|

Timpul trece şi totuşi este întotdeauna prezent. Noi spunem frecvent că trece timpul. Dar dacă te uiţi cu atenţie, nu o să vezi niciodată timpul trecând. Mai trece câte o maşină pe stradă, dar asta e altceva. Trece maşina, nu timpul. Credeţi că vom reuşi vreodată să înţelegem într-un mod clar şi fără dubii ce este timpul? Spun asta având în vedere aceste două aspecte total diferite: pe de o parte caracterul trecător al timpului şi pe de altă parte starea lui de prezent veşnic.

5 Raportează Evaluează
Răspuns Câştigător
| a răspuns:

Am mai oferit în trecut răspunsuri pertinente, în fucție cu lucruri cunoscute și asupra cărora există un consens, ei bine acesta nu e unul din ele laughing e doar ceva la care m-am gândit cândva, legat de întrebarea „ce este timpul?"

Timpul e pur și simplu soluția la contradicția dintre ce știm că e adevărat din experință actual și ce știm din memorie. Exemplu: Văd o minge în punctul A, dar îmi amentesc că mai devreme era în punctul B, care să fie soluția? Este în A, în B, în A și B sau în niciuna? Soluția e că e în A, și a fost în B, astfel propoziția „mingea e în B" e adevărată, dar un adevăr trecut--putem extinde asta la mai multe feluri de adevăruri trecute, cum ar fi trecut apropiat, îndepărtat, foarte îndepărtat, foarte foarte îndepărtant etc. Și așa ajungem la timp ca o convenție de ordonare a acestor categorii de adevăruri contradictorii (menținute de el adevărate).

Iar că timpul trece, e un fel de a zice că adevărurile își schimbă categoria, cum ar fi: Am observat că mingea e acum în C, deci e prezent adevărat că e în C, dar îmi aduc aminte clar că e prezent adevărat că e în A, cum vine asta? păi ideea că e în A și-a schimbat categoria de adevăr, altfel spus, timpul a trecut happy. E la fel ca cu simbolul infinit în matematică când zicem că lim f(x) = infinit, ei bine infinit nu există, dar e o convenție cu privire la a spune că nu are limită reală în acel punct sau că în jurul lui se crește infinit; așa e și cu frazele astea despre timp, convenții.

Cât despre viitor, nu cred că există sua că poate fi descris, caută ceva despre Paradoxul lui McTaggart pentru a vedea de ce aș fi motivat să cred asta. Mai există și logică temporală, dacă te interesează filosofia timpului sau ceva similar.

| explică (pentru TristanTzara):

Ingenioasă ideea, deşi are iz de teorie. happy Ai citit ceva de Georgescu Roegen?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru sabin89):

Nu, din păcate, nu. Am încercat acum să caut ceva legat de el și o teorie a timpului, dar n-am găsit mare lucru.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
4 răspunsuri:
| a răspuns:

Timpul, ca si unitate de masura, el a fost inventat de catre oameni pentru a se sincroniza. Gen in ziua de azi: ca sa ajungi la intalnire iti dai o anumita ora, ca sa ai un reper, poate in vremurile antice, ei luau ca reper soarele, sau umbra sau constelatiile. Noi, astia mai avansati, avem ceasuri cu care masuram timpul. Dar timpul (trecerea vremeii) pentru fiecare persoana in parte e relativ. Timpul meu nu este la fel ca timpul tau. Eu poate ma misc mai incet, tu mai repede. In concluzie timpul fara unitatea de masura este propriul metabolism. Parerea mea.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Dar nu e neinteles: Timpul reprezinta trecerea unor evenimente de la o stare la alta, in care poti intreprinde alte activitati, pe care le masori in functie de reperul luat. Ca: ce poti face de la nasterea si pana la moartea unei stele? Dar pana la umplerea cu apa a unei galeti? Dar pana ce galaxia noastra se va ciocni cu Andromeda? Dar de la rasarit la asfintit?

O metoda buna si eficienta de masurat timpul in Roma antica era folosind vase cu apa: un vas era plin, iar la fundul lui era o mica gaura prin care apa curgea si se revarsa in celalalt. Ca sa aiba un debit constant, vasul din care se scurgea apa, era conectat la o sursa de apa.
Iarna ziua e mai scurta, o ora la romani insemnand 45 de minute la noi, iar ora de vara avea 75 de minute. Pentru a continua sa masori corect trecerea unei ore, vasului din care se scurge apa, ii mai dai cateva gauri pe laterala, ca se pastreze un anumit nivel al apei. Cand e iarna, astupi gaurile de jos si o lasi pe cea de sus, rezultand intr-un debit ridicat, iar vara, le astupi pe cele de sus, lasand-o libera pe cea de jos, deci un debit scazut.
Si uite acum, pana se goleste vasul, poti argumenta in fata Senatului daca un razboi cu Partia este util Romei.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează