| gritt a întrebat:

Poate un om foarte sensibil sa devina opusul? Cum?

16 răspunsuri:
| Drolja a răspuns:

Deși sunt pesimistă de felul meu, nu-s într-atât de pesimistă încât să-ți recomand traumele pentru a fi mai puțin sensibilă.
În al doilea rând, nici nu ar trebui să-ți dorești să nu fi sensibil, dacât dacă te împiedică din a trăi viața pe care ți-ai dori să o trăiești. Prin urmare, pune-ți niște întrebări:
a) ești tu prea sensibil sau doar înconjurat de nesimțiți? Schimbă mediul.
b) sensibilitatea face parte din personalitatea ta; e cazul să renunți la ea dacă îți aduce și beneficii? Poți ajusta anumite lucruri, fără să vrei să devii opusul.
c) care sunt motivele? Dacă simți că oamenii profită de tine, poți căuta să devii un pic mai asertivă, iar asta o poți face doar exersând acțiunile unei persoane asertive. De cele mai multe ori, însă, vei vedea că metoda pentru a o duce bine dpdv social, nu e să devii insuportabil și nesimțitor, ci să știi să îți exprimi cererile, nemulțumirile, și să îți urmezi responsabilitățile.

În ultimul rând, terminologia asta „sensibil" e puțin cam generală, deci tu ai putea să te referi la multe alte fenomene. De emoționalitate nu poți scăpa, o mai poți dresa, însă niciodată nu vei fi rațional, pentru că tot emoțiile ne conduc mare parte din acțiuni, chiar dacă le schimbăm/adaptăm. Din experiența mea, traumele mai mult duc la fobii și comportament evitant față de anumite locuri/persoane. Sensibilitatea, pe de altă parte, ține destul de mult de personalitate/temperament.

| doctorandus a răspuns:

Da-i un ideal religios sau politic in care sa creada fanatic si va omori crezand ca Dumnezeu ii zambeste de sus cand omoara.

DoarBogdan
| DoarBogdan a răspuns:

- de buna voie;
- cu putin ajutor de la specialisti;
- printr-o trauma.

| T0T a răspuns:

Prin traume.

| anonimg a răspuns:

Cei care sunt într-o extremă pot ajunge în cealaltă.
Trebuie căutat întotdeauna echilibrul. În echilibru nu vom fi nici prea sensibili și nici nu vom ajunge insensibili.
Stările sufletești trebuiesc supuse rațiunii. Numai așa ne vom putea bucura de/în viața aceasta trecătoare.

| Werrich a răspuns:

Da, se poate prin psihoterapie si hipnoza.

| wildthing a răspuns:

Printr-o trauma de proportii.

| Invictusman a răspuns:

E o caracteristica nativa, se numește vulnerabilitate genetica în termen medicali și decât printr-un mare soc se poate schimba aceasta sensibilitate.
Și experientele vieții te pot face mai strong, dar nu ca unul strong nativ, niciodată!
Problema este când ești hipersensibil.

| SingleForOne a răspuns:

Oposul fiind răi, severi, direcți, sinceri și dureroși?
Dacă e așa, e de la sine înțeles că ceva le-a umplut paharul...

| GraniniCuPiersica a răspuns:

Poate dacă vrea cu Adevărată

| Alesia1234 a răspuns:

Un om sensibil va deveni opusul atunci cand e ranit de cineva drag, deoarece isi pierde increderea in oricine, iar asta il face o fire rece, dar puternica in acelasi timp.Insa unii oameni nu pot sa renunte la latura aceasta sensibila (pentru ca asa e firea lor) si pun capat la orice din pacate,de multe ori chiar si la viata (asta in cazul in care se satura si sunt prea obositi sa mai lupte).In general,vorbele dor mai tare decat o palma si iti afecteaza starea de spirit, iar atunci, subconstientul pur si simplu isi creeaza o armura rece, iar dintr-o fire sensibila si calda, devi fara sa iti dai seama opusul pentru a nu suferi si mai tare.

| MariaAnastasia0202 a răspuns (pentru Alesia1234):

Am devenit opusul... Ce simt, simt ca nu pot reveni la cea care am fost odata! In relatia cu oamenii pastrez o oarecare distanta. Increderea s-a diminuat ff mult! Am lasat prea mult sa-mi fie calcat sufletul in picioare! Am obosit de lupte grele, de lovituri de la cei in care mi-am pus increderea, crezand ca sunt de aceeasi factura cu fiinta mea. Inca nu am reusit sa ies, sa plec dintre aceste hiene! Simt ca nu mai pot respira aerul la vederea fetelor lor. Am in grija o mama in varsta de 84 de ani, operata, sub tratament, cu dementa, pe picioare. Imi doresc un borediut al meu, in liniste si pace, doar asa, hienele vor fi multumite si vor trai fericite.

| Alesia1234 a răspuns (pentru MariaAnastasia0202):

Stiu ca e greu, dar nu va pierdeti niciodata speranta. Din propria experienta va spun, desi contextele sunt diferite. Timp de 6 ani am dat doar de oameni care au profitat de mine si au fost doar pe interes, cu toate ca eu am suferit mult pentru ei si mi-am pus sufletul pe tava.Atunci cand am crezut ca e ceva in neregula cu mine si simteam ca nu mai pot sa lupt si ca am obosit, mi-au aparut in cale persoane extrem de bune si deschise care m-au facut sa inteleg ca totul se intampla cu un motiv in viata asta si ca nimic nu este intamplator.In special am intalnit o persoana care m-a facut sa pricep ca toate eforturile si sacrificile pe care le-am facut pentru persoanele gresite mi-au fost rasplatite prin prietenia cu ea. Legat de incredere, e perfect normal sa nu poti sa ai incredere in oameni dupa ce ai fost ranita, dar incearca sa te iei dupa ce iti spune sufletul si dupa intuitie. Nu toti oamenii sunt la fel. Orice om care vine si pleaca din viata ta e o lectie de viata din care trebuie sa inveti cate ceva.Intr-o zi, cu toate ca poate nu credeti, va aparea soarele si pe strada dumneavoastra. Lucrurile se intampla cu un motiv anume si se intampla toate la timpul lor, cu un scop anume.Incercati sa vedeti partea plina a paharului din viata dumneavoastra si incercati sa va acordati mai mult timp propriei persoane, deoarece daca noi nu ne iubim pe noi insine, nu vom putea sa ii iubim pe altii sau ei pe noi. Oamenii care v-au facut rau vor platii intr-un fel sau altul, la momentul potrivit.Nu trebuie sa ii lasati sa va afecteze si incercati sa scapati de toate persoanele toxice din viata dumneavoastra.Incercati sa ii uitati pe cei care v-au facut rau, nu le mai acordati atentie, pentru ca doar asa o sa puteti trece peste si o sa puteti sa va gasiti fericirea. Cu siguranta fericirea dumneavoastra conteaza mai mult decat ei, deci focusativa pe propria persoana.

| MariaAnastasia0202 a răspuns (pentru Alesia1234):

Momentan nu am reusit sa scap, locuiesc la comun cu aceste persoane toxice, rau intentionate,... Am lasat prea mult de la mine, crezand ca m-au prins in capacana lor! Am rabdat, tacut, pana in ziua cand, am schimbat macazul, le-am servit fix ce au meritat. Bineinteles, a fost o lovitura sub centura. Au uitat sa fie OAMENI. In secolul XXI, marea majoritate a oamenilor la sate, ramasi in urma mult fata de bunicii si strabunicii nostri. M-a afectat profund traiul, copilaria grea, trista, fara zambete, fara bucurii, etc, etc... Sunt mult prea triste amintirile! AM DORIT O ALTFEL DE VIATA.

| Alesia1234 a răspuns (pentru MariaAnastasia0202):

Este absolut normal sa va afecteze copilaria si problemele din familie, dar incercati sa vedeti partile bune din prezent din viata dumneavoastra.Nu lasati niste oameni de nimic sa va umbreasca fericirea.Cu totii cred ca visam intr-un fel sau altul la o viata mai buna, dar uitam sa ne bucuram si sa fim recunoscatori pentru ce avem acum.Incercati sa va focusati atentia pe ce aveti bun, nu pe ce nu aveti sau pe ce aveti rau.Din pacate amintirile dureroase, raman intiparite, dar trebuie sa intelegem ca fac parte din viata noastra si ne formeaza ca si caractere. Sa stiti ca ce nu va omoara va face mai puternica si toate amintirile dureroase trebuie sa le luati ca pe niste lectii care v-au format ca adult si care v-au facut un om mai tare. Dupa orice furtuna apare si soarele la un moment dat.Incercati sa va bucurati de lucrurile mici si simple din viata dumneavoastra, doar asa o sa puteti sa fiti fericita.

| MariaAnastasia0202 a răspuns (pentru Alesia1234):

Am citit, am plans, incerc sa recuceresc ce am pierdut...increderea in fortele proprii. Multumesc ult pentru atentie si intelegere, Alesia! Tot ce este bun si frumos!