|

De ce este viata atat de dura?



De ce nimeni nu te sustine la locurile de munca atunci cand esti nou?



Am avut 5 locuri de munca dar nu am facut crying fata pe nicaieri.



Mereu sunt izolat de colectiv, mereu toti nu ma suporta spunandu-mi ca sunt jalnic, patetic si nu pot sa ma integrez pe nicaieri.



Inca de la scoala am avut probleme cu memoria, profesorii m-au trecut mai mult pentru ca eram prezent la ore.



Cosmarul adevarat a inceput dupa ce am terminat liceul. crying



Am urmat niste cursuri de ospatar si apoi am inceput sa imi caut de lucru insa ce a urmat a fost un cosmar.



In 2016, am lucrat la un restaurant la mine in oras si desi am avut contract pe 4 luni, dupa 3 luni am fost concediat pe motiv ca toti ceilalti ospatari nu voiau sa mai lucreze cu mine.







Apoi, in toamna aceluiasi an am lucrat la o pensiune la munte, insa dupa o luna patronul m-a trimis acasa spunandu-mi ca „tu nu ai nici-o calitate„.







In vara lui 2017 m-am angajat la un PECO, insa dupa 3 luni, patroana acelui PECO m-a trimis acasa spunand ca „persoana care lucreaza cu mine, lucreaza singura.







Al 4-lea loc de munca l-am avut anul trecut intr-o fabrica de asamblat piese.







Desi am rezistat acolo 9 luni, patronii mi-au spus ca refuza sa imi mai prelungeasca contractul deoarece „tu nu le esti de folos colegilor tai pe nici-un post„. crying







Iar anul trecut, in octombrie 2018, m-am angajat intr-o fabrica de condimente, insa inca din primele luni colegii ma criticau ca sunt foarte slab si am aflat ca nu mi s-a prelungit contractul nici aici.







Am pierdut deja 5 locuri de munca si parintii mei nu ar vrea sa ma mai angajeze pe nicaieri. crying





Peste tot am fost jignit, umilit, dat la o parte si acum imi este teama sa mai incerc prin alte locuri din orasul meu deoarece imi este teama ca nu voi putea rezista nici acolo.







O familie nu cred ca voi avea niciodata deoarece din moment ce nu sunt in stare sa rezist pe nicaieri, este evident ca nu voi avea niciodata bani, nu doar ca sa intretin o familie, ci nici macar bani de buzunar.



Cu publicul nu pot sa lucrez deoarece in meseria de ospatar ma cuprindeau emotiile cand vedeam sala plina de clienti.



Colegii nu m-au suportat pe nicaieri reprosandu-mi peste tot ca imi iau banii pe degeaba. crying





Cum pot face sa imi castig singur existenta?



In ce domeniu as putea lucra unde sa nu am contact cu publicul, pur si simplu sunt cu moralul la pamant, momentan parintii mei au zis sa stau o jumatate de an sa urmez acest tratament si abia mai apoi sa vad unde ma pot angaja.



Ce sfaturi imi recomandati tinand cont de problemele pe care le am?



Pe la 4 din locurile de munca pe care le-am am avut mai mult de 3 luni nu am rezistat deoarece patronii au zis ca sunt prea slab. crying



Parintii mei ar vrea sa ma pensioneze pe caz de boala, este posibil asa ceva tinand cont de problemele pe care le-am avut la nastere?



Tin sa precizez si faptul ca urmez un tratament psihiatric si ca incerc inainte de urmatorul loc de munca sa imi mai revin putin la nivel psihic.



Oare pe santier sau in agricultura m-ar putea tine de mila acolo macar sa am din ce trai?

17 Raportează Evaluează
Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
Răspuns Câştigător
| a răspuns:

Incearca sa discui cu o ruda de-a ta sa te ia pe langa el la acel loc de munca, poate daca o sa lucrezi cu un cunoscut o sa poti sa te adaptezi mai bine la un anumit loc de munca.

Este singura solutie pe care o vad in cazul tau.

16 răspunsuri:
| a răspuns:

Nu te supara pe viata, asta este oameni rai si prosti vor exista mereu, si daca ii oamoara cineva pe toti acestia se vor naste altii si altii identici.
Pe de alta parte mai ai multe domenii in care poti incerca la salubritate, la spatii verzi etc nu o zic comic ci serios.
Tu gresesti pentru ca ai nevoie de oameni mai slab pe nivel psihic si/sau in cunostinte pentru ca din pacate asta este nivelul tau, daca vrei de ex. sa te angajezi la o ambasada si sa zicem ca reusesti printr-o minune, nu ai sa faci fata pentru ca nu esti pregatit nu te ridici la nivelul asteptarilor.
Urat in schimb ca ai patit asta in diversele domenii in care ai incercat.
Nu stiu ce domeniu ti s-ar potrivi tie dar vad ca esti un baiat modest si cu capul plecat, incearca sa fii necalificat pe undeva, dar atentie la ce colectiv mergi caci oamenii (aici colegii) intotdeauna sunt rai cu cei care au probleme si totodata vor ca altii sa faca treab asi pentru ei, mai ales daca ei au ceva vechime.
Nu stiu insa daca poti sa intri pe caz de boala sa te pensionezi pentru ca e greu de dovedit si nu stiu cum iti scoti un grad de handicap...
Si daca incerci in 100 de locuri nu e nicio problema pana la urma.
Daca ai schizofrenie sau ceva grav la cap atunci te poti pensiona dar si atunci poate foarte greu.
Esti luat in evidenta la pshihiatrie? este clar ca ai o boala, incearca sa iti recunosti in primul rand boala tie, apoi mergi la psihiatru ia un tratament etc cand te vei impaca cu tine insuti o sa vezi ca vei gasi si loc de munca dar pe locurile rezervate persoanelor cu handicap, si nici atunci nu ar trebui sa te intereseaze pentru ca eu cnosc cazuri de societati care au angajat persoane cu handicap si nimeni nu a ras de ei.
Pe de alta parte din ceea ce ai scris tu te duci ca un om intreg si ei te batjocoresc pentru ca nu stiu problema ta, daca de la angajare ai fi stiut ca om cu probleme ai sa vezi ca nimeni nu te-ar mai batjocori, sper sa ma fi facut inteles.
Cu siguranta si tu ai dreptul la o familie...2007 - 2100 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

laughing))
Pai de ce nu iti dai silinta?
SI eu m-am dus la munca ajutor de ospatar, la 15 ani, si ma mai duceam si la nunti, in weekend, si curatam cartofi legume, pregateam platouri etc.
Singur m-am dus sa caut, ai mei nici nu au stiut pana nu am inceput.
Am luat un amic, un verisor, pe sora-mea, si ne-am imprastiat 2 cate 2 la restaurante unul langa altul, in mamaia.
Apoi am gasit si pe timp de iarna, la un club.
Si eu eram speriat de bombe la inceput, ca nu stiam ce trebuie sa fac, mi-era rusine sa ma duc la masa sa intreb daca mai mananca, si tot asa.
Si in prima saptamana, nu-mi mai simteam picioarele seara cand veneam acasa, si aveam bataturi de la pantofi, ca trebuia sa am pantaloni de stofa si pantofi.
N-aveam voie sa stau jos si trebuia sa stau numai pe sala, sa ma uit sa vad unde trebuie sa ma duc.
Incepeam dimineata la 9, si mai veneam seara la 1 noaptea.
Aveam o pauza de 2 ore de la 4 la 6 si mergeam la plaja. atat.
De ce nu iti dai silinta, sa miste mana acolo sa faci ceva, ca handicapat nu esti.
Am vazut oameni fara maini si picioare facand performanta sportiva, sau chiar muncind.
Daca muncesti cu cineva si ai coleg, incearca sa muncesti cat munceste si el sau mai mult. Nu sa-l lasi pe el sa faca toata treaba si tu sa te scobesti in nas.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Hey,povestea ta este trista si cred ca multi ne regasim in povestea ta,eu spun sa vezi de un curs de calificare, sa vezi de sanatatea ta,daca ai probleme cu memoria du-te le neurolog,se poate sa gresesti din cauza emotilor, din cauza presiuni sau suferi de complex de inferioritate sau ai o gandire negativa, viata asta este o lupta trebuie sa lupti nu ai de ales, la cum ai scris nu cred ca ai vreo problema si doar emoti, presiunea care o aveai, plus multi prosti care stiu doar sa critice omul

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Dacă ai fost respins de atâtea ori e clar ca tu ai o problema.Si eu spre exemplu la început sunt respinsă de societate pentru ca am un comportament mai ciudat, ori par prea aroganta, ori prea cu fite, ori prea muta dar dupa ce ma cunosc se lipsesc de mine ca raia ca vad ca sunt un om ok doar mai timidă la început.
Faza la tine e ca poate e posibil sa ai o problema psihică si cred ca părinți tai stiu asta.Indicat ar fi sa mergi tu la un psiholog si sa iti spuna in fata care este problema si daca esti apt de munca.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NataliaNatyAr):

De ce il jignesti?

Aici este o comunitate unde ne ajutam intre noi si nu cred ca esti patron pustoaico pentru a iti permite sa il jignesti.

Baiatul ne-a cerut sfatul si daca nu iti convine aceasta intrebare o poti ignora.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Daniel6995):

Ti se pare ca sunt singura ce ii spune sa mearga la un psiholog? Ia citeste mai in sus.
Cand spun ca are o problema psihică poate sa fie vorba si de o depresie, imposibilitatea de a avea o atenție distribuitiva, memorie mai slabă ce se poate trata in scurt timp nu sa fie handicapat.Am spus ca poate parintii lui stiu daca tot are problema asta de mic si a recunoscut-o si el.
Eu nu zic sa il jignesc, eu zic pentru ca si eu am avut depresie, anxietate, atacuri de panica si nu am putut munci si si acum imi e greu sa ma adaptez. Spun asta ca din cauza ca nu am tratat anxietatea am avut probleme și de pierdut.Si nu stiu daca stii dar există posibilitatea ca pe un om cu depresie sa nu il angajeze până nu se trateaza sau din orce alta chestie banală ce trebuie tratata
Si apropo am 24 de ani nu cred ca sunt pustoaica.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

S ar putea să suferi de anxietate socială. Exista pastile care te pot ajuta sa ti controlezi emoțiile. Consulta un psihiatru!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Îți recomand să nu te oprești în a-ți căuta loc de muncă. Dacă stai câteva luni acasă, nu vei mai fi în stare să cauți alt job, fiindcă te moleșești.

Locuri de muncă sunt o mulțime dar nu ai nimerit tu bine. Toți angajatorii vor muncă multă și salarii mici. Uită-te pe publi24/olx la anunțuri cu angajări și vezi ce crezi că ai vrea să încerci.
Dacă ai o problemă în a reține lucruri, nu înseamnă că ești handicapat. Tot încearcă până găsești ceea ce-ți place.

Părinții te sfătuiesc (fiindcă nu au cum să-ți impună) să stai pe tușă o vreme pentru a nu te încărca cu vinovăție și umilințe. Ce fac ei este o acțiune de protejare și prevenire dar în același timp fără logică. Crede-mă că va fi foarte greu dacă te lași de muncă atât fizic cât și mental. Când va fi timpul să lucrezi din nou, nu vei fi în stare.

Sfat: Să nu pui la CV locurile de muncă unde ai lucrat până sub 6 luni.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Imi pare rau sa citesc asta.
Eu trăiam cu sentimentul ca viata este grea pentru mine dar după ce am citit mi-am adus aminte ca intotdeauna se poate si mai rau.
Sper ca o sa reușești să iti găsești si tu locul in viata asta. Încearcă! Încearcă până vei reuși.
Baftă!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Salut. Problema nu e la tine. Cauta ceva simplu sa iti folosesti mainile, vanzator sau ceva, cere-ti drepturiledraga român. Nu te lua dupa ratatii astia de pe aici care te insulta, ei sunt nimicuri tu esti un om, o valoare infinită.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Fa un curs de paznic
se plateste la fel ca in fabrica in unele locuri si mai bine.
esti anxios si lumea simte/observa chestia asta...
ca paznic daca te tii de munca sigur vei rezista fara a fi concediat cativa ani.ti se potriveste perfect avand in vedere problemele care le ai.
din cauza tenului mai inchis si eu am avut parte de asa ceva ...sa fiu nebagat in seama sau sa mi se gaseasca fel si fel de motive.
data viitoare cand te vei angaja fi si tu mai sociabil cu colegii si iti va fi mai bine.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Salut! Chiar m-a impresionat ce ai scris aici. Si incearca si pe Santier sa te angajezi s-ar putea sa reusesti sa te tii de treaba acolo, eventual inveti si o meserie ceva. Pe santier te baga in echipa cu 2-3 4 persoane depinde, si sunt si maistrii de treaba doar ca trebuie sa ai rabdare, si mie mi-a fost greu dar nu am intampinat atatea la locul de munca. Ai grija de tine si incearca sa discuti cu lumea de langa tine sa te b agi sub pielea lor sa te stie de baiat finut cu 7 ani de acasa, si numai sta retras baga-te in seama intreaba unde nu stii, ca alteori sa stii ce-i de facut. Nasol in mare marte patronii sunt niste nemernici care nu-si respecta angajatii asta se intampla peste tot, incearca si la firmele de paza, poti intalni colectiv foarte bun si te va ajuta sa ti faci calificari, atestat de port arma, de agent securitate, sau daca ai carnet poti lucra ca agent interventie pe masina, multe salutari si ai grija de tine si nu uita. ca lumea e parsiva si nu se gandesc decat la ei, fi putin mai sociabil pe unde te duci si la interviuri la angajari intreaba despre postul in care te vei angaja sa stii in mare parte, bafta sper sa reusesti sa te angajezi si sa ramai concomitent la un loc de munca de-alungul anilor bafta si succese in ce iti propui!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

În primul rând, psihiatrul sau neurologul ar trebuie să îți dea un tratament potrivit, ceea ce ai zis că și urmezi. Și să nu mă înțelegi greșit, că te fac vreun nebun sau ceva de genu. Iti recomand să urmezi tratamentul și să stai în jur de un an acasă. Nu te panica sau întrista că viața îți merge prost, totul are un rost, gandeste-te la cei din Africa, cei slăbiti și care n-au ce mânca sau bea. Încearcă să te reprofilezi, dacă vrei să rămâi în domeniul turismului, încearcă ca bucătar, fă un curs ceva de 6 luni și te califică. În bucătărie nu lucrezi cu clienții, ci doar cu câțiva colegi. Sau tot la o fabrică de ambalare sau în depozit.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Este exact ce-am spus eu in intrebarea care se afla fix pe locul 1.
Sistemul Educational din Romania este exact ce este, o adunatura de frunze de varza a la Cluj si facute salata cu terci. Nu te invata absolut nicio meserie, nici nu te indeamna la una, doar termini si... Dumnezeu cu mila!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Pai daca toti spun asta inseamna ca tu nu esti indemanatic si nu stii sa faci nimic, incearca sa fii si tu mai sociabil cu colegii de lucru, sa inveti mai repede ce trebuie sa faci si poate o sa ai mai mult succes!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Nu-i baga in seama, continua-ti munca si traieste-ti viata...ca pana la urma e o zicala "roata se va intoarce" iti spun sigur chestia asta

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează