"De curand" insemnand cat? Cand moare cineva drag, toti trecem printr-un proces numit "travaliu de doliu", adica tinem, daca ne permit limitele noastre, un doliu psihologic, in care suferim, plangem, comemoram, ne e dor etc. Depinde de fiecare in parte cat dureaza procesul, e un proces mult mai sanatos decat sa iti inghiti lacrimile si sa te prefaci/crezi puternic si neafectat. E posibil insa, daca va dura mai mult (ma refer sa ajunga la 6 luni-1 an si peste) sa se cronicizeze si sa dea in depresie, caz in care ar putea fi util un terapeut. Deocamdata, eu zic sa ii fii alaturi, nu incerca sa il faci sa se gandeasca la altceva, ar fi ca si cum si-ar ascunde durerea sub covor, lasa-l sa si-o traiasca, are acest drept. Imi imaginez ca nu e usor sa iti vezi tatal suferind, dar si tatii sunt totusi fiinte cu sentimente si pot suferi uneori. Condoleante.
Este o atitudine perfect normala. A fost tatal lui, cel mai mare sprijin si care l-a iubit mult. Stii vorba aceea :,, Sa iubesti e nimic, sa fii iubit e ceva, sa iubesti si sa fii iubit e totul ". Ce iubire mai mare poate fi decat aceea materna si paterna. Copiii sunt ochii sufletului. E si normal sa sufere. Tot ce poti face tu este sa incerci sa petreci mai mult timp cu el ca de obicei si sa incerci sa il faci sa fie mai copil. Incearca sa ii aduci cate un zambet pe fata, fii mai ascultatoare si blanda, propune-i sa va jucati impreuna, sa faceti multe lucruri impreuna. Cel mai important e ca el sa simta ca e iubit si are sprijin in tine. Cu timpul durerea se va mai potoli, dar acum e normal sa fie devastat. Un gand sincer de compasiune si mangaiere!
Plang clopotele astazi pentru voi
Pentru iubirea ce-o purtati
Si fiti siguri ca astazi noi
Noi, va iubim ca niste frati.
Da...este normal intr-un fel sa se poarte asa...mai ales daca la iubit enorm, o sa-si revina cu timpul dar pana atunci trebuie sa stati mai mult pe langa el, acum este intr-o stare de soc, asa a patit tatal meu condoleante si succes cu tatal tau:X
E normal sa se simta asa. A fost tatal lui si l-a iubit enor, la fel cu il iubesti si tu pe tatal tau.Cu timpul o sa ii treca. Voi trebuie sa va ganditi ca e acolo sus si ca e un inger ce va va ajuta de acum incolo, si se roaga pentru oi, cum trebuie sa faceti si voi pentru el. E o perioada grea pentru intrega familie. O sa treaca.Toti am trecut prin asa ceva.
Condoleante! D`zeu sa-l ierte!
Fi alaturi de tatal tau~:*
A fost tatal lui, e normal sa se simta asa, mai ales daca a tinut la el foarte mult. Timpul vindeca tot, dai putin spatiu, lasa-l sa isi revina. Incearca sa il distragi cu lucrurile care ii plac, de la mancarea preferata, la o activitate preferata, nu stiu... Sper sa ii treaca cat mai curand. Condoleante.
E normal sa fie asa doar a fost tatal lui si bunicul meu patern a murit si tata a fost foarte afectat dar acum dupa 2 ani se simte mai bine si doar cand e vb de bunicu se intristeaza cateodata si plange imi pare rau si condoleantze din partea mea :* o sa fie bine nu-ti face girji acum cel mai important e ca familia voastra sa fie unita si sa fiti in jurul lui permanent si sa-l ajutati s anul simta lipsa unui tata:X