Arta este subiectivă sau obiectivă?

Argumentați, vă rog.

Arte este regina frumuseţii

Arta este o forma de exprimare a unui artist si din punctul lui/ei de vedere este obiectiva, din punctul de vedere al criticului sau al omului de rand arta este privita subiectiv pentru ca trece prin filtrul trierii critice.
Dau si exemplu unui film sa zicem care este foarte premiat de organizatii de specialitate, cinefilii amatori in schimb o sa-l priveasca si apoi o sa exprime subiectiv, unora le va placea altora nu, deci vorbim de subiectivism.

E subiectiva, ce-ti place tie poate mie nu-mi place, si invers, depinde de cum vede fiecare. Ca vor ei sa impuna un etalon sa-si vanda alea, e altceva, dar nu exista un etalon.

Credeam ca se știa deja ca arta e subiectiva

Este subiectiva, deoarece prezinta realitatea prin filtrul gandirii unui om. Nimic ce este "vazut" prin filtrul mintii unui om nu este obiectiv.

Depinde... e ambele
dpdv al autorului este subiectiva pentru ca e o metoda de exprimare a sentimentelor respectivului autor
dpdv al faptului ca nu prea exista arta care sa nu fie vanduta, devine pur obiectiva, mai ales chestii ca filme (care sunt in mod categoric o forma de arta) care sunt produse numai cu intentia de a lua malai

Orice formă de artă creată de artist este subiectivă. Fiindcă modelul, originalul se găsește deja în jurul nostru.Fie că este vorba despre oameni, despre animale sau natură, artistul doar copiază și redă prin felul său de a înțelege și percepe ceea ce ne înconjoară și prin asta fiecare artist e unic.

Depinde.

Arta e cea mai complexă formă de exprimare a emoțiilor,trăirilor interioare cât și ale vieții, viselor,
coșmarurilor, etc.
Talentul și gustul estetic al artistului, cromatică și compoziție, materializează creația lui în pictură, sculptură, etc.
Fiecare are viziunea lui, obiectivă sau subiectivă.

Ca arta să fie obiectivă ar trebui ca ori toți oamenii să fie perfect imparțiali ori toți să încline spre aceeași parte. Ca toți oamenii să fie perfect imparțiali sau înclinați în unison, ar trebui să existe un soi de lege, scrisă sau nescrisă, care să precizeze clar după ce criterii se valorifică arta. Ce are caracteristicile x și y are valoare. Ce are caracteristicile a și b nu are nicio valoare. Trecând peste faptul că crearea unor astfel de criterii este imposibilă, prin simplul fapt că mare parte din valoarea artei o reprezintă sentimentul impenetrabil și incuantificabil, este clar că un astfel de sistem nu există.

Că unii din exces de zel au impresia că-și pot impune opinia ca o obiectivitate este într-adevăr o realitate, dar nu înseamnă că au dreptate.
Poate pentru mine arta abstractă nu are nicio valoare. Pe scurt, nu aș achiziționa un astfel de tablou. La care cineva ce are o afinitate pentru acest tip de artă îmi poate spune "portretele realiste nu au nicio valoare pentru mine, deoarece doar copiază fără să adauge nimic, ca o simplă imprimantă umană". Ce ai să-i zici? Poți spune că nu are dreptate? Nicidecum.

Prin urmare, în opinia mea arta nu poate fi decât subiectivă.

Arta este subiectiva. Si din punct de vedere al autorului dar si din punct de vedere al consumatorului de arta sa zic asa.
Luam la intamplare sa zicem o poezie.
Cand a compus-o, autorul era sub influenta unor trairi, sentimente. A incercat sa transmita ceva. Cititorul intelege prin prisma lui. Ambii sunt subiectivi.

Din păcate este obiectivă. Daca poarta numele unui autor celebru nu mai contează dacă este cu adevărat arta sau o simpla prostie