|

Ce relaţie credeţi că există între nume şi obiectele numite? De ce la "căciulă", de exemplu, i s-a spus căciulă şi nu altfel? Cum s-a ajuns la acel nume? Cum s-au înţeles primii oameni asupra numelor date obiectelor? Este limba un sistem de semne arbitrare sau cuvintele au o relaţie intrinsecă cu lucrurile pe care le semnifică?

8 Raportează Evaluează
Răspuns Câştigător
| a răspuns:

Este o întrebare destul de interesantă și e păcat că nu au fost mai multe păreri.
E clar că nu se poate da un răspuns cert dar putem analiza câteva posibilităti.
Unele cuvinte pot fi într-adevăr doar un set de sunete compuse într-un mod mai mult sau mai puțin arbitrar.
Limbajul este o formă de codificare prin care cu ajutorul sunetelor abstractizăm noțiuni și concepte.
În unele limbi observăm o pondere mai ridicată a unor grupuri de sunete si consoane față de alte limbi.
La cuvintele de origine dacică vei observa că domină consoanele mai ales „b" sau „r". La alte limbi cu ar fi cele din zona mediteraneană domină vocalele.
Dacă pui niște persoane diferită să bată la calculator niste taste aleatoriu probabil vei observa ca anumite combinații de litere se întâlnesc mai frecvent în funcție de înclinația celui care scrie.
Cam așa cred că stau lucrurile și cu originea celor mai multe dintre cuvinte, în funcție de specificul vorbirii anumitor popoare așa au creat cuvintele noi.
Acum mai e și varianta că la început omenirea a vorbit o limbă celestă și în timp pe măsură ce oamenii s-au răspândit pe Glob, popoarele au pierdut acestă limbă.
E greu de dovedit acest lucru, dar sunt totuși indicii cum ar fi faptul că există cuvinte de origine comună în vocabularul celor mai multe limbi, multe dintre acestea nefiind înrudite conform lingvistilor.

7 răspunsuri:
| a răspuns:

Cand s-a trecut de la limbajul semnelor la limbajul verbal omul a cautat o denumire pentru fiecare obiect. Unele denumiri au fost imprumutat de la vecini. Exemplu: porumbul. Noi n-am avut porumb in Europa. Noi am imprumutat denumirea din latina putin modificata: palumbus.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Salontanul):

Unele denumiri le-au împrumutat de la vecini. Da, şi întrebarea rămâne: vecinii cum le-au dat acele nume? Ce vreau să spun: este numele "convenţional" sau "natural"? Există acea relaţie intrinsecă de care spuneam mai sus?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru sabin89):

Vecinii au facut si ei ca si noi. Exemplu: branza. Tie iti spune ceva pentru ca te-ai nascut cu acesta denumire. Primul om care a folosit-o (banuiesc!) asa i-a venit lui.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Salontanul):

Dacă noi n-am avut porumb în Europa, înseamnă că nici latinii nu aveau, că latinii în Europa trăiau. Atunci cum de aveau ei cuvântul palumbus?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru sabin89):

Simplu: in Evul Mediu a fost o cutuma ca toate noile descoperiri sa fie denumite in latina. Asa a ramas si in ziua de astazi. Cuvantul "palumbus" semnifica, de fapt, porumbel pentru ca atunci cand a fost adus porumbul s-a observat ca toti porumbeii se ingramadeau la el. Astea sunt lucruri care se invatau la scoala. Voi nu mai faceti carte astazi?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Răspunsurile la întrebările astea le poți afla studiind semiotica și lingvistica.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Azazello):

Ai ceva cunoştinţe din ştiinţele astea? Ai putea spune, în linii mari, cum s-au format cuvintele?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează