|

De ce exista universul?

28 Raportează Evaluează
28 răspunsuri:
| a răspuns:

Pentru ca singularitatea aia sa extins in timp si spatiu, de acolo a inceput totul

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru RAY):

Pai si acea singularitate de ce a existat? De ce s-a extins?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Kazimyr):

Nu stiu

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Bună întrebare.
Dar tu de ce exiști? Dar noi? Dar apa ce trece prin orașul tău?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Ca sa existe aceasta intrebare.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru CookieDog):

Deja e un cerc vicios

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Nu stie nimeni motivul. Nici in Biblie nu scrie motivul pentru care l-ar fi creat Dumnezeu si nici stiinta nu a formulat vreun motiv pentru existenta lui.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Exista. A existat mereu
Nu e o explicație pentru existența lui.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Donsavas):

Ce ma bucur ca nu dunt singurul handicapat care inca ami sta treaz laughing)

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Pentru ca Dumnezeu l-a creat.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru AC4S4):

Si pe Dumnezeu cine l-a creat?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru RAY):

laughing)))) ce intreb eu si ce raspunzi tuhee hee))
N-are nicio treaba cu Dumnezeu (nu sunt vreun user crestin care n-are ceva mai bun de facut decat sa se prefaca ca are vaste cunostinte in fizica, chimie, etc. si alte stiinte exacte, si toate astea ca sa dea impresia ca religia are legatura cu stiinta in sine)
eu am pus intrebarea doar din pura curiozitate

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Kazimyr):

Nu cu tine vorbeam, fi atent

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru RAY):

Dar chiar! Scz.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru RAY):

Shit! Cred ca din greseala i-am dat ignor lui ac4as4. Cum pot sa-l fac la loc? Ca atunci cand apas pe el nu merge sa ma duc la profilul lui

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Intreaba-l.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Nu are scop, tu ai scop, eu am scop, el nu

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Ionut58282856):

Ce scop ai?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Deci eu nu pot sa imi vad propriul raspuns... Raspuns pentru cel care m-a intrebat "tu ce scop ai" inseamna ca nu ai inteles. Tu iti formezi propiul scop (el in realitate nu exista) happy deci nu am, e doar imaginatia nostra si societatea asta tampita. fara aroganta

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Ionut58282856):

Un raspuns mai bun ti-l da Nietzche, Sartre... si(din literatura romaneasca) Blaga- cand afli ca viata nu are sens, poti sa-ti faci tu unul.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Pai, daca nu ar fi existat universul, nu ai fi existat nici tu, deci nu ar mai avea cine sa puna o astfel de intrebare.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Pentru ca nu exista nimic.
Chiar și in cel mai perfect vid lipsit de materie înca sunt particule care apar și dispar din loc în loc, deci ideea ca nimicul să persiste nu are logica.
Chiar și Stephen Hawking care a studiat spațiul cu teoria cuantică a remarcat ca spatiul este instabil și freamată cu activitati, generând continu bule de spațiu timp, si se crede ca o asemenea bula ar fi devenit universul.
Deci atata vreme cat legile fizici exista, ceva poate sa apara spontan și inevitabil.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Riker):

Dezvlota please!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Kazimyr):

Ideea este că în tărâmul cuantic nu vei ști niciodată ce se va întâmpla, ci doar să afli probabilitatea ca ceva să se întâmple, asta este natura lumi cuantice.
Totul este făcut din câmpuri care mereu fluctuează, producând mereu ceva, iar acele câmpuri reprezintă potențialul pentru creația universului.
Orice lucru dacă îi oferi suficient timp, se va întâmpla pâna la urma, chiar și daca are și cele mai mici șanse de a se întampla.
Deci nu are trebui să te surprindă faptul ca universul există și conține inteligență umană.
E doar un lucru care se întâmpla să apara foarte rar și inevitabil la un moment dat.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Riker):

Dar oare e posibil ca daca arunc la intamplare cu cerneala pe o foaie, sa iasa o compunere foarte expresiva?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Kazimyr):

Asta se întâmpla la nivel cuantic, dar dacă aștepți o perioadă infinită de timp orice se poate întâmpla se va întâmpla chiar și de o infinitate de ori.
Universul poate fi creat într-o infinitate de stări, nu doar cea pe care o are acum.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Datorita sutelor de combinatii chimice ce s-au realizat din pura intamplare!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Un raspuns mai bun ti-l da Nietzche, Schopenhauer, Sartre... si(din literatura romaneasca) Blaga- cand afli ca viata nu are sens, poti sa-ti faci tu unul. Daca vrei sa demonstrezi ca universul este structurat si construit cu un sens Clar, ca are un rol ce poate fi aflat in apogeul inteligentei tale, trebuie sa o iei usor: Tu ce stii? Poti face o lista cu lucrurile pe care le stii, de care nu te poti indoi? Daca cauti (daca esti cu adevart interesat) poti gasi ca acelasi lucru l-au facut si altii, incepand cu sec. XVIII, ei au pus bazele Scepticismului.
Cand dai si tu de un capat (considerand ca asa poti asimila mai bine informatia) te opresti si cauti definitiile universului. Apoi cauti paradoxurile, te uiti dupa lucrurile ce pot contrazise. Daca descoperi ca poti contrazice totul, sensul iti apartine. Universul este al tau. Si aici te poti contrazice-.> Tu apartii universului, universul iti apartine, universul esti tu, esti o parte din univers. Sensul tau( care nu a "existat" niciodata, conform Sapiens: Scurtă istorie a omenirii ) este sensul universului. Uita-te in jur. Esti universul. Persoana univers se afla intr-un univers(pentru a nu-l incurca cu universul persoana, ii vom spune Universul 2, ca doar l-am citit pe Cortazar) In universul doi realizam ca ne aflam intr-o "intindere de universuri" care se afla la randul sau in ceva( asta e perceptia omeneasca- sa considere ca un lucru este in alt lucru, fara sa realizeze ca fiecare lucru este acelasi lucru, doar ca are trasaturi diferite, ttrasaturi iregasibile in alta parte, deci continuam ).
Din pacate universul nu exista...
Din pacate tu nu existi...
Din pacate noi nu suntem intr-o simulare...
Din pacate, fiecare raspuns este gresit( desii acest lucru este contrazis chiar de Nietzche- nu exita respun bun sau rau, nu exista minciuna, adevar...), nu va atinge vreodata Intregul. Si din pacate nici nu trebuie. Conform "Teoremei Fundamentale a Asemanarii, potrivit existentei"(construita si imaginata chiar acum...2006 - 2101 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează