Întrebare recomandată |

Salut! Am o problema relativ gravă. Am anumite probleme psihice, să vi le enumăr. De exemplu, am obsesie compulsiva de mic copil. La 5-6 ani simțeam nevoia sa ating sa doua ori lucruri, că altfel creierul îmi spunea că o să se întâmple ceva rău dacă fac contrariul. Mama le spunea "ticuri" și mă certa mereu când le făceam. Eu chiar nu mă puteam abține. Acum ele au rămas. Nu s-au agravat, dar inca sunt. Mi se pare că dacă nu asez într-un anumit mod creioanele in penar o sa se întâmple ceva. De exemplu dacă culoarea ta preferata e portocaliu, iar a altuia este galben, consider că dacă așez portocaliu lângă galben o sa se căsătorească și ma îngrijorez. Consider că dacă nu fac o literă într-un anumit fel o sa se întâmple ceva rău asupra mea. Mă lupt cu astfel de lucruri, care nu sunt neapărat grave, dar incomode, de când sunt mica. Când eram mică mai credeam că am purici in cap. Aveam o senzație că am purici in cap. Groaznic. A doua problema pe care o am este anxietatea. Ea se instalează mereu seara cand sunt singura in camera. N-am frica de întuneric, e doar anxietate. Odată am avut un atac de panica. Am inceput sa tremur, aveam o frica nejustificată, nu era cauzata de niciun factor real, îmi veneau scenarii negre in cap, de moarte în mare parte, nu puteam dormi. Într-un final am adormit. Ziua rad de prostiile astea, mi se par ridicole, dar mă confrunt cu ele. Mereu cred că e cineva pe scaunul meu de birou și verific înainte să mă culc. Mă întreb dacă mama a încuiat ușa, am impresia că o să intre cineva peste mine și mă gândesc unde am cuțitele. Pentru că așa mă pot apara. Am o permanenta stare de plictiseala, nu-mi vine să fac nimic. Lumea mă cam ignoră, persoanele care stau cu mine mă deprima și mă demoralizează psihic. Mă obosesc, mă termina. Alții mă cred proasta fara să le fi făcut ceva. Pur și simplu așa au dedus ei. Am avut o perioada când plângeam noaptea continuu, fara să știu de ce. Simțeam o nevoie de a mă descarca, dar fără să am o problema fixa. Uneori, destul de rar, am impresia că mă strigă cineva. Am impresia că e mama, dar ea nu e in preajma. Am impresia că mă strigă și deseori închid muzica și o strig înapoi, dar îmi dau seama că nu e acolo. Am impresia că sunt fantome, deși eu nu cred in ele. Știu că am nevoie de un psiholog, cu mama am o legătură apropiată și i-am spus. Dar nu vrea să mă ducă. Nu știe exact ce am, dar a zis că nu muncește să dea banii la doctor. Crede că trece totul de la sine. Mă gândeam să mă duc eu. Dar cel mai ieftin psiholog e 80 lei. 80 lei pentru o singura ora. Poate in ora aia doar se gândește să afle ce am cu adevărat.Eu am căutat probleme mele pe internet și am descoperit denumirile astea. Ce sa fac? Am 13 ani. Nu am bani sa mă duc eu. Ei nu o sa mă ducă. Nu are altcineva cine. Daca nu era așa de scump, poate mergeam eu. De acasă, ce tratament natural pot avea? Nu am prieteni cu care pot vorbi larg, lumea mă ignoră, nu mă pot încadra în niciun grup, că trebuie să fiu ca ei, rude de incredere nu am. Stau toată ziua în casa ascultând muzică și gandindu-ma cum pot sa scap de probleme astea și pe langa ele am și miopie. Depinde de o pereche de ochelari. Am -4 dioptrie. Ce pot sa fac? Fara psihologi că nu îmi permit.

14 Raportează Evaluează
Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
| a răspuns:

Buna!

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.

Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.116111.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Acum poti primi consiliere gratuita si direct de pe telefonul mobil, descarcand aplicatia noastra http://www.116111.ro/descarca-aplicatia

Asteptam sa te ajutam!

Asociatia Telefonul Copilului
RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
14 răspunsuri:
| a răspuns:

Exista psiholog GRATIS aici, doar trebuie sa suni si te vor ajuta ei: 116 111 la Telefonul copilului

Ori descarca aplicatia asta, sa poti discuta cu ei:
http://www.116111.ro/descarca-aplicatia

sursa:
https://:///......116111-ro/

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Ca să înțelegi puțin situația ta, ca să nu ți se pară ceva exagerat.
Sunt modlități în care se poate măsura greutatea unui vagon, zeci de tone, a unui camion, tone, cântar care măsoară 100 kg, cântar de magazin, kg, cântar de bucătărie. grame. și balanțe analitice care măsoară sub un gram, până la greutatea unui fir de păr sau al unui fir de praf, miligrame sau chiar micrograme, o milionime dintr-un gram. Dacă pe această balanță fină trântești 10 grame, o strici. Astfel, să îți închipui că creierul tău funcționează ca o balanță foarte fină, foarte sensibilă, care poate seziza lucruri fine, să vadă ceea ce alții nu văd și nu percep, ceea ce dta numești fantome, să interpretezi semnale venite din eter ca voci, să te deranjeze lipsa de armonie în aranjarea a două creioane. Toate acestea sunt niște calități speciale, iar nu defecte. Astfel orice semnal fin primit de creierul dtale este amplificar și resimți un bâzăit de albină ca un motoe cu reacție, exagerez metaforic. Cum poți repara asta treptat. O să construiești treptat niște filtre care să elimine zgomotele intense, cu niște bariere interioare, ca niște dopuri de vată în urechi, cu care creierul tău să interpreteze semnalele. Una din cele mai simple metode este să faci niște exerciții de 10-15 minute zilnic de control a respirației, respirând liniștit și adânc, și concentrând atenția la senzațiile din nas și corp în timp ce respiri.
Ai acces la Internet, ca dovadă, ești aici. Intri pe You Tube și cauți Tai Ji Quan, acele exerciții orientale lente în timpul cărora în același timp te concentrezi la respirație și la corpul tău. Și imiți videoclipul și faci treptat, 15-30 de minute acele exerciții. Chinezii ies în parc dimineața și practică din acelaș motiv ca dta, ca să dobândească control asupra corpului și a minții. Și o să vezi, că nu în 2-3 zile, dar în 2-3 luni situația ta o să se amelioreze.
...2006 - 2174 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Si eu am avut probleme de genul acela din eram mai mic (sa ating un lucru de x ori, sa numar pana la y etc.). Dar mi-au trecut. Unele dintre ele, cel putin. Ar fi buna o consultatie la psiholog. Incearca, totusi, sa iti convingi parintii, sau, daca nu poti, du-te la medicul de familie, iti va da el o trimitere, va fi gratuit.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Problema ta e ca stai prea mult in casa, singur, cu ganduri nesanatoase.
Ia iesi tu la un fotbal cu copiii de pe strada ta, sa vezi ce bine va fi.
Inainte baietii jucau fotbal, "pac-pac", hotii si vardistii, fetitele coseau rochii la papusi, etc si nu mai era nimeni bolnav.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Iote):

N-am cu cine ieși la un football. Copiii de vârsta mea sunt in mall, probează haine și își fac poze. Sau pe la cinema. La kfc. Sau în pat. La tv, Netflix și seriale.

Răspunde Răspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Fatadinlabirint):

Daca ai iesi pe afara, ai fi mirat sa vezi cati sunt iesiti. Daca nu la fotbal, sunt cu rolele, cu bicicletele, cu multe altele. Si culmea, si terenurile de sport sunt pline. De cei care vor sa iasa, desigur.

Răspunde Răspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Iote):

Da, obișnuiesc să ies cu bicicleta, skate-ul. Mulțumesc mult

Răspunde Răspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Recomand un psihiatru, mergi cu un parinte, iar daca-s oameni simpli si nu te iau in serios, chiar mergi singura. Tratamentul medicamentos e singura solutie aici. Si eu am nevoie, deoarece sufar de anxietate si atacuri de panica zilnice de 3 ani (au inceput la 22 de ani), dar momentan stau pe minus cu banii, ca am investit tot, si ce nu aveam, intr-un PC nou. big grin In ianuarie, februarie, sau cand imi permit, direct la psihiatru ma opresc ca m-am saturat, iti recomand acelasi lucru.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Toti oamenii au piticii lor pe creier, sa stii. Nu esti anormala si nu mi se pare ca ai probleme grave. Grav este cand ranesti pe cineva din jur in mod intentionat, din probleme cu capul reale. Iti recomand sa citesti o carte de dezvoltare personala, la mine chiar au functionat.( de ex "cum sa nu ti pierzi mintile" sau "cum sa te iubesti pe tine"- o gasesti si pe net pdf). Si eu sunt mai emotiva si am avut anumite probleme in a ma exprima sau in modul de a vedea lucrurile, dar trebuie sa vrei tu singura sa faci ceva, sa evoluezi. Daca vrei putem vorbi si in privat.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Redhead6):

Oh, mulțumesc mult. Mă gândeam că am ceva grav și mă îngrijorăm. Ce cărți îmi recomanzi?

Răspunde Răspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Fatadinlabirint):

Ti-am scris si in primul comentariu in paranteza, intre ghilimele cartile si chiar asa se numesc, " cum sa te iubesti pe tine"- e si pdf pe net si " cum sa nu ti pierzi mintile"

Răspunde Răspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Buna, ai Facebook? daca vrei sa sa vorbim poti sa mi-l trimiti printr-o felicitare, mi-ar face placere sa vorbim

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică:

Plus că am scăzut mult la școală. Nu am fost niciodată geniu, dar prezentam un mic interes. Luam note peste 7 mai mereu. Am terminat cu 9 și ceva anii trecuți. Acum nu mai am chef de învățat, m-aș lăsa și maine de școală, dar mă gândesc că nu o sa îmi găsesc prea repede un loc de muncă fără un amarat de bac și o sa mă chinui cu un salariu. nu mă interesează decât să trec clasa.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează