Hemangiomul cavernos este cel mai frecvent neoplasm (tumora) benign a ficatului, care de cele mai multe ori este decelat intamplator, de regula atunci cand se efectueaza o manevra imagistica abdominala, pentru simptome fara legatura sau in timpul unei interventii chirurgicale.
Hemangioamele, de regula se intalnesc la femei in urma tratamentului cu anticonceptionale orale, prevalenta in populatia generala este cuprinsa intre 0, 7-0, 5%.
Hemangiomul se caracterizeaza printr-o leziune vasculara, care de obicei este asimptomatica si trebuie diferentiata de alte leziuni hepatice inlocuitoare de spatiu. De obicei, diagnosticul de certitudine se realizeaza in urma efectuarii rezonantei magnetice nucleare sau prin tomografie computerizata amplificata prin contrast, scintigrafie cu hematii marcate sau angiografie hepatica.
Biopsia cu ac subtire este uneori necesara pentru diagnosticul diferential al acestor leziuni si nu se asociaza cu un risc crescut de sangerare.
Hemangioamele cavernoase rareori necesita tratament. Ele trebuie indepartate numai daca sunt mari si produc un efect de masa (compresiune). Hemoragia este rara, iar transformarea maligna nu apare.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Hemangiomul Infantil
Hemangiomul infantil este un neoplasm benign care se dezvolta de obicei la nou nascuti, în primele luni de viata. Aceste semne din nastere au o incidenta crescuta la rasa alba, iar fetitele sunt de la 3 pâna la 5 ori mai predispuse decât baieteii sa aiba un hemangiom. Majoritatea hemangeoamelor infantile sufera o proliferare initiala rapida, în special la sugarii între 9-10 luni; în cele din urma, acestea involueaza. Faza de involutie se întinde de 1 an pâna la 5-7 ani.
Poza #1: Hemangiom infantil tipic sau semn din nastere pe frunte.
Pozele #2 si #3 prezinta alt hemangiom infantil (semn din nastere) pe buza inferioara. Semnul din nastere este bine delimitat. Leziunea este moale, dar nu se poate folosi tehnica de compresie.
În general, hemangioamele afecteaza capul si gâtul (80-85%). Corpul sau extremitatile sunt atinse mai putin. Unele hemangioame se pot observa usor (superficiale); de obicei acestea sunt de culoare rosu aprins si se prezinta plate sau ca niste umflaturi pe piele, în timp ce altele sunt mai profunde, cu pielea neafectata sau se prezinta ca niste umflaturi albastrui. De obicei hemangioamele sunt tari, au temperatura mai crescuta decât restul corpului, si se pot umfla când copilul este suparat sau bolnav. Majoritatea hemangioamelor sunt diagnosticate fara a mai fi nevoie de testari diagnostic suplimentare (cum ar fi RMN-ul). Totusi, hemangioamele mai profunde sau leziunile superficiale care pun probleme pot necesita o analiza imagistica pentru a confirma diagnosticul si a evalua întinderea lor. Scanarile cu ultrasunete pot fi folosite în prima faza a testarii, sau pot chiar tine loc de RMN, daca acest lucru nu este posibil.
Poza #1 arata un hemangiom superficial sau semn din nastere.
Poza #2 arata un hemangiom mare si profund, pielea este intacta.
Poza #3 arata o leziune mica cauzata de hemangiom sau semn din nastere la baza gâtului. În general hemangioamele infantile sunt întâlnite des la extremitati.
Poza #4 prezinta o leziune cauzata de hemangiom în talpa.
În timpul fazei de involutie se observa o scadere a vascularizarii, o micsorare a întinderii precum si o transformare treptata a tesutului fibro-adipos al tumorii. Pe masura ce involueaza, transformarea tesutului adipos poate fi usor observata la RMN, care evidentiaza intensitatea semnalului de tesut adipos prin existenta unor vase reziduale proeminente. Leziunile adiacente osului pot cauza o eroziune usor delimitata a acestuia. Fleblita si calcificarile nu sunt trasaturi ale hemangioamelor. Unele hemangioame dispar complet, în timp ce altele nu dispar si necesita chiar interventia chirurgicala reparatorie. În timpul fazei de involutie, hemangioamele devin mai moi si mai fine la atingere. Daca pacientul are mai mult de 5 ani, în diagnosticurile diferentiate se favorizeaza un alt tip de masa tumorala (cum ar fi fibrosarcomul), si în acest caz se impune luarea unei biopsii. Când în urma analizei non-invazive se observa prezenta unei ulceratii deschise, biopsia trebuie luata cu mare grija pentru ca riscul hemoragiei este crescut. Angiografia poate fi necesara pentru embolizarea unor hemoragii spontane posibile.
Imaginea #1 este un film RMN obtinut dupa ce s-a administrat solutie intravenoasa de contrast. Leziunea iese în evidenta (este stralucitoare) si sunt vase de sânge la periferia leziunii, precum si aproape de leziune,ceea ce reprezinta imaginea tipica a unui hemangiom infantil scanat cu RMN. Imaginea #2 este de asemenea un film RMN obtinut dupa administrarea solutiei de contrast; se evidentiaza prezenta de tesut adipos; marginile masei tumorale (hemangiom infantil) sunt bine delimitate.
În urma angiogramelor, hemangioamele apar ca mase bine circumscrise care au o arhitectura lobulara al caror tesut este intens colorat. De asemenea, se poate observa si fluxul în vasele mici de sânge. Colorarea mai slaba a tesutului este evidenta în cazul leziunilor care involueaza.
Diagnosticul de diferentiere include si alte tumori neonatale si infantile, în special sarcoamele cu tesut moale. În general, hemangioamele au caracteristice urmatoarele trasaturi: marginile sunt usor evidentiate, intensitatea semnalului este relativ omogena iar contrastul omogen este puternic. Spre deosebire, sarcoamele tind sa fie heterogene.
Scanarea RMN a capului: prima imagine este un RMN sagital de tip T1, fara solutie de contrast, demonstrând prezenta unei mase de leziuni atasata osului calvarium. Se pot observa mici hipointensitati tubulare (goluri de semnale) atât în interiorul masei leziunii cât si în afara ei, reprezentând principalele vene care o iriga. În mod obisnuit, acest tip de semnale poate fi observat la periferia masei, cât si la tesuturile care o înconjoara. Aceasta tumoare evidentiaza un contrast puternic relativ omogen (cu exceptia golurilor de semnale) (imaginea a doua). Imaginea a treia este un RMN coronal de tip T2. Nu se observa anomalii intracraniale. Unii pacienti cu hemangioame destul de mari localizate în zona capului sau a gâtului pot prezenta anomalii intracraniale, prin urmare, scanarea RMN a capului este necesara în cazurile indicate.
Anomalii Asociate Hemangioamelor?
Sindromul PHACE: Sunt mai multe indicii ale acestui sindrom: malformatii ale fosei posterioare, hemangiom, anomalii arteriale, blocarea aortei si alte anomalii cardiace, anomalii ale ochiului, si fracturi sternale. Pacietii afectati (aproape întotdeauna fetite) de obicei prezinta una sau doua din anomaliile asociate decât toate „componentele”.
Anomalii Coloanei Vertebrale: Hemangioamele sunt asociate cu anomalii ale coloanei vertebrale ce afecteaza zona lomboscrala. Cea mai des întâlnita malformatie este obstructionarea cordului, însotita de un limfomeningocel neclar. Anomaliile genito-urinare sunt rare.
Foto: Hemangiom la baza coloanei lombosacrale.
O fetita de 8 ani nascuta cu un hemangiom la baza coloanei. Descriere: este doar la suprafata si nu îi afecteaza sistemul nervos. Medicii au aplicat metoda “asteapta si vezi”, iar dupa 8 ani aproape ca s-a decolorat de tot. Umflatura pare ca se mareste. Sa fie oare o anomalie secundara (tesut fibroadipos) sau altceva, asemanator unei tumori? Nimeni nu pare sa stie vreo ceva despre aceste semne din nastere”. S-a efectuat un RMN pentru a evalua structurile care stau la baza coloanei si s-a pus diagnosticul de lipomielingocel.
Hypotiroidism: Hypotiroidismul este o posibila complicatie a hemangioamelor, în special în cazul hemangiomatozei hepatice. Se crede ca mecanismul produce deiodinaza idotironina tumorala de tipul 3, cauzând inactivarea periferica a hormonului tiroidei.
Scanarea Hemangioamelor: „Când?”, „Unde?”, „Care?” si „De ce?”
În timp ce diverse metode de scanare pot fi folosite pentru investigarea hemangioamelor, experienta clinica a aratat ca ultrasonografia împreuna cu testul Dopler, si scanarea RMN sunt cele mai eficiente modalitati de testare. Alegerea unei sau alteia va avea în vedere în primul rând motivul utilizarii unei astfel de metode, iar în al doilea rând modalitatile disponibile în fiecare institutie.
Daca analiza este recomandata pentru a distinge dintre un hemangiom profund si alte entitati, ultrasonografia efectuata de un radiolog familiarizat cu anomaliile vasculare este metoda cea mai eficienta si non invaziva. În mod obisnuit, ecografia va confirma prezenta unei mase solide, strabatuta de vase de sânge mari, irigata si drenata de vase mari de sânge. Dezavantajele sunt ca apare o dependenta de operator precum si o posibila incapacitate de a presupune prezenta sau absenta altor anomalii mutilante asociate. Testul Doppler , menit sa evidentieze vasele irigatoare si din interiorul leziunii, demonstreaza prezenta unor fluxuri de slaba intensitate, iar vasele drenante apar obstructionate din cauza fluxurilor turbulente sau arteriale.
Scanarile RMN sunt preferate atunci când pacientii trebuie sa se informeze despre întinderea tumorii sau sa determine prezenta/absenta unor anomalii asociate bolii, înainte de a se începe vreun tratament medicamentos. Pentru a determina cel mai bine natura leziunii, se recomanda urmarea urmatorilor pasi: etapa T1W fara gandoliniu, etapa T1W cu saturarea tesutului adipos dupa ce s-a administrat gandoliniu, etapa T2W cu saturarea tesutului adipos sau Inversarea Procesului de Vindecare, si etapa introducerii treptate de lichid sau angio-RMN. Imaginea ar trebui sa includa nu numai leziunea evidenta dar si tesuturile care pot fi atinse prin contiguitate de hemangiom sau alte malformatii asociate.
În timp ce tomograful este inferior RMN –ului în redarea morfologiei hemangiomului, tomografele de calitate superioara (multi-detectoare) pot realiza o calitate superioara fara sa necesite sedarea, tocmai datorita intervalurilor foarte scurte de scanare. Pentru anumite zone, angiografia citita la tomograf poate fi mai eficienta decât angio-RMN-ul. În general însa, disponibilitatea de aparatura dintr-o institutie poate fi hotarâtoare în alegerea unei anumite forme de examinare. Tomografia poate fi facuta cu sau fara a se administra solutie de contrast. Angiografia se efectueaza doar când terapia endovasculara este necesara. Embolizarea este indicata rar, în general pentru a se controla predispozitia la insuficienta cardiaca sau sângerari care nu raspund la tratamentul medicamentos.
Unde: Hemangiomul Capului si al Gâtului
Când: Hemangioamele problematice care necesita terapia medicamentoasa, printre care hemangioamele orbitei si a cailor respiratorii sau care implica „tipare” de risc crescut cum ar fi cele localizate pe barba sau distribuite pe anumite zone.
Care: RMN-ul ar trebui sa includa zona afectata (de exemplu orbita, fata, gâtul), unele din tesuturile moi adiacente (gâtul, mediastinul) si creierul. Majoritatea anomaliilor arteriale pot fi identificate parcurgând etapele de scanare RMN ca în cazul unui control de rutina. Detalii suplimentare sunt dezvaluite prin citirea unei angiografii a zonei afectate la RMN sau tomograf, dar aceste studii nu sunt necesare la o prima examinare.
De ce: Scanarea creierului ar trebui facuta pentru a detecta hemangioamele intracraniale, precum si anomaliile mutilante asociate, cum ar fi absenta, stenoza sau anevrismul arterelor cervicale si intracraniale, infarcte cerebrale, si anomalii cerebrale cum ar fi anomaliile chistice ale fosei posterioare, lipsa corpului calos, displazie corticala si hidrocefalie. Hemangioamele localizate pe barba pot avea atingere si pe caile respiratorii mult mai serios decât este evident clinic.
Răspunde
Hemangioamele – reprezinta aparitia a unor numeroase vase mici de sange. Leziunea tipica este mica, rosie si apare la adulti; totusi hemangiomul poate aparea oriunde pe piele. Unele pot fi mici si pot fi colorate in mov. Unii indivizi pot avea sute de astfel de leziuni. De obicei acestea sunt asimptomatice (nu dor si nu provoaca mancarimi), insa leziunile mai mari pot sangera si acestea necesita scoaterea lor. Sunt multe metode pentru eliminarea acestora printre care excizia si chirurgia cu laser.
sursa : http://www.medpont.ro/dermato-venerologie/hemangioamele/
Buna, am un hemangiom la gamba stanga de cand m-am nascut acum am 32 de ani si pana acum nici un medic nu a gasit o solutie de tratare, el sangereaza tot timpu si daca nu este spalat la timp se strica sangele ala si miroase urat, o senzatie foarte urata ce as ute face cum sa o tratez? in 2001 am fost tratat cirurgical si nici un rezultat?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
