| Anonimus15309 a întrebat:

Bună ziua, sunt un baiat de 15 ani și în urma unui consum de droguri am ajuns la anxietate, am fost într-o perioadă în care pur și simplu credeam că mor, în schimb acum mi-am mai revenit la normal prin ședințele de terapie cogntiv comportamentală. Singura chestie care mă determină e că nu știu dacă se mai revine complet de anxietate (agorafobie), vreau răspunsuri doar de la persoane care au trecut prin asta și au reușit sa o învingă de tot, sau de la persoane experimentate.

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
7 răspunsuri:
| Freya1 a răspuns:

Si eu sufar de anxietate (sociala) si nu am vindecato 100% dar incerc inca.
In schimb iubitul meu s-a vindecat. Avea atacuri de panica si anxietate in stadiul grav incat lua pastile (ce ii dadeau somnolenta si doar asa se putea linisti).
El s-a vindecat in momentul in care s-a deschis in fata unei persoane straine,adica mie.Din momentul in care a inceput sa discute cu mine despre problema lui (noi vorbeam pe internet)si sa vada ca eu nu il resping,nu ma mir,nu rad a inceput sa se simta mai bine un pic.
Adevarul e ca am asteptat cam mult dupa el sa vina sa ne vedem tocmai din frica pe care o avea (de aglomeratie,de necunoscut,de mine etc) dar pana la urma si-a invis temerea.A avut noroc ca eu am avut rabdare si l-am inteles (fiind in situatie dar pe atunci nu stiam am aflat abia dupa), ca am tinut la el, ca l-am lasat sa se simta in largul lui, ca l-am privit ca pe un om normal, curajos, puternic ce lupta sa treaca peste orce bariera care il impiedica sa fie fericit.
Cred ca de asta ai nevoie si tu.De un suflet acolo (prieten, prietena) care sa te asculte si accepte, si asta te va ajuta sa treci peste blocaje.

| Donsavas a răspuns:

Da,consumul de droguri sau psihotrope te predispune psihopatologiei de orice fel. Anxietatea este o nevroza, adică o boala mintala(iti imaginezi scene neplăcute). Te vindeci cu timpul, în urma ședințelor terapeutice. Medicatia va preveni recaderile sau atacurile. Nu se moare din asta si nici din consumul de droguri sau administrarea de pastile, asta dacă nu te supradozezi intenționat.

| zăGhost a răspuns:

Daca iti intrebai psihologul asta, probabil aflai ca se vindeca. Dar, cel mai probabil e ca nu vei ajunge ca cineva care nu a avut niciodata asa ceva, dar va fi suportabil. Poate vei mai intampina un mic disconfort in situatii in care esti expus in multime, dar le vei face fata ok. Continua terapia si nu mai consuma substante (droguri si alcool), fiindca e foarte probabil sa ai vulnerabilitate genetica pentru anxietate (si cine stie pentru cate probleme psihice).

| Anon31241212 a răspuns:

Buna! Eu 4 ani am suferit anxietate si iti inteleg suferinta. Efectiv oriunde mergeam faceam atacuri de panica. Si ma durea ingrozitor capul si inima imi batea super tare. Este una din cele mai grele lupte in viata. Sa incerci sa lupti cu tine. Cum pot sa zic ca mi am revenit?
Intr o zi am fost la o petrecere si mi se facuse rau tare, tot asa atacuri de panica, etc. Frate si mi am dat o palma peste fata cand am ajuns acasa si mi am spus : Viata e mult prea frumoasa. Nu ma las definita de o boala, mai ales de o frica nejustificata. Am inceput sa ies mai mult afara. Sa mi fac prieteni. Efectiv am inceput sa mi traiesc viata si sa invat sa nu mi mai fie frica. Ca de murit nu mori asa usor. Frate si nu mai am probleme de astea acum. Depinde de tine. Trebuie sa vorbesti cu tine insuti. Sa te faci sa realizezi ca sunt niste frici nejustificate. Ai o viata superba inainte si chiar nu merita sa o traiesti in frica. Iti doresc multa putere si sanatate! Nu e imposibil!

| Anonimus15309 explică (pentru Anon31241212):

Ai reușit să treci complet, nu mai ai nici un fel de simptom? Eu ma simt binișor am facut pași extrem de mari având în vedere că înainte nu ieșeam de loc, acum merg în tot orașul, dar nu prea reușesc să stau departe de casă foarte mult timp. nu mai fac atacuri de panică nu am mai facut de vreo 2 luni, dar la cea mai mică înțepătură mă speri. mie frică să beau o bere sau să fumez o țigară normală de frica că o să pațesc ceva, sunt sisteme de evitare dar cu toatea astea o fac, doar că e un stres foarte mare și mereu îmi apar gândurile astea automate.

| Anon31241212 a răspuns (pentru Anonimus15309):

Iti dai seama ca vindecarea dureaza foarte mult... Adica nu iti trece de pe o zi pe alta. Uneori imi mai vin ganduri, dar incerc sa ma gandesc la altceva si dispare gandul negativ. Nu trebuie sa iti fie frica sa bei sau sa fumezi ( o bere mai merge, dar tigari nu prea recomand), chiar nu patesti nimic. Nu stiu... e foarte greu. Se zice ca cei care au avut atacuri de panica, se tem sa nu mai aiba din nou si pana la urma tot in alta frica genereaza. Trebuie sa gandesti pozitiv. Incearca cand iti vine gandul ala rau, sa te gandesti la altceva, care te face fericit. Spune-ti in gand: doar de atatea ori am baut bere si nu am patit nimic, de ce as pati acum? Incearca sa lucrezi la incredere. O sa treaca, dar trebuie mult autocontrol. Efectiv nu trebuie sa te panichezi. Multa sanatate iti doresc!

| Ionut58282856 a răspuns:

Da deci pentru inceput respira adanc si controleaza-ti respiratia si calmeaza-te si dupa vezi tu cum evoluezi. Vorbeste cu ala, cu parintii, cu altul. Vezi si tu. Eu am avut anxietate si am scapat dar nici nu mi-am dat seama pana nu ti-am raspuns