| Dalmore a întrebat:

Structura unei limbi afectează modalitățile în care vorbitorii ei conceptualizează lumea?

Răspuns Câştigător
| Nilsson a răspuns:

Ca sa incep cu un exemplu, in ebraica nu exista timpul prezent doar trecut si viitor. Iar asta sigur are o influenta asupra mentalului colectiv, motiv pentru care imi imaginez ca expresia carpe diem sigur nu are corespondent in ebraica

Asa ca, da, limba modifica inclusiv procesul cognitiv, nu numai modul de a intelege lumea. O limba complexa este apta sa faciliteze atat exprimarea, cat si intelegera unor concepte abstracte si subtile. Invers, o limba saracita conduce la limitare in gandire si pierderea unor distinctii importante.

9 răspunsuri:
| RAY a răspuns:

Da,de exemplu fetita are genul neutru in Germana,in romana are genul feminim, si exemplele pot continua, sintaxa limbilor difera, sunt limbi unde stanga, dreapta nu exista sau timpurile trecut, prezent, viitor

sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Am audiat un video pe Tedex care trata exact această problemă cu argumente savante și a reușit să mă convingă.
Sunt limbi exotice ca basca care au cazuri verbale foarte diferite de ale noastre. Astfel un mod de viață generează o structură lingvistică iar apoi structura limbii ca mod de comunicare devine unealtă de evaluat și conceput lumea.

| Sindbad a răspuns (pentru sadrian46):

Nu mai degraba structura lingvistica precede/e concomitenta cu modul de viata? Altfel in Maramures si Apuseni s-ar vorbi basca

| sadrian46 a răspuns (pentru Sindbad):

Structura lingvitică din Oaș, concomintentă cu modul de viață.
Ghio, cătă Oa.
- N-am ce fu.
Oa cătă Ghio.
- Fu pe mă.
Iată basca!

| Sindbad a răspuns (pentru sadrian46):

happy happy

| Nilsson a răspuns:

E buna intrebarea, eu as zice ca mai degraba este in sens invers determinarea, si anume ca modul in care oamenii dintr-o anumita regiune conceptualizeaza lumea determina trasaturile limbii vorbite.

Cum zicea si Sadrian, sunt anumite limbi foarte cu o structura gramaticala fundamental diferita, majoritatea limbilor printre care si cea romana apartin clasei lingvistice nominativ-acuzativ, dar exista si anumite limbi ce apartin clasei ergativ-absolutiv (basca, gruzina, tibetna, kurda, etc.) care au niste cazuri gramaticale diferite ce determina relatiile dintre verb si subiect.

Un alt aspect, in unele limbi exista formule de politete in adresare cum ar fi franceza si romana, la altele nu.
In limba japoneza chiar exista un intreg sistem gramatical pentru a exprima politetea si formalitatile, acest lucru aratand caracterul ierarhic al societatii japoneze.

Si un ultim aspect, in unele limbi au substantivele au gen, in altele nu. Acest lucru arata cum se raporteaza acei oameni fata de obiecte si anumite notiuni, uneori acestea sunt masculinizate, alteori sunt feminizate.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Nu, nu are treaba. Insa uneori unii oameni se cred prea "Einstein" si incearca chiar ei sa porneasca o teorie despre acea limba precum ca ar fi porcoasa etc. De exemplu, Romania cu Franta, noi romanii am facut deseori glume despre acest vocabular. E ca si rasismul.

| Dan20199 a răspuns:

Da

| mikedean a răspuns:

Depinde din ce punct de vedere vezi lucrurile. Normal ca accesul la o limba iti da si accesul la acea cultura in profunzime. Daca te iei dupa Chomsky exista o gramatica universala - generativa, oamenii se nasc cu o structura si doar normele sunt diferite. E o dezbatere mult prea lunga si nu cred ca poate fi dezbatuta asa usor.