Daca tu vezi local ca tot ce e in jurul tau se indeparteaza de tine inseamna automat ca tot ce exista a pornit dintr-un punct?
Dacă am fi pe o planetă dintr-o galaxie din mijlocul Marelui Atractor și nu am avea telescoape suficient de puternice am avea impresia că totul se apropie de noi.
Deci cam orice teorie se poate pune la îndoială.
RăspundeDa, o parte a universului se contracta iar alta se extinde. Per total nu poate fi vorba de un fost big bang. Teoria cu big bangul are multe lacune iar unele afirmatii incalca orice logica precum comprimarea energiei intr-o singularitate ceea ce e cam imposibil dpdv fizic si nu are nici un suport stiintific dovedit. In Biblie nu este scris cum a facut Dumnezeu cerul. Insa savantii se hazardeaza in tot felul de teorii nedovedite. Teoriile lor sunt cel mult plauzibile pentru majoritatea turmei care cred in ei desi nu sunt dovedite stiintific.
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Nu neaparat din acelasi punct.
De exemplu, daca tu dai startul la un concurs de masini, atunci ele pornesc de la linia de start, merg paralel si se indeparteaza toate. La sosire se intampla invers.
RăspundeIa mai gandeste-te. Daca tu esti intr-una dintre masini poti spune cu certitudine ca masinile au plecat dintr-un singur loc?
"Punctul" este relativ.
Daca "punctul de plecare" este o linie, atunci optiunea mea sta in picioare: startul nu se da stand intr-una din masinile care participa la un concurs. 
"startul nu se da stand intr-una din masinile care participa la un concurs." - m-am referit la punctul din care se observa. Cam asa se intampla si cu observatiile facute despre expansiunea universului. In acest caz Pamantul fiind punctul de observatie. Si mai neobiectiv este faptul ca omul vede doar indepartarea fata de Pamant in universul local si nu in tot universul existent. Asa ca teoria big bang este o credinta indoielnica si nu ceva stiintific. Daca se vedea marginile universului mai era cum era dar asa... Asadar pica teoria big bang cu cei 13 miliarde de ani vechime. Sau nu poate fi tratat ca un calcul stiintific sigur sau de incredere. Sunt simple speculatii. Asfel se cam duc de rapa si cei 4 miliarde de ani vechime ai Pamantului care e un numar raportat la cei 13 miliarde de ani.
N-am vorbit despre apropiere.
Mișcarea are o cauză și face ca un corp să se depărteze de sursa care a produs-o sau să se apropie dacă e vorba de magnetism (sau încearcă - dacă nu e altă forță care să îl țină în loc). Însă, chiar dacă ar fi vorba de magnetism, imaginează-ți că ai un magnet în formă de cerc și mai multe biluțe metalice adunate în centru. Ele se vor depărta una de alta. Pe același principiu merge și o forță repulsivă. Deci, dacă tot se depărtează, cam asta ar înseamna. Cu linia de start nu cred că prea merge deoarece atunci ar fi și traiectorii paralele, nu o îndepărtare a corpurilor din orice perspectivă. Acum tu poți crede că forțe care nu există au tot influențat haotic acele mișcări, fără a avea vreo dovadă. Poți crede că totul e simulat în altă realitate și că legile astea sunt doar un program pe un dispozitiv avansat care funcționează pe baza altora. Însă, opinia ta nu e relevantă și nu se bazează pe nimic ca să fie luată în seamă. Știința se bazează doar pe ceea ce a fost dovedit. Presupunerea că toate aceste obiecte ce se depărtează unul de altul este cea mai plauzibilă, în acest caz. Uneori „a fi plauzibil" și „a avea dreptate" nu se intersectează. Însă, dacă nu ești obiectiv, din dorința de a obține cunoștințe pe calea simplă (aia intuitivă) ca să fii satisfăcut, atunci nu vei afla niciodată adevărul. Cel mai bun exemplu îl are credința. Dacă toți oamenii stăteau în amorțeala aia și confortul de a avea toată informația într-un mod simplu și nu se trezea unul care își punea întrebări și nu credea nimic fără să observe sau nu alegea presupunerea cea mai plauzibilă, atunci nu mai exista știință și nimic din ce avem noi. Știința construiește pas cu pas. Nu poți sări trepte. Chiar dacă 5 trepte sunt șubrede, nu ai cum să le sari. Tot ce poți să faci e să le parcurgi (și pentru asta trebuie să fii expert în ale mersului și urcatului - fac aluzia la experții cu mințile luminate care ne oferă aceste soluții) sau să rămâi acolo și să dormi visând că le-ai sărit, ceea ce e o iluzie. Încearcă să publici un articol științific (ești liber să critici). Nu tot ce se presupune ajunge plauzibil când sunt atâtea genii gata să critice și să te disece. Dacă ai o teorie încearcă și vei vedea, iar dacă ai succes ai respectul meu. Însă problema asta pare ușor de intuit, chiar și la nivelul nostru. Dacă o minge te lovește în cap, te gândești că cineva te-a lovit din direcția de unde a venit mingea. Dacă o minge te lovește în cap, una în ureche, una în spate și alta în cealaltă ureche, înseamnă că ai fost lovit din direcții diferite. Dacă ai o minge într-o mână și altă minge în alta, și le arunci în direcții diferite, tu chiar dacă iei o poțiune de invizibilitate, cineva poate să își dea seama la un moment oportun de unde au plecat acele mingi și dacă au plecat de la aceeași sursă (adică tu). Modul de a acționa al obiectelor, alcătuirea, proprietățile sunt ca și un cifru. Ele sunt în fapt purtătoare de informație așa cum un semnal poate fi convertit în informație. Nu au sens dacă nu le găsești regula de descifrare, înțelesul. Însă dacă reușești, totul devine destul de clar și se poate pune cap la cap. Universul vorbește, ține de noi să înțelegem ceea ce ne spune.
Si magnetul extern sub forma de sfera cum a aparut? Nu ti se pare ca ai lacune in explicatiile tale?
Păi așa majoritatea chestiunilor din realitate au lacune. Lacunele sunt mai mici decât erau acum 2000 de ani. De exemplu, vichingii nu puteau explica fulgerele și tunetele. Astfel, din dorința de a se simți bine cu ei că le știu pe toate, au ajuns la concluzia că Thor dă cu ciocanul. Acum știm cum se produc astea. Peste 2000 de ani ăia se vor uita la cei de acum care vin cu alte explicații, cum ne uităm noi la vichingi. Este exact ce ziceam. Încerci să creezi explicații la tot. Nu le avem (nu avem multe). Te poate consola că crezi că știi ce e după o anumită barieră, dar asta nu înseamnă că știi cu adevărat. Nu e nimeni de condamnat că vrea să trăiască și să moară liniștit crezând că e în punctul de a ști adevărul absolut. Adevărul e că sunt multe lucruri pe care nu le știm nici pe Terra, dar în tot acest univers vast. Se fac deducții strict pe ce putem observa. Ele pot fi greșite, nu spune nimeni nu. Însă nu este greșită deducția în sine (dacă consideri că tot ce observi e și tot ce poate exista) ci e greșit atunci când omiți ceva pentru că nu poți observa. Avusesem o discuție cu un filosof căruia nu prea îi plăcea știința cosmică. El era pe principiul „dacă există ceva ce nu știm că există?". Ideea este că dacă toată viața ta vezi cum se comportă un corp în H2O vei dezvolta o teorie în care vei asocia starea lichidă doar cu H2O, neconsiderând uleiul. Așa zicea și ăsta. Că dacă e ceva ce încă nu am observat, iar dacă observăm poate să dea toate teoriile peste cap? De dat peste cap oricum nu le va da, ci le va include. Oricum, nu putem ști că e dacă avem o limită de observare. E adevărat. De asta am zis că nu întotdeauna ce e mai plauzibil e și adevărat. Însă eu asociez acțiunea de a lua faptul cel mai plauzibil cu acțiunea de a îți asuma cele mai mici riscuri la greșeală. E ca și cum te duci la muncă. Tu ducându-te acolo există riscul să se producă un accident și să mori. Însă tot ți-l asumi. Așa și cu știința. De aia am putut dezvolta tehnologiile astea, fără să ne asumăm că o dată la 1765 de ani vine un val de radiații teta zeta miu de la anusul unui monstru gigant dintr-o galaxie neobservabilă care să ne defecteze toate dispozitivele tehnice pentru că noi am ținut cont doar de condițiile existente atunci când le-am creat pe baza unor teorii fizice, de asemenea bazate pe observație. Nu putem acum, dar vom putea mai târziu să tot descoperim și avem nevoie de fiecare treaptă în parte.
Priveste si tu spre ce se indreapta stiinta pe care te bazezi: au ajuns pana acolo incat sa creada ca se poate trai pe Luna sau pe Marte. Se duc acolo ca sa moara. Bani aruncati degeaba. In Biblie scrie clar ca doar planeta Pamant este locuibila. Stiinta face mai multe victime decat religia falsa. Priveste la efectele poluarii produse de stiinta pe care tu o supraapreciezi.
Fără poluarea aia tu nu ai avea nimic. Cât despre Biblie, dacă acolo zice că nu există altceva nelocuibil, asta nu înseamnă că e adevărat. Ia să vezi atunci când s-au consumat resursele Pământului (nu o să vezi că mai e destul până atunci). Eu mereu am zis-o. Dacă nu îți place tehnologie, du-te în pădure. Și tu încurajezi producția asta poluantă folosind autoturismele și orice material prelucrat (chiar și jucăriile cu care te jucai când erai mic).
Tehnologia e un rau necesar care va disparea odata cu disparitia raului la Armaghedon. Poti considera tehnologia ca un instrument de rezolvare partiala a unui rau dar cand Dumnezeu va rezolva cu raul in totalitate nu va mai fi nevoie de tehnologie. Eu nu venerez ca tine tehnologia desi ma folosesc de ea. Esti tu profet sa spui ce va fi cu Pamantul? Tu nu ai titlu de creator ci doar Dumnezeu care spune ca Pamantul nu va fi distrus niciodata.
Tehnologia va fi nenecesara in viitorul paradis pe pamant dus la bun sfarsit de Dumnezeu. Tehnologia e incapabila sa termine planul lui Dumnezeu de a transforma pamantul intr-un paradis si din contra il polueaza. Cu atat mai putin sa creeze conditii de trai pe Marte. Pamantul e un paradis in devenire doar cu ajutorul Lui Dumnezeu fara vreo tehnologie.
Cred ca tu ai mancat fasole veche.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
