|

Salut.De multe ori,privesc in trecut,ascultand muzica anilor respectivi,aducandu-mi aminte de acei ani, amintiri.Tot ce a fost in trecut,totul a fost mult mai frumos, diferit.Prezentul,viitorul,viata in sine,enigmele vietii,gandul ca la un moment dat nu o sa mai fim impreuna cu persoanele dragi, ma sperie.Treceti prin asa ceva?

16 Raportează Evaluează
Răspuns Câştigător
| a răspuns:

Cred ca in fiecare generatie se simte asta. Stiu ca bunica mea, desi a dus-o greu in copilaria ei (si nu numai), se gandea cu drag la acea perioada si spunea ca a fost mai frumoasa decat a noastra. Stii? Este foarte firesc ca la un moment dat sa se schimbe totul, de fapt cred ca in fiecare zi se schimba cate ceva, dar numai cand dispare cineva de langa noi ne mai trezim si ne propunem sa ne apreciem mai mult apropiatii. Ne ingrozeste despartirea, singuratatea, iesirea din confortul cotidian, schimbarea si mai ales necunoscutul. Cred ca ar fi bine sa ne bucuram in fiecare dimineata de o noua zi si sa incercam sa o facem cat mai frumoasa. Vin si zilele alea urate, nu scapa nimeni de ele, asa ca, eu cel putin, o sa las nostalgiile si gandurile triste pentru atunci.

15 răspunsuri:
| a răspuns:

Aminteste-ti frumusetile din trecut si construieste-ti viitorul, sa fie la fel de placut! happy

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Cred că în orice perioadă din istorie oamenii ajunsi la o anumită vârstă au gândit la fel: "ce frumos era când eram eu mai tânăr; si mai ales când eram copil sau adolescent!". Si poate că la fel vor spune si cei care acum au 15-17 ani după ce va mai trece un timp, să zicem când vor avea 40-50 de ani. Totdeauna a existat nostalgia asta a trecutului. Nu văd să fie ceva deosebit în cazul generaţiei noastre.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Pai... partea 'buna' e ca poluarea acestei intregi planete a ajuns poate chiar peste 80% (nu scot numarul din burta, m-am documentat din multe surse) si noi poate ca o sa prindem sfarsitul. Deci nu o sa apucam sa imbatranim prea mult pentru ca pe lumea asta undeva o doare de vegetatia si fauna din lumea asta, atitudine ce ii va duce la pierire (Asa le trebuie!)

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Nu te uita inapoi, priveste inainte. Da, si eu trec foarte greu.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru baru):

Este cam greu. Uneori, fara sa vreau, tot am contact cu ceea ce obisnuiam si ma facea fericit in trecut.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Da,gândul e de vina. Te face sa trăiești intr o altă realitate gândirea asta excesiva. În prezent, NU esti singur! Iar viitorul a fost, este si ramane nesigur cum e si firesc să fie. Ce sens ar avea viata daca deja ai stii ce urmează? Nu ti mai pune intrebari si bucura te de evoluția lumii in urma trecerii timpului.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Gândești prea mult! Asta i problema ta!)))))

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Buna. Am trecut prin starea ta de 2-3 ori. Se intampla uneori. Inchide ochii in asemenea momente, respira adanc, si cauta sa iti golesti mintea de acele ganduri, si cauta sa iti umplii mintea cu siguranta. Gandeste-te la ceva ce iti face pace in minte. Sa ai o seara frumoasa.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru AishwaryaAishu):

Este cam greu sa trec peste aceasta stare, nu ca nu as incerca, dar totul este diferit, totul se schimba foarte repede, timpul trece repede.Prezentul,viitorul le vad cu alti ochi.Nu mai ma incanta ceva, saubpoate sunt incantat pentru ceva timp, dar apoi totul trece brusc.Totul este o incertitudine...multumesc pentru raspuns.O seara frumoasa si tie!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Laur014):

Te cred, intr-un moment mare ca acesta mi-am schimbat si Religia, acum nu ma mai sperie nimic. In sensul ca tot mai apar frici, dar in Religia in care sunt acum, si cu ajutorul sotului meu, simt ca nu imi pierd mintile. Stiu ca poate nu trebuia sa pomenesc de Religie, dar eu de obicei dau pe site-ul asta raspunsuri cu exemple din Viata mea. Asta sunt. In schimb, un citat din cartea Scoala Zeilor, spune: "Lumea poate deveni cum iti imaginezi tu".

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru AishwaryaAishu):

Sincer,religia nu are o importanta pentru mine.Cel mai important, consider ca este persoana din tine, nu religia careia apartii!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Laur014):

Da, asta asa e, doar ca eu ti-am zis, eu vorbesc din experienta personala, ce nu stiu, nu spun. Eu doar dau exemple. Dar in cazul tau, trebuie mai mult lucrat in ganduri.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Da, adica fiecare melodie din anii trecuti are o anumita semnificatie, imi aduce aminte de momente importante si totodata de starile pe care le-am avut atunci. Esti nostalgic/a, e ceva frumos, dar nu trebuie sa te lasi coplesit/a de trecut. E in firea omului sa ii fie frica de despartirea de cei dragi, de aceea e intelept sa pretuim oamenii dragi cat timp sunt in viata.
Eu uneori ma intristez cand vad zilnic ca anii trec, iar coruptia inca e la putere. Totusi daca stam sa vedem doar lipsuri si tonuri de gri nu rezolvam nimic.
Cu trecerea timpului ne maturizam si parca ducem dorul acelor zile cand nu stiam ce e responsabilitatea, cand be jucam toata ziua...asta pentru vine a avut o copilarie fericita.
E normal sa fii melancolic/a, dar conteaza sa te bucuri si de prezent, care oricum va deveni trecut.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Da! Trec exact prin asta! Ma înspăimântă falsitatea persoanelor, nevoia excesivă de afirmare și faptul ca tot ce era anormal odata a devenit foarte firesc...

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Se cheama nostalgie... e in firea umana... si pe mine ma paleste uneori, dar trebuie sa incerci sa te gandesti la altceva si sa treci peste.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează