|

I-a ajutat pe experții evoluționiști numărul tot mai mare de fosile atribuite „arborelui familiei" umane să ajungă la un punct de vedere unanim cu privire la perioada și la modul în care au evoluat oamenii din ființe asemănătoare maimuțelor?

8 răspunsuri:
| a răspuns:

Evolutia oamenilor este un puzzle complicat. Desi se poate concretiza un traseu filogenetic exista multe necunoscute, iar motivul exact pentru care fiecare caracteristica umana a aparut este dificil de stabilit.
Nu exista un consens, exista nenumarate ipoteze distincte ce incearca sa explcie fiecare problema in parte.

| explică (pentru darrio2007):

Nu. De fapt, lucrurile s-au complicat și mai mult, întrucât fosilele descoperite trebuiau clasificate. Referitor la acest aspect, Robin Derricourt, de la Universitatea din New South Wales (Australia), a scris în 2009: „Probabil singurul consens la care s-a ajuns în prezent este acela că nu există niciun consens".40 În 2007, revista științifică Nature a publicat un articol redactat de cei care au descoperit o așa-zisă verigă din lanțul evolutiv. Articolul menționa că nu se știe când sau cum s-a desprins linia umană din cea a antropoidelor.41 În 2002, Gyula Gyenis, cercetător în cadrul Departamentului de Antropologie Biologică al Universității Eötvös Loránd (Ungaria), a scris: „Modul de clasificare și poziționare a fosilelor hominide * în lanțul evolutiv constituie un subiect controversat". Acest autor a mai spus că dovezile fosile adunate până acum nu ne ajută prea mult să stabilim exact când, unde și cum au evoluat oamenii din ființe asemănătoare maimuțelor.42

ANUNȚURI DESPRE „VERIGI LIPSĂ"
Adevăr: Descoperirea unei noi „verigi lipsă" este de obicei amplu mediatizată. Așa s-a întâmplat în 2009, când s-a descoperit fosila numită Ida. Potrivit unei reviste, acesteia i s-a făcut „la fel de multă publicitate ca unei vedete rock". Pe prima pagină a ziarului The Guardian, din Marea Britanie, apărea următorul titlu: „Fosila Ida: Extraordinara descoperire a unei «verigi lipsă» din evoluția umană". Totuși, câteva zile mai târziu, în revista științifică New Scientist (Marea Britanie) se spunea: „Ida nu este o «verigă lipsă» din evoluția umană".

Potrivit relatării din Geneza, plantele, viețuitoarele acvatice, animalele terestre și păsările au fost create „după specia lor". (Geneza 1:12, 20-25) Această descriere nu exclude ideea de varietate în cadrul aceleiași „specii", dar arată clar că între „specii" există bariere bine stabilite.

| a răspuns (pentru darrio2007):

Nu., fiecare noua descoperire., de regula contrzice vechiile teorii., complica si mai mult "arborele" care poate fi numit mai degraba tufis.

| a răspuns (pentru Meme10Memu):

"arată clar că între „specii" există bariere bine stabilite"

Faptul ca un personaj anonim a scris intr-o carte antica nu stiu ce idee, fara a o sustine cu nici un fel de rationament sau dovada, "arata clar" ca o consecinta a acelei idei este corecta?
Asa logica?

| a răspuns:

Asta nu e filosofie sau știință. E doar dogmă și certuri. Te rog să postezi data viitoare în categoria Religie, pentru a nu polua și alte categorii cu non-sensul și cearta asta inutilă!

| a răspuns (pentru TristanTzara):

El intreaba el raspunde, propganda religioasa

| explică (pentru TristanTzara):

CE DEZVĂLUIE DOVEZILE FOSILE?
Mulți oameni de știință folosesc dovezile fosile ca argumente în favoarea ideii că toate formele de viață au o origine comună. De exemplu, spun ei, fosilele dovedesc că peștii au devenit amfibieni, iar reptilele, mamifere. Însă ce dezvăluie în realitate arhiva fosiliferă?

„Geologii din timpul lui Darwin, ca de altfel și cei din zilele noastre, n-au găsit nicio dovadă că viața s-ar fi dezvoltat treptat, ci au descoperit doar câteva probe disparate și irelevante", spune paleontologul evoluționist David Raup. „Cu alte cuvinte, speciile apar brusc în lanțul evolutiv, pe parcursul existenței lor nu prezintă deloc schimbări, sau cel mult schimbări minore, iar apoi dispar la fel de brusc din arhiva fosiliferă."