Ordonare:
După relevanţă
După moarte nu se mai întîmplă nimic, cei morti nu stiu nimic nu simt nimic nu continua sa traiasca altundeva, sunt morti si gata numai au sentimente nici de ură nici de iubire, mortii numai pot face nimic nici bine nici rău.
Răspunde
Suntem la categoria Știința, conform a ceea ce știm conștiința noastră depinde de activitatea neuronala, daca mor neuroni adio existenta, nu exista nici o dovada ca ar fi ceva, sunt povesti care dau sens vieți unora
Ce să se întâmple? Conștiința umană e o iluzie, un mecanism al creierului care te ajută să supraviețuiești.
Eu sper ca va inceta sa existe! As fi extrem de dezamagit daca va trebui sa exist intr-un fel sau altul si dupa ce se va termina cosmarul asta pe care-l numim existenta fizica. Mi-e deja de ajuns. Cand se va termina, sper sa se termine definitiv, nu vreau nici in Rai, nici in Iad, nici in Valhalla, nici pe Taramul vesnic al vanatoarei... vreau doar sa dispar din toate punctele de vedere si pentru totdeauna.
Răspunde
Nirvana e o stare de eliberare completa, in care nu mai esti supus suferintei, dorintei, o stare in care esti eliberat de efectele karmei si de ciclul repetat al mortii si renasterii. Exista o problema insa, asta ar presupune totusi ca inca sa exist, iar eu nu vreau sa mai exist. Cer prea mult? Pe de alta parte, existenta Nirvanei face sa fie lipsita de logica toata tarasenia asta cu reincarnari repetate, in care trebuie sa te comporti cat mai bine, sa fii cat mai merituos ca sa te califici cumva ca intr-un joc video, pentru nivelul superior. In final, cand ajungi la Nirvana, te intrebi care a fost scopul. De ce atata risipa de energie, ca intr-un final sa ajungi intr-o stare neutra, indiferenta. 
Activitatea neuronală a creierului(celulele nervoase) încetează mult mai târziu după ce inima a încetat să mai conducă sângele prin corp, aducând ideea de "moarte clinică". Celulele nervoase ale creierului trimit în continuare impulsurile neuronale. După ce creierul își încetează activitatea (în tot acest timp încă traversează in subconștient amintiri, gânduri, trăiri s-a.m.d), conștiința umană se pierde definitiv. Cum nu mai există altceva dincolo de conștiința umană, moartea duce la un sfârșit, la o încetare a tuturor funcțiilor corpului și a celulelor, degradându-se odată cu trecerea timpului. Nu se mai întâmplă nimic altceva pentru că așa cum totul are un început, va avea și un sfârșit. Lăsând la o parte "lumina de la capătul tunelului sau cei trei crai de la răsărit sau marea judecată de apoi", nu, pur și simplu corpul tău se destramă, nu mai există conștiință, nu mai există o entitate fizică, ci doar un corp ale cărui celule mor. Poți compara moartea ca un somn profund mai degrabă, decât "trecerea în neființă", un somn profund din care nu te mai trezești.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
