domnului cu frică si vă bucurati de el cu cutremur"-ps 2 vers 11
Ok si alt intrebare
e ce il slăvim pe Dumnezeu, are el nevoie de aşa ceva? sunt sigur ca nu.In opinia mea iubirea este suficienta,rugaciunea de inălțare nu o pricep,pare un Dumnezeu orgolios.Ok, astept raspunsurile lămuritoare.O zi bună
e ce il slăvim pe Dumnezeu, are el nevoie de aşa ceva? sunt sigur ca nu.In opinia mea iubirea este suficienta,rugaciunea de inălțare nu o pricep,pare un Dumnezeu orgolios.Ok, astept raspunsurile lămuritoare.O zi bună 
"Ok si alt intrebare: De ce il slăvim pe Dumnezeu, are el nevoie de aşa ceva? Sunt sigur ca nu."
Nu El are nevoie de aceasta, ci noi. A da slava lui Dumnezeu este asemanatoare versetului: "Multumiti totdeauna lui Dumnezeu Tatal, pentru toate lucrurile". (Efeseni.5:20) Chiar daca un barbat este singurul intretinator al casei, oare nu multumeste el sotiei sale pentru masa? Are nevoie sa-i multumeasca sau nu? Nici nu putem sa punem o astfel de intrebare. El nu se lauda ca el intretine casa, si isi lauda sotia. Pe ea o ridica si nu pe sine insusi. Tot astfel suntem datori si noi sa facem fata de Dumnezeu. Cand avem o reusita la scoala sau la servici, cand avem paine pe masa si incaltaminte in picioare, este nevoia noastra ca sa ne exprimam multumirea fata de Dumnezeu. In felul acesta suntem feriti ca sa ne aducem slava noua insine, si feriti de a deveni mai mult decat egoisti. Oricum ar fi: viata noastra si intretinerea vietii se datoreaza lui Dumnezeu. Noi vom trai cu adevarat atunci cand nu vom mai trai pntru noi, ci pentru ceilalti.
"Dumnezeu va zdrobi dinții pacatoşilor".
Biblia nu trebuie inteleasa mot-a-mot. Prin versetul de mai sus intelegem ca Dumnezeu nu va mai ingadui omului rau sa persiste in rautatea lui.
"Si de multe ori se puncteaza inferioritatea omului in fata lui Dumnezeu". Asa si este, chiar daca Dumnezeu S-a coborat la nivelul nostru.
"Slujiti Domnului cu frica si bucurati-va, tremurand."
Sunt multe versete de acestea in care ni se cere sa ne temem de Dumnezeu. Nimeni nu poate sa slujeasca lui Dumnezeu cu frica, sau cutremurandu-se de frica. Termenii de "frica si "cutremur" se refera la dragoste si la cinste fata de Dumnezeu. Schimba "frica" cu "dragoste", iar "cutremur" cu "cinste". Ar iesi: "Slujiti Domnului cu dragoste si bucurati-va, cinstindu-L".
Vei vedea mai pe la sfarsitul Bibliei ca cine ii este frica de Dumnezeu nu poate sa-L iubeasca; si cine iubeste pe Dumnezeu nu poate sa ii mai fie frica, deoarece in dragoste nu exista frica.
"Nu inteleg de ce m-as umili citind Psaltirea."
Exista 2 tipuri de umilinte:
- de tip lumesc, la care se ajunge chiar cu biciuri si tot felul de penitente(post, rugaciune, ocolirea manastirii pe picioare sau pe genunchi) si care nu duc la mantuirea omului ci doar la o asprime fata de trup;
- de tip ceresc, care consta in dragoste fata de Dumnezeu.
"In adevar, cand intristarea este dupa voia lui Dumnezeu, aduce o pocainta care duce la mantuire si de care cineva nu se caieste niciodata; pe cand intristarea lumii aduce moartea." (2Corinteni.7:10) Schimba cuvantul "intristare" cu "umilinta" si vei intelege mai bine.
Umilinta noastra fata de Dumnezeu trebuie sa fie una naturala. Ea nu trebuie sa fie fortata ca sa capatam bunavointa lui Dumnezeu. Aceasta nu-si are rostul. Atunci cand omul este patruns in toata fiinta lui de dragostea lui Dumnezeu, atunci totul va fi natural. Pana atunci nu are rost sa ne umilim in mod fortat. Dupa cum in lume exista si dragoste prefacuta, tot asa exista si o astfel de umilinta. Cu toate acestea suntem indemnati si incurajati ca sa sa cerem de la Dumnezeu tot ce ne lipseste.
Răspunde
Ok,In primul rand iti multumesc de raspuns
Sunt perfect de acord cu ceea ce ai zis la inceput, dar ai ajuns la un moment dat sa spui ca poti inlocui frica cu dragostea(http://lh5.ggpht.com/......25255D.jpg
Lucrul acesta nu are sens,efectiv nu are sens,este ca si cum in biblie scrie ca poti faci un lucru iar de fapt nu il poti face.Ce este asta, ironie? Nu poti inlocui frica cu dragostea, in nici un context. Daca stii ce este dualitatea(probabil ca stii, nu zic ca nu)ai sti ca cele doua sunt la extreme OPUSE.
Si nu am inteles, de ce la umilirea de tip lumesc oamenii ar acoli Bisericile in genunchi, nu am inteles niciodata.De mic am fost crescut cu aceste obiceiuri, dar daca as fi avut alta religie as fi crezut ca oamenii care fac asa ceva sunt nebuni, eu nu vad rostul.
Tu ai folosit multi de "Trebuie", dar nu ai argumente concrete.
Răspunde Frumos raspuns! Subscriu intrutotul!
"Ai ajuns la un moment dat sa spui ca poti inlocui frica cu dragostea".
Asa este. Biblia trebuie luata pe de-a-ntregul: atat vechiul cat si noul testament. Aceste doua testamente se explica unul pe celalalt. In vechiul se vorbeste mai mult de frica, iar in noul mai mult de dragoste; si este vorba de acelasi Dumnezeu care stim ca nu Se schimba niciodata!
Ioan 3:16 spune asa: "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." Exista vreo frica aici?
Sau gandeste-te ca cei mantuiti vor trai in prezenta lui Dumnezeu pentru vesnicie. Asta inseamna ca acestia vor trai pentru totdeauna cu frica? Pai daca asa ar sta lucrurile, atunci mai ferice de cei care nu vor vedea cerul!
Dar stim ca exista ca un vrajmas care a reusit sa-L zugraveasca pe Dumnezeu in fata noastra(in mintile noastre) ca pe un tiran gata oricand sa pedepseasca pe loc orice neascultare.
Dumnezeu intr-adevar pedepseste raul, si o face tocmai pentru ca noi oamenii sa nu pierdem mantuirea -viata vesnica- pentru care El a platit un pret atat de scump. Dumnezeu nu este dualist. Un parinte isi pedepseste copilul tocmai pentru ca-l iubeste. Numai ca mai exista si parinti care nu-L reprezinta cum trebuie pe Dumnezeu si duc pedeapsa copiilor lor pana la extreme. Si acesti copii ajung pana la urma sa-si urasca parintii, iar mai tarziu si pe Dumnezeu. Dar la Dumnezeu nu este asa. "I-am tras cu legaturi omenesti, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridica jugul de langa gura. M-am aplecat spre ei si le-am dat de mancare." (Osea.11:4)
Dumnezeu ne atrage pe toti la Sine prin aceste 'legaturi omenesti', 'funii de dragoste'. Putem sa vedem dragostea sa pentru noi prin faptul ca ne-am nascut, ca traim; prin hrana zilnica, prin imbracaminte, prin tot ce ne bucura.
"Orice lucru El il face frumos la vremea lui; a pus in inima lor chiar si gandul vesniciei, macar ca omul nu poate cuprinde, de la inceput pana la sfarsit, lucrarea pe care a facut-o Dumnezeu." (Eclesiast.3:11)
"Gandul vesniciei" este cunostinta existentei Sale in noi, gand cu care ne luptam toti oamenii, si de care avem ce-a mai mare nevoie.
"Si nu am inteles, de ce la umilirea de tip lumesc oamenii ar acoli Bisericile in genunchi, nu am inteles niciodata.De mic am fost crescut cu aceste obiceiuri, dar daca as fi avut alta religie as fi crezut ca oamenii care fac asa ceva sunt nebuni, eu nu vad rostul."
Acesti oameni nu sunt nebuni, ci doar necunoscatori de Dumnezeu. Ei cred ca prin aceste practici si ritualuri Il vor imbuna pe Dumnezeu si va avea mila de ei. Este o greseala teribila aceasta, sa credem ca Dumnezeu ar actiona astfel. Dumnezeu nu este un zeu mitologic din antichitate care poate sa fie imbunat astfel. El are mila de noi mai mult decat credem noi. El cere ascultare de la noi pentru a ne dezvolta un caracter frumos, caracter ce poate fi vrednic de intrare in Imparatia Cerurilor.
Bisericile care practica autopedepsirea sunt departe de Dumnezeu. Este chiar ridicol lucrul acesta, caci se aseamana cu un copil care dupa a facut o boacana se duce in fata parintelui sau si isi da doua palme de unul singur si spune ca nu va mai face. Noi nu trebuie sa credem ca Dumnezeu ne pedepseste la orice pacat al nostru. Sau si mai rau, sa ne pedepsim de unii singuri. Este chiar o ofensa la adresa divinitatii. Noi daca mergem la biserica trebuie sa mergem cu bucurie, cu gandul ca acolo este casa Lui in care putem sa ne manifestam inchinarea in mod public; pentru ca ne dorim partasia cu toti aceia care se bucura de aceeasi credinta ca si noi in Dumnezeu. Noi nu mergem la biserica sa ne pedepsim inaintea Tatalui nostru ceresc.
Vrajmasul nostru si al lui Dumnezeu are putere sa Il zugraveasca pe Dumnezeu in mintea nostra ca fiind un tiran. Oamenii acestia au nevoie sa-L cunoasca pe Dumnezeu in mod personal ca sa se convinga ca nu este asa.
Dumnezeu doreste ca sa aduca omul la starea pe care o avea inainte de caderea in pacat -adica sa traiasca o viata cat viata Lui! O viata fara durere, fara suferinta, fara boala, fara nicio urma de intristare. Iar viata aceasta este doar un test, un timp in care putem sa alegem. Pe drept vorbind, altfel nici nu mi-as putea explica de ce sa traim doar 70, 80 sau 90 de ani. Si care ii apuca pe acestia. Si dupa aceea ce se intampla? Ce viata este aceasta - te nasti, traiesti si mori. Care ii este sensul? Sa faci un copil, sa plantezi un pom si gata?(Si poate nici nu ajungi sa te bucuri de acestea). Nu vreau sa cred ca acesta ar fi un scop. Care este scopul acestei vieti daca nu este viata vesnica?
Imi place ideea ta ca frica nu poate fi inlocuita de dragoste. Ai perfecta dreptate. Epistola I Ioan cap. 4 verset 18: ''In dragoste nu este frica; ci dragostea desavarsita izgoneste frica; pentru ca frica are cu ea pedeapsa; si cine se teme, n-a ajuns desavarsit in dragoste.''
Ordonare:
După relevanţă
Psaltirea e o colectie de cintari scrisa de un om a lui Dumnezeu, care si azi inspira, incurajeaza si alina inimile celor ce o citesc. Atita tot. Nu e vorba de cine stie ce functionalitate. E ca si un album de cintece al Andrei, doar ca este considerata a fi parte din Cuvintul lui Dumnezeu, Biblia. Asta e marea diferenta, si se vede in faptul ca la peste 2500 de ani de cand a fost scrisa, inca este citita si apreciata. Cintecele Andrei, cu toate mediile de stocare de acum, sigur nu vor atinge aceasta varsta, pentru ca lumea se schimba, si nu ne mai place ce a fost acum 100 de ani, dar mai ce a fost in urma cu mii de ani.
In ce priveste faptul ca "Dumnezeu va zdrobi dintii pacatosilor", revin tot la Andra. Cum ar fi ca peste 100 de ani cineva sa se lege de cuvintele ei in ce priveste melodia "Avioane de hirtie" asa cum tu te legi de acea fraza, si de altele probabil, din Psaltire? Dumnezeule, e vorba de cintari acolo, de literatura, si nu poti lua totul mot-a-mot. Incearca sa ai imaginatie si sa vezi metaforele din Psaltire, si vei intelege de fapt ce vroia sa spuna. Altfel, vei ajunge sa crezi si ca Andra a fost nebuna cand a scris ca e posibil sa zbori in avioane de hirtie.
In ce priveste frica si dragostea, cheia e increderea. Intr-o relatie, dragostea ajunge matura si desavirsita atunci cand intre cei doi exista incredere deplina. Pina atunci, din lipsa de incredere, vei avea motive de teama. Destui tineri isi expun aici temerile cu privire la partenerii lor, si sunt justificate, pentru ca relatia lor, dragostea lor nu a ajuns la desavirsire, la acea incredere deplina care alunga orice forma de teama. Daca nu ai incredere in cineva, te poti teme din o mie de motive de el, nu? Daca incepi sa ai incredere, motivele dispar unul dupa celalalt, iar cand te increzi pe deplin, nu mai ai motive de teama, nu mai exista nici un motiv de fapt sa te temi. Deci dragostea e invers proportionala cu teama.
De ce Il slavim pe Dumnezeu? Un motiv ai primit deja. Mai e unul, care e esenta vietii de credincios. Asa cum ti s-a zis, nu Dumnezeu are nevoie de laudele noastre adresate Lui, ci noi. Si asta pentru ca, in momentul in care lauzi pe cineva, iti stabilesti pozitia fata de acea persoana. Laudind, o vezi mai presus de tine, tu te vezi mai jos, si privesti in sus la ea. Chestia asta are un rol covirsitor in crestinism. Pentru ca, vazindu-te pe tine cel mai jos, si privind in sus la toate celelalte lucruri, persoane, si Dumnezeu, asta inseamna umilinta, smerenie, si asta e calitatea cea mai importanta de care are nevoie un crestin in viata sa. E logic, nu poti vedea ceva de deasupra ta, daca tu privesti de sus in jos, daca te crezi atit de mare incit le crezi pe toate dedesubtul tau. Privind in jos, nu ai cum sa Il vezi pe Dumnezeu, care in orice situatie iti este net superior. De aceea pacatul mindriei, caci aceasta este mindria, este cel mai mare pacat. Datorita mindriei, diavolul a devenit din inger de lumina diavol. E pacatul primordial, cel mai grav, cel mai urit de Dumnezeu. Si atunci, laudindu-L pe Dumnezeu, tu practic recunosti ca El iti este deasupra, si asa apare smerenia in viata ta, si asa incepi sa devii placut Lui, si asa poti intra in relatie cu El, pentru ca doar asa descoperi adevarata realitate a vietii tale, aceea ca esti de fapt mai mic decat crezi.
Răspunde
Biblia te ajuta dacă aplici sfaturile din ea. Dumnezeu este Creatorul nostru și are dreptul ca sa ceara celor care vor sa fie în o relație de prietenie strânsă cu el, unele condiții. Această nu înseamnă că e orgolios.Dar mai multe despre rugăciune poți înțelege din Matei6:6-13.Cat despre faptul ca suntem păcătoși, acest lucru se referă la păcatul adamic moștenit, din cauza căruia ne îmbolnăvim, îmbătrânim și murim.Dar oricum, suntem inferiori în comparație cu Creatorul nostru, nu avem capacitatea și puterea sa.
Mulți psalmi sunt rugăciuni ale lui David.Pasajele de genul zdrobește dinții păcătoșilor - arată că David când e supărat pe dușmanii lui își exteriorizează sentimentele, spune ce simte că și-ar dori pentru dușmanii lui.Eu le privesc ca pe o încurajare ca și eu să fiu sinceră cu toate sentimentele mele în fața Lui, că EL le înțelege, mă descarc de ele și îl rog apoi să mă ajute să privesc oamenii așa cum dorește EL.
Versetul referitor la faptul că mama ne-a născut în păcat, nu înseamnă neapărat că cineva provine dint-o relație păcătoasă ci se referă la realitatea că toți după cădere ne-am născut într- o lume afectată de păcat, că avem în noi o natură păcătoasă, o înclinație înspre rău și avem nevoie de intervenția Lui pentru a o învinge.
Eu văd că uneori în Biblie frica are sensul de respect, reverență în fața Creatorului, nu o consider umilitoare.
Nu cred că Dumnezeu are nevoie ca noi să îl slăvim, prin asta eu înțeleg a-i recunoaște și aprecia calitățile, El a existat și a fost fericit din eternitate înainte de crearea rasei umane, cred că nouă ne facem bine atunci când îl apreciem, firește că El se bucură așa cum și noi ne bucurăm când copiii noștrii sunt recunoscători, asta consolidează relația nostră cu El.Sunt multe versete în Biblie și despre dragoste LUI pentru noi.
Omule, asculti rap? Eu de exemplu am fost tradat de un prieten si am ascultat mult o piesa in care personajul razbuna o tradare.''Trei metri sub pamant''. Nu as face nici un rau, dar piesa m-a ajutat sa trec peste. In Psalmul de care vorbesti ''pacatosii'' sunt bailonienii care i-au dus in robie, sunt cei ce L-au parasit pe Domnul cand a fost greu, nu noi doi, oameni pacatosi. In Psalmul doi scrie clar ''Imparatilor''. Conducatorii trebuie sa slujeasca Domnului cu frica, frica de a nu face mai mult rau decat bine. Sigur, majoritatea conducatorilor numai grija asta nu o au. Iar daca Il slvesti pe Dumnezeu o faci ca sa constientizezi mai bine ce inseamna, pe unii asta i-a ajutat mult si au scris-o in Psalmi, tu poti sa nu o faci daca asa crezi. Priveste textul Biblic in contextul in care a fost scris si vei vedea ca se clarifica mult.
In Biblie cuvantul Kavod a fost tradus eronat cu Slava.
Inseamna obiect greu si metalic.
Cel mai probabil o aeronava.
Slava scotea flacari, fum, avea 4 picioare, ochi de jur imprejur, daca stateai in fata ei mureai, o puteai privi doar din spate etc.
Slava Domnului s-a inaltat din mijlocul cetatii si s-a asezat pe muntele de la rasaritul cetatii
Si Duhul m-a rapit si am auzit inapoia mea dardaitul unui mare cutremur de pamant: slava Domnului s-a ridicat din locul ei.
M-am sculat si m-am dus in vale; si iata ca slava Domnului s-a aratat acolo asa cum o vazusem la raul Chebar.
Atunci slava Domnului s-a ridicat de pe heruvimi si s-a indreptat spre pragul Casei, asa incat Templul s-a umplut de nor, si curtea s-a umplut de stralucirea slavei Domnului.
dar faraon si toata oastea lui vor face sa se arate slava Mea, si egiptenii vor sti ca Eu sunt Domnul.
Si maine dimineata, veti vedea slava Domnului;
s-au uitat inspre pustiu, si iata ca slava Domnului s-a aratat in nor.
Slava Domnului s-a asezat pe muntele Sinai, si norul l-a acoperit timp de sase zile.
Moise a zis: "Arata-mi slava Ta!
Si cand va trece slava Mea, te voi pune in crapatura stancii si te voi acoperi cu mana Mea, pana voi trece.
Moise nu putea sa intre in Cortul intalnirii, pentru ca norul statea deasupra lui, si slava Domnului umplea Cortul.
Toti copiii lui Israel au vazut coborandu-se focul si slava Domnului peste Casa
Biblia este plină de ce ai zis tu aici, nu doar psalmii.
Și cum să te purifice bre? Este doar o carte scrisă de evrei plină cu sute de contradicții.
Yehova trebuia să se impună ca un stăpân în fața oamenilor care trebuie să-i devină sclavi.
Religia se folosește de energia creștinilor pentru a deveni tot mai puternică și mai influentă.
"Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc neleguirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. "
Incearca sa vezi dincolo de aparente. Sa iti dau un exemplu, frica de Dumnezeu nu e frica de puterea lui, e cumva o frica de a il dezamagi, nu ca iti face ceva. Iar cu cutremur se refera la o cutremurare a constiintei tale, de a lasa orice lucruri ce ar putea sa iti faca tie rau si sa te bucuri de Dumnezeu, astfel si El bucurandu-se cu si de tine.
Nu e Dumnezeu orgolios, dar sunt unii care se cred prea sus, ce e acolo se cheama smerenie. Cei mandri vor cadea iar cei smeriti se vor ridica.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
