Din perspectiva religiei crestine, raspunsul meu este urmatorul: de a transpune in planul mantuirii tot ceea intreprinzi prin actiune (fapte, ganduri, vorbe) ca persoana umana cu structura dihotomica-trup si suflet.Cu alte cuvinte, de a indeplini scopul vietii umane care este mantuirea.In concluzie, prin misiunea noastra, a tuturor, trebuie sa ne ingrijim a ne mantui propriul suflet dar si a ajuta si a mijloci pentru mantuirea sufletelor semenilor.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
de ce avusei impresia ca zici de emisiune? 
Cred ca sa aflu cat mai multe lucruri, sunt foarte multe lucruri de stiut si putin timp.
Sa ii stresez pe cei din viata mea 
. Glm, sa fac bine. poate prea mult bine.Sa iubesc nebun si fara incetare... si sa zbor intr-o zi cu parapanta
Nu cred ca misiunea mea este divina. Sunt un simplu muritor pe acest pamant. Un consumator de frumos, de arta sub toate formele ei...de mancare si tigari..de apa si benzina. 
Sa fac oamenii sa se simta penibil(acei oameni ce mai au nevoie de cate o palma sa revina cu picioarele pe pamant)
Nu cred ca exista o misiune, nici nu cred ca viata are un scop.Scopul nostru il alegem chiar noi, nu ne este dat.
Intrebarea e de tip neopozitivist, adresata gnosticilor, deopotriva prohibitorilor in devotiunea lor de nonconfesare religioasa; nu e o delatiune laic-profana de caracter acuzator/ incisiv, dar nici opusul nu ar putea fi, asa ca am putea inteligent raspunde prin calea de mijloc a fiecaruia; spre ex:
"Care e rolul in desavarsire mea ca fiinta sociala, spirituala, artistica (asumat sau in devenire)?"; inclinati spre partea de interes personal.
Va multumesc.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
