De ce există ceva în loc de nimic? La întrebarea asta, fizicianul Victor Stenger răspunde sec: (redau în engleză pentru mai multă claritate): "...we can give a plausible 'scientific' reason based on our best current knowledge of physics that something is more natural than nothing". Mie nu mi se pare a fi un "scientific reason", dar poate mă înșel. Adică, ce are naturalețea cu problema în discuție? Ca să nu mai zic că însuși conceptul de 'naturalețe' este discutabil.
Vă satisface răspunsul lui Stenger? Dacă nu, știți alte răspunsuri (mai bune) care s-au dat la această întrebare?
Sincer, am ceva similar cu ce întrebi, dar totuși nu are treabă cumva.
Eu mã întreb câteodată și cred că asta o să mă întreb toată viața: cum a aparut, frate "ceva" din. nimic?
Cum s-a decis ceva-ul să aparã? De unde până unde? Cum se poate ca din zero să aparã unu?
Eu unul nu am un raspuns. E o întrebare la fel de grea precum toate celelalte întrebãri existențiale ale omului.
Însã, presupun, aici intervine naturalețea realității în care suntem. Polaritatea.
Există o carte esotericã numită The Kybalion, o carte grea de spiritualitate, pe care am citit-o și în ea spune că Realitatea are niște Legi. Legi precum Gravitația, dar mai spune și despre altele mai subtile. Recomand cartea Secretele Întregii Vieți de Elena Neagu, acolo se detaliazã Legile astea Universale (cum se numesc ele).
Iar una din acele Legi este Polaritatea.
Nu există frig farã cald, urã fãrã iubire sau orice farã celãlalt opus.
În umila mea opinie, aceste două extreme SUNT NECESARE pentru a putea experimenta realitatea asta din perspectiva noastră, de Gigei si Gigele, adica oameni.
Iar nimicul și ceva-ul sunt mereu în tandem.
Ia ca exemplu logo-ul taoismului, acel cerc cu yin si yang.
Alb si negru, lumină și întuneric, bine și rău, toate astea sunt în tandem.
Nu știu exact dacă se plictiseşte nimicul și apare ceva
sau dacă ceva-ul moare și nimicul îi ia locul penreu puțin timp,
dar sunt sigur ca există o legătură între ele. Sunt interconectate.
Bãnuiesc că așa funcționează Universul, pe principiul 0 și 1, doar că mai există variabila random,
care oferã mai multe dimensiuni. Acea variabilă random se numeşte Liberul Arbitru.
Și așa Universul din binar ( 0 și 1 )
devine multi-dimensional
pentru a putea experimenta mai multe posibilități de a fi. Și de a trãi.
Asta este pentru oameni. Avem liberul arbitru de a acționa între zero și unu.
Însă, materia fizicã și cea non-fizicã (vibrața, unda, chestiile subtile) are aceastã proprietate, a Polaritãții. Are și 0 și 1.
De exemplu curajul ar fi 1 ( pozitiv ), în timp ce frica e opusul ( zero, negativ ). La fel e și cu celelalte. lumina/întunericul sau binele/rãul.
Toate provin din Ceva și Nimic, din zero și unu.
Nouă ni se pare natural Ceva-ul evident, pentru că suntem Ceva și experimentãm starea de a fi (adica unu, plus).
E de neconceput să zici că poți înțelegi nimicul. Asta pentru ca tu exişti. ești!
Se zice popular că nu faci nimic. dar e greșit. Poate nu acționezi, însă tu TOT EXIȘTI,
doar că nu ai o acțiune.
Deci tot 1 ești. nu ai cum să fii 0 (zero). Poate doar dacă ești mort.
Deci ce zice nenea Victor e plauzibil.
Natural este să fii. Nu înțelegi nimicul decât dacă nu poți experimenta. Doar dacă mori. ești nimic.
De aia natural este Ceva-ul. pentru ca este. și îl poți experimenta.
Oricum,
părerea sinceră și umilă este că acest Univers a mai existat și va mai exista la infinit.
Va fi un tandem de Apariție și Degradare. Va fi și va muri. la nesfârșit!
Ca un restart la calculator. Va exista până într-un punct și va dispărea în nimic, iar de acolo va reveni.
Nimicul, este practic spațiul. vidul. planşa.
Tu daca îți miști mâna acum
este pentru că ai spațiul necesar. La microscop, există oxigen în jurul tău,
dar vizibil cu ochiul liber nu este ceva acolo. Doar spațiu gol există.
De aia conclud că nimicul este spațiul în care te poți desfășura.
Scuze daca am prăjit creierii voștri, sunt niște lucruri abstracte 
,
însa foarte interesante când te gândești la cum funcționează realitatea în care suntem.
Sã ne bucurãm cã E şi cã suntem
!
RăspundeFoarte interesantă analiza ta!
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Cam greu - dacă nu imposibil - de identificat un spațiu ce să conțină "nimic", nu crezi?
Răspunde
Suntem inca mici.
Aparent nimic[void] era intre planete stele dar intre timp a aparut dark matter deci ceva invizibil ce poate explica unghiurile de rotatie la nivel de univers, separat de gravitatie si gauri negre.
Consider raspunsul lui VS ok la ce stim azi in 2022.
Intrebarea ramane ce este acel ''great nothing'' presupus ca exista intre universuri sau mai bine zis de la capatul universului nostru in eter.
Salut.
,,De ce există ceva în loc de nimic?,,
mai exact la ce se refara? sa nu mai caut
ce a studiat si a ajuns la concluzia asta?
Păi încearcă să-ți imaginezi. Înainte ca universul nostru să înceapă să existe...ce era? Era ceva sau nu era nimic?
Am gasit asta,ce parere ai?
nimic = Nu a existat absolut nimic acolo, nici in memorie, nici in constinta, nici vizual, absolut nimic, nici macar particule.
exemplu de nimic:
PASUL 1:acum nu exista nimic.
PASUL 2:maine apare : okorafi de rirole-ceva, nu stim azi ce e, nu exista inca
PASUL 3:poimanile dispare.
Cand dispare nu apare nimic in loc,nici energie,nici gravitatie,nici particule,DISPARE si atat.V-A FI EXACT ca in primul pas,nu exista asa ceva.O disparitie totala a ceva ce ramane de observat de o fiinta vie(om,animal) care nu mai stie ca a existat(prin presupunere,nu ar stii,ar fi doar un test) si se uita dupa in locurile unde se gaseau okorafi de rriole(exemplul egal universului dar ceva mic ), o sa zica NU E NIMIC, acelasi lucru si universul, cand dispare NU V-A FI NIMIC. okorafi de rirole = (Ceva ce avea locul lui de folosire ) nu conteaza din ce a aparut sau ce componente are, acest okorafi de rirole pus in egalitate cu universul ca ceva micut, conteaza că la final in pasul 3 e exact ca in pasul 1, nu exista.Ca a aparut din componente existente (adica in comparatie cu universul,avea DUMNEZEU si l-a facut ) nu conteaza.
EXACT CUM AR SPUNE O FURNICA :
totalul marginit al existentei mele de la musuroi (casa ) pana la tot orasul si ansamblul unit in UNIVERSUL FURNICII,clasat ca un obiect in altceva. unde? pe tot pamantul.
Asa si universul,are marginire si acea marginire colosala si neimaginabila e doar un obiect ca si dimensiune,pentru ceva super super super colosal de mare atat de mare incat universul sa devina un obiect.
Furnica spune : țara in care ma aflu e nemarginita.(tot universul pentru ea,nu apuca niciodata sa-i atinga marginile singura,pentru ca moare,e minuscula si nu are timp.
daca țara ar fi un obiect pentru univers pentru viata si ochii unei furnici, atunci omul daca ar vedea universul tot cum vede furnica o țară si ar fi de fapt un mic obiect al ceva mult mai mare, inseamna ca se poate sa nu mai existe universul, fara urma din nimic existent acum, nici macar o pata neagra in loc, cum dispare un obiect din casa sau o țară din univers.
om -univers
si atunci isi permite sa fie ceva inexistent total.
Din motiv de Energie. Nu cred ca a fost vreun moment, in existenta si non-existenta universului, in care sa se intample sa nu fie Nimic. A fost mereu Energie.
P.S. o dai pe chestii esoterice?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
