Ce imi puteti spune despre egipt? aceasta intrebare este adresata doar celor care au vizitat aceasta tara fiindca am cautat deja pe net dar vreau sa stiu si cateva informatii de la cei care au calatorit pe acolo si ce pareri au avut despre egipt

Nu am ajuns acolo cu toate ca este o tara pe care imi doresc foarte mult sa o vizitez. Am avut o colega care a fost intr-un concediu acolo, ne-a imbolnavit cu fotografiile facute si cu filmuletele si repeta mereu ca ar mai vizita acea tara de sute de ori daca ar avea ocazia. A fost foarte incantata de tot ceea ce a vazut si a trait pe acel pamant.

Primul raspuns si poate mai gasesc ceva .



Despre EGIPT

Egiptul, este situat la nordul Africii si în partea vestica a Asiei Mici, tarmurile sale fiind spala-te de cele doua mari: Mediterana la nord si Marea Rosie la est. Mai mult de 90% din suprafata tarii este desert. Unul dintre cele mai lungi fluvii din lume, Nilul, strabate Egiptul de la sud la nord pe o distanta de aproximativ 1200 km, împartind în acest fel suprafata tarii.

Numele oficial al tarii este Republica Araba Egipt, având capitala la Cairo, cel mai mare oras al Africii (aprox. 2500 kmp), o metropola galagioasa de 17 mil. locuitori, la care se adauga aglomeratia de turisti si provincialii. Forma de guvernamânt este republica multipartida democrata.
Harta Egipt


Populatia Egiptului este de 66 milioane locuitori, din care 99% egipteni, beduini si berberi iar 1% sunt nubieni, armeni si europeni. Limba oficiala este araba dar peste tot se vorbesc limbile engleza, germana sau franceza. Religia oficiala este islamul. Aproximativ 90% din populatie este musulmana restul fiind crestini, romano-catolici, protestanti, evrei.

Moneda oficiala este lira egipteana (LE), cu subdiviziunea piastrul (PST). 1 LE=100 PST. Importul si exportul lirei egiptene sunt interzise. În Egipt se poate introduce orice valuta liber convertibila. Banii se pot schimba la hotel, la case de schimb valutar sau în banci. În majoritatea hotelurilor si magazinelor se pot folosi carti de credit. Pe vapoarele de croaziera nu sunt acceptate cartile de credit; plata se efectueaza doar în numerar. Bancile sunt deschise de luni pâna vineri, între orele 08:30-14:00.

HURGHADA este situata pe malul Marii Rosii, la 500 km de Cairo si este una din cele mai renumite statiuni litorale din Egipt. Marea este aici marginita de plaje acoperite cu nisip fin. În unele locuri patrund în mare recifuri de corali, a caror frumusete subacvatica îi încânta pe iubitorii de scufundari. Hurghada asigura conditii ideale pentru baie si diferite sporturi nautice, datorita climei placute si a faptului ca temperatura apei marii nu coboara decât foarte rar sub 22 ° C.

EL GOUNA, mica Venetie a Egiptului, se afla la doar câteva minute de Hurghada. Este construita pe 10 km de plaja si se mândreste cu o arhitectura unica si diversa. Rasfirata pe o multime de insule si lagune frumoase, El Gouna ofera tot ce ti-ai putea dori: centre de scufundari si sporturi acvatice, baza hipica, circuit de carting, cazinou, centru de magazine si bazaruri, restaurante, baruri, discoteci, cluburi de internet, spital privat, farmacii, radio, posta, aeroport. Marea mândrie a statiunii este terenul de golf.

Sharm El Sheikh este una dintre cele mai accesibile si dezvoltate statiuni din Peninsula Sinai, cu toate facilitatile necesare unui centru turistic: cazinouri, discoteci si baruri de noapte, cursuri de golf, scufundari la mica si mare adâncime, diverse sporturi nautice. Situat în nordul statiunii, goful Na'ama este unul dintre centrele activitatilor turistice, care tinde sa devina o statiune de sine statatoare.

INFORMATII UTILE

Clasificarea pe stele a unitatilor de cazare este cea atribuita in mod oficial de Ministerul Turismului din Egipt conform standardelor proprii

Cazarea se va face la hotelul pentru care ati primit confirmarea si pentru care ati platit. Uneori hotelierii vând locuri peste capacitatea de cazare a hotelului. În aceste cazuri, daca excursia nu a început, agentia de turism Calibra va propune cazare alternativa. Daca excursia a început, se va asigura cazare compensatoare (redirectionare) la un hotel de aceeasi categorie ca si cel comandat initial. La ofertele de ultima ora nu putem garanta decât categoria hotelurilor. Nu întotdeauna hotelurile din ofertele de ultima ora sunt cele din catalog. Exista cazuri în care numele hotelurilor va fi cunoscut doar la sosirea în tara de destinatie (circuite, croaziere, oferte speciale etc.).

CAMERELE se repartizeaza de catre receptia hotelului respectiv si acest lucru nu poate fi influentat de agentia de turism Calibra. Orice probleme legate de amplasarea sau aspectul camerei se rezolva la receptia hotelului sau cu ajutorul reprezentantului local al agentiei de turism Calibra. La majoritatea hotelurilor camera tripla inseamna camera dubla cu pat suplimentar. În conformitate cu normele internationale, în ziua sosirii cazarea se face cel mai devreme la ora 14 iar în ziua plecarii camerele se elibereaza pâna la ora 12 (în majoritatea hotelurilor se poate prelungi ora eliberarii camerei contra cost, la receptie). Sosirea mai devreme sau plecarea mai târziu nu va îndreptateste sa folositi camera timp mai îndelungat. În majoritatea hotelurilor este interzisa introducerea alimentelor si a bauturilor.

MASA. Programele cu demipensiune încep de regula cu cina din ziua sosirii si se încheie cu micul dejun din ziua plecarii. Uneori masa se pierde datorita sosirii târzii sau plecarii la ore matinale. De obicei felurile de mâncare apartin bucatariei internationale, însa exista si mâncaruri din bucataria nationala. Cu cât categoria hotelului este mai mare cu atât exista mai multe feluri de mâncare. Bauturile nu sunt incluse în pret. Exceptie fac hotelurile cu regim „all inclusive" unde se ofera bauturi autohtone servite la pahar (cele de import se platesc).

EXCURSIILE OPTIONALE sunt organizate de agentiile de turism locale. Daca aveti reclamatii cu privire la organizarea si desfasurarea programelor facultative, trebuie sa le rezolvati la fata locului. Reclamatia nu este valabila daca este facuta la întoarcerea în tara. Va sfatuim sa cumparati excursiile facultative de la reprezentantul agentiei de turism Calibra.

BACSIS. În unele tari se obisnuieste sa se ofere bacsis pentru serviciile acordate, acesta reprezentând una din sursele de venit ale populatiei, fapt pentru care va va fi solicitat foarte des. În vederea evitarii situatiilor de acest gen, reprezentantul agentiei de turism locale va încasa de la fiecare turist o anumita suma ( în functie de programul ales), care va fi distribuita personalului de la hotel, de pe vas, de la restaurante, soferilor si hamalilor.

ASIGURAREA STORNO (riscul de anulare a calatoriei). Daca sunteti nevoit sa anulati calatoria si motivul anularii se încadreaza în conditiile impuse de asigurator, contra unui procent de 1% din pretul total al excursiei, va puteti recupera suma achitata. Cererea trebuie depusa la firma de asigurare in maxim 5 zile de la producerea evenimentului asigurat. Agentia de turism Calibra recomanda încheierea asigurarii storno pentru toate programele agentiei.

SANATATE. Nu este nevoie sa se faca vaccinuri prealabile. Va recomandam sa luati cu dvs. medicamentele folosite în mod curent iar în cazul în care calatoriti în Egipt sau Iordania va sfatuim sa luati cu dvs medicamente împotriva bolilor digestive, a insolatiei si a racelii.

îMBRACAMINTE. La vizitarea obiectivelor turistice nu sunt restrictii în ceea ce priveste îmbracamintea. Totusi în tarile arabe fac exceptie moscheele si templele în folosinta, la vizitarea carora umerii si decolteul trebuie acoperite (cu halate care se dau la intrare) .

BAGAJE. Intentia de transport a bagajelor voluminoase (biciclete, surf etc.) si a altor echipamente sau obiecte trebuie comunicata agentiei de turism Calibra înca de la înscriere. Transportul acestora se va realiza contra cost. La avion limita maxima admisa (gratuit) este de 20 kg/persoana . Pentru fiecare kg în plus, se plateste o taxa suplimentara.

TRANSPORTUL ANIMALELOR. Transportul animalelor vii este posibil doar în cazul programelor care se desfasoara cu avionul, în spatiul destinat bagajelor, în compartimente special destinate acestui scop. Exista hoteluri care nu accepta animale de companie.

APA. În Egipt si Iordania apa de la robinet poate fi folosita pentru igiena dentara. Pentru baut, se recomanda apa îmbuteliata.

SEIFURI. Depuneti documentele, banii, bijuteriile si toate obiectele de valoare în seif, care poate fi închiriat la receptie sau direct în camera.

Egiptul antic sau egipt?

Egiptul antic...



Pe Valea Nilului, strânsă între maluri înalte și stâncoase, s-a făurit, cu multe milenii înaintea erei noastre o veche civilizație a lumii mediteraneene, aceea a Egiptului Antic. Ea ne înfățișează cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o administrație, o fiscalitate, o justiție și o armată comparabile cu cele ce-au luat naștere mai apoi în țările de pe toate continentele, înainte și după era noastră. Dar lumea Egiptului antic a zămislit o cultură spirituală scânteietoare pe care o admirau grecii vechi și romanii care se minunau precum fac azi mulțimile de turiști, să contemple templele, piramidele sau obeliscurile înălțate de faraoni și supușii lor.

Nu numai arta egipteană și monumentele colosale au atras prin frumusețea tainică și prin splendoarea lor enigmatică pe grecii vechi și pe romani ca și pe noi cei de azi; călătorii veneau să găsească mai cu seamă cultura egipteană, "înțelepciunea egipteană" pe care au cunoscut-o Thales, Pitagora, Herodot, Platon, Solon, Licurg sau Plutarh.

Egipt...



Egipt (în arabă جمهورية مصر العربية) (Ǧumhūriyyat Miṣr al-ʿArabiyyah) este o țară arabă din nordul Africii și din Orientul Mijlociu, limitată la nord de Marea Mediterană, la est de Fâșia Gaza, de Israel, de Golful Aqaba (prin intermediul căruia are contact cu Iordania și cu Arabia Saudită) și de Marea Roșie, la sud de Sudan iar la vest de Libia. Capitala sa este Cairo. Are o întindere de aproximativ 1, 002, 450 km2, fiind pe poziția a 30-a ca intindere și o populație de 80, 335, 036 de oameni, densitatea fiind de 82.3/km2 de persoane (a 120-a).

Referat egipt ...


Egiptul antic S-a discutat mult despre o posibila calatorie a filosofului grec Platon n Egipt, acolo unde acesta ar fi primit formarea si instruirea necesara de la sacerdotii indigeni n scopul de a accede n modul cel mai direct la vechile izvoare ale gndirii traditionale. Nu se stie cu siguranta daca Platon a fost cu adevarat n Egipt, deoarece nu exista marturii sigure despre aceasta calatorie. Daca s-ar fi nfaptuit, ar fi avut loc n jurul anului 338-387 .Hr., ntr-o epoca precedenta scrierii dialogurilor sale de maturitate. Egiptul era perceput ca depozitarul unei stiinte foarte vechi si extraordinare. n arta, dar mai ales n domeniul religios si n domeniul cultural, s-a realizat cel mai fin produs al unei fecunde ntlniri dintre cele doua culturi: elenistica si egipteana. Pna si lumea romana, care privind mai simplist Egiptul doar ca pe o parte a unui Orient imaginar, a fost sedusa de aceasta civilizatie antica, de credintele religioase, favoriznd astfel raspndirea cultelor misterioase si a primelor religii de salvare individuala nainte de crestinism. Raporturile ntre Egipt si cultura occidentala au slabit din ce n ce mai mult ncepnd cu antichitatea si ntregul ev mediu. Au reaparut mai apoi n timpul lui Lorenzo de Medici prin intermediul literaturii neoplastice si ermetice, datorita unor oameni ca Pico della Mirandola si Marsilio Ficino. Pna la iluminist sau mai exact pna la descifrarea scrierii hieroglifice de catre J.F. Champollion, nimeni nu putea pune la ndoiala faptul ca textele ermetice ar fi putut contine conceptii si idei cu origini ndepartate egiptene. Campania di Egipt condusa de Napoleon Bonaparte a fost cea care a redescoperit lumii moderne vechea cultura egipteana, restituind imaginea autentica a acelor monumente si texte. Astazi se cunosc multe din cele ce se petreceau pe malurile Nilului (acum 4.00 de ani), dar totodata trebuie sa fim constienti ca exista multe semne de ntrebare legate de acel orizont ndepartat. Aceste ntrebari sunt destinate sa ramna fara raspuns pentru multi ani de-acum nainte sau poate pentru totdeauna. Mostenirea culturala a Egiptului Antic e mai mult dect actuala. Trebuie doar sa ne gndim la popularitatea pe care au dobndit-o egiptenii si istoria lor n ultimii ani datorita unor romane, cinematografiei si numeroaselor transmisii televizate. SURSE DE DOCUMENTARE Istoria acestei perioade se bazeaza pe informatiile oferite de sursele documentare interne sau externe.Primele constau n texte scurte de pe vasele descoperite n necropolele dinastice timpurii sau n sigilii. Acestora le putem adauga si informatii oferite de izvoare istorice importante cum ar fi: Piatra de la Palermo, listele regale etc.Izvoarele externe constau n principal din scrierile trzii ale autorilor antici clasici.Cei mai multi egiptologi sunt de acord n a recunoaste ca probabil etapa premergatoare este caracterizata de existenta unor mici districte, independente, pe baza carora se vor structura viitoarele unitati administrative: nomele. Acestea aveau un teritoriu bine definit, cu o capitala si un sef propriu. Fiecare avea cte o divinitate locala care putea fi emblema nomei respective. UNIFICAREA Practic se conturasera doua mari unitati structurate att administrativ ct si politic.Egiptul de sus era condus de catre un sef al carui sediu se afla la Nubt (lnga Naquada), avnd drept divinitate protectoare zeul Seth.Egiptul de Jos era condus de un print ce-si avea capitala la Behdet, iar divinitatea protectoare era zeul Horus. Pentru succesiunea la tron functiona principiul ereditatii. n ultima a perioadei predinastice se definitiveaza organizarea administrativ politica schimbndu-se capitalele si divinitatile protectoare, astfel n nord fiind adorata cobra Uadjit, iar n sud, lui Horus i se alatura zeita-vultur Nekhbet. Documentele interne ni-l prezinta pe Narmer, purtnd pe cap coroana ambelor teritorii. n perioada domniei acesta a fost preocupat de comert, ndeosebi cu regiunile din est, fiind de asemenea ntemeietorul orasului Memphis, n apropierea caruia a construit un dig si templul dedicat lui Ptah n calitatea lui de zeu creator. RELIGIA TEXTELE PIRAMIDELOR Acestea sunt un corpus de texte religioase constituit din inscriptii gravate pe peretii camerelor funerare din piramide, fiind n acelasi timp cele mai vechi texte religioase cunoscute. Ele reunesc descntece ce trebuiau sa asigure faraonului o viata buna n lumea umbrelor.Desi initial ele au fost un apanaj regal, ulterior au fost folosite de catre orice egiptean, fiind ntlnite pe peretii mormintelor sau sarcofagelor, cele mai timpurii aparnd catre sfrsitul perioadei dinastiei a V-a, ajungndu-se la un numar de 759 de texte TEXTELE SARCOFAGELOR Reprezinta o completare si chiar o continuare a textelor piramidelor. ncepnd din prima perioada intermediara, a aparut obiceiul de a se nscrie pe capacele sarcofagelor n interiorul acestora descntece destinate sa asigure decedatului o viata vesnica n lumea lui Osiris. Au fost recenzate 1185 de texte ce n epocile mai trzii erau nscrise pe vasele canope, pe statui sau stele funerare. CARTEA MORTILOR Egiptenii o numeau Cartea iesirii la zi. Aceasta consta dintr-un papirus pe care erau scrise texte (au fost identificate circa 192) ce trebuiau sa-l conduca pe decedat n lumea de dincolo.Acestea erau executate pentru un numar mai mare de egipteni, mai putin bogati, fiind nsotite de desene explicative, multicolore, utilizate pna n epoca ptolemaica.Cele mai complete si mai frumoase dateaza din perioada dinastiilor XVIII si XIX. CARTEA CAVERNELOR Aceasta este un text ce glorifica zeul soare Ra / Re, n calitatea sa de personificare a vietii si luminii n lumea umbrelor pe care egiptenii antici si-o reprezentau drept o succesiune de caverne. Sunt cunoscute doua variante. Prima a fost gravata pe peretii osirionului construit de Merneptah, iar cea de-a doua n mormntul lui Ramses al VI-lea. SOCIETATEA SI STRUCTURA SOCIALA De-a lungul timpului, societatea egipteana a cunoscut desigur nu numai o evolutie liniara, ci ea a fost caracterizata de multe restructurari, unele profunde, pe care astazi le ntelegem mai mult sau mai putin bine. n ciuda tuturor dificultatilor pe care le ntlnim nca, rezultatele eforturilor attor si attor specialisti s-au concretizat ntr-un tablou corespunzator care reuseste sa ne faca sa ntelegem structura extrem de complexa a societatii egiptene. FARAONUL Termenul ca atare ne-a parvenit datorita izvoarelor grecesti din epoca trzie. El pare sa fie o transcriere a termenului egiptean per-aa sau pir-a ce ar avea semnificatia de locuinta mare pentru perioada timpurie.Ulterior, n perioada regatului vechi sau a celui mijlociu, era utilizat acelasi termen, dar de data aceasta ntr-o acceptiune care desemna palatul regal. Se considera astazi ca n antichitate, faraonul, avea statutul a ceea ce numim monarh absolut, el fiind ncarnarea divinitatii pe pamnt. n aceasta calitate el conducea regatul conform legilor generate de zeita Maat, zeita dreptatii.Fiind conducatorul statului, faraonul era seful administratiei, comandantul armatei si mpartea dreptatea. VIZIRUL Termenul ca atare nu a existat pentru egipteni. El a fost preluat din rndul acelora utilizati n cadrul Imperiului Otoman, avndu-se n vedere faptul ca functionarul acesta era cel mai apropiat din punctul de vedere al functiei si pozitiei administrative si sociale cu acela din Imperiul faraonilor.Termenul avea semnificatia de cel al usii judecator si foarte probabil ca la origine desemna functii aparte. Practic vizirul conducea administratia statului, att la nivel central ct si la cel local. Vizirul juca si rolul unui sambelan fiind un conducator al palatului regal n care calitate primea si prezenta faraonului rapoarte zilnice asupra evenimentelor ce aveau loc n acesta. El era si secretar, calitate n care promulga decretele regale si l informa zilnic asupra situatiei din tara. PREOTII n Egiptul faraonic corpul sacerdotal cuprindea o varietate de membri, uneori cu atributii bine definite, fiind considerati servitori ai zeului. Existau astfel, preoti ai mortilor, care oficiau toate serviciile religioase dedicate acestora. Lor li se adaugau preotii ce slujeau n timpul operatiei de mumificare si oficierea funeraliilor. Clerul era constituit de personalul ce asigura oficierea cultului divin n temple, marele preot fiind si primul profet apoi urmau preotii de rnd. Clerul anumitor zei era condus de un pontif, care n principiu era ales de oracolul zeului, n fapt fiind numit de faraon. El putea fi un preot dar si un nalt functionar sau un comandant militar. MILITARII Izvoarele, att cele interne ct si cele externe, demonstreaza ca din punct de vedere al structurii armatei, al strategiei si tacticii utilizate, au existat diferente foarte mari ntre Regatul Vechi, Regatul Mijlociu si Imperiu. La nceput existau corpuri de garda care ndeplineau temporar unele sarcini militare, iar soldatii n intervalul dintre acestea reveneau la viata civila.n perioada Imperiului nregistram aparitia unor schimbari profunde initiate se pare, n principal datorita pericolului reprezentat de hicsosi si a luptelor cu acestia asistam la nmultirea rapida a titulaturilor militarilor, ntrecndu-le pe acelea ale preotilor. Acum nregistram existenta unei adevarate armate, organizata sub forma unor corpuri independente, fiecare dintre ele avnd sarcini bine precizate n batalie. Ele erau n numar de patru: infanteria, unitati de care de lupta, scutierii si marinarii. SCRIBUL Datorita unui mare numar de documente scrise ce s-au pastrat si care demonstreaza ca n anticul Egipt scrierea era foarte mult folosita, dar si datorita altor informatii se poate afirma importanta deosebita a scrisului n cadrul societatii n general si n administratie n special.n acest context putem ntelege locul foarte important ocupat de scrib n societate. El a fost adeseori imortalizat prin intermediul a diverse opere de arta. n societatea egipteana, putem afirma ca scrisul si cititul erau indispensabile pentru toti cei ce doreau sa urmeze o cariera n structurile statului.nvatamntul era empiric, de tipul din tata n fiu, aceasta explicnd si aparitia unui gen literar: nvataturile lui catre. Electricitate n Egiptul antic Literatura de tip PS aduce de mai bine de 25 de ani n discutie teza ca in Egiptul antic ar fi fost cunoscuta electricitatea. Anume ca la constructia piramidelor acestea ar fi fost luminate n interior cu ajutorul curentului electric. Teza a fost pentru prima oara emisa de catre un inginer n electronica norvegian si apoi cu adevarat emisa de catre Peter Krassa si Rainer Habeck. Acestia considera ca si dovada incontestabila a acestui lucru faptul ca n nici unul din culoarele piramidelor sau n cele peste 400 camerele de mormnt subterane, nu au fost descoperite urme de fum pe pereti sau tavane. Interesant este faptul ca pereti camerelor de mormnt sunt perfect prelucrati iar peretii de cele mai multe ori pictati cu o maiestrie desavrsita. Din cunostintele general acceptate egiptenilor le stateau la dispozitie, n acel timp, faclii, lumnari si lamp de ulei. Acestea toate mijloace pentru a produce lumina fac fum si mai ales consumau si oxigen. Alte teorii considera ca lumina a fost proiectata n interiorul camerelor de mormnt cu ajutorul oglinzilor, dar pot foarte usor sa fie desconsiderate din start. n sustinerea tezei ca egiptenii puteau sa fi cunoscut curentul elecric vine si descoperirea asa numitei baterii din Bagdad. Si ca o ultima dovada sunt considerate desene de pe peretii unui templu subteran din Dendera. Pe acestea este nfatisat un con sustinut de o coloana. La capatul mai subtire al conului n acesta intra ceva asemanator unui cablu care n interior se ncolaceste ca un sarpe. Totusi faptul ca nu exista urme de fum pe peretii camerelor mortuare este foarte discutat. Se pune de buna seama ntrebarea de ce nu se vad urme de fum lasate de turistii din secolele trecute. Sa nu uitam faptul ca piramidele sunt o atrctie turistica nca din secolul 17. Pe de alta parte o lampa cu ulei care are un fitil foarte scurt nu face aproape de loc fum. Si totusi urme de fum exista n piramide, dar unii au vrut sa nu le vada pentru a putea sustine aceasta teorie. Un alt contraargument este faptul ca asa zisa lampa apare n mai multe forme care difera usor. Astfel bratele care o sustin ntr-un model patrund n interiorul conului...

Http://www.referat.ro/referate/Egiptul_Antic_39b24.html


sateul daca vrei sa descarci referatul despre egiptul antic

EGIPTUL DUPA FARAONI Odata cea mai bogata si puternica natiune in lumea antica, Egiptul isi pierdea puterea incetul cu incetul. Cucerit de persi in 525 i.H., taramul faraonilor avea sa ramana teritoriul imperiilor straine pentru urmatorii 1000 de ani. Dupa persi au venit grecii si apoi romanii. Dar nici macar acele mari imperii nu au putut sterge cu totul traditiile egiptenilor antici. La fel ca piramidele si templele antice, spiritul faraonilor a razbatutmult dupa ce cuceritorii s-au retras. CLEOPATRA Astazi, Cleopatra este cea mai faimoasa femeie din lunga istorie a Egiptului, multumita in special teatrului si filmului. Dar ea a fost de fapt greaca si nu egipteanca. Povestea sa tragica avea mai multe de facut cu planurile generalilor decat cu conducerea pamantului Nilului. PIATRA ROSETTA O singura bucata de piatra a ajutat la dezlegarea misterului hieroglifelor. In 1799, soldatii din armata lui Napoleon au gasit in transee o tableta de piatra. Numita acum piatra Rosetta, tableta a fost inscriptionata cu un decret roial in trei limbi : hieroglifica, demotica (o forma scrisa de egipteana mai cunoscuta) si greaca. Oamenii de stiinta stiau sa citeasca greaca si comparand cele 3 versiuni, au inceput sa descifreze codul hieroglifelor. Sclipitorul lingvist francez Jean Francois Champollion a studiat hieroglifele de mic copil. Folosind indiciile din piatra Rosetta si cunostintele sale din alte limbi antice, el a devenit prima persoana ce a descifrat ciudatela simboluri si semne ALEXANDRU SI ALEXANDRIA Alexandru cel Mare a luat controlul Egiptului in anul 332 i.H. ca parte a unui plan de a invinge armata persiana. El a instituit o noua capitala si a ordonat construirea unui far magnific. Dar 10 ani mai tarziu, Alexandru se imbolnavi si muri in Babylon. Un general grec numit Ptolomeu a venit apoi la tronul Egiptului. Generalul si descendentii sai au intocmit dinastia Ptolomaca care a condus Egiptul pentru urmatorii 300 de ani. Farul din Alexandria se ridica inalt deasupra insulei, in port. Focul din varful sau ardea zi si noapte, ghidand navele pierdute in valurile furtunilor. In fiecare zi, carute trase de cai carau tone de lemn inauntrul turnului pentru a mentine focul aprins. STAPANIREA ROMANA Roma a revendicat Egiptul cand Cleopatra a comis sinucidere in 30i.H. Pentru urmatorii 600 de ani, Egiptul a fost cosul de paine al Romei, aducand imperiului transporturi constante de faina. Imparatii luau de asemenea aur si argint din minele Egiptului. Dar pe de alta parte, Egiptul a cucerit Roma. Romanii mandri, impresionati de monumentele, oamenii si cultura antica a Nilului, au imitat multe traditii egiptene chiar si in moarte. Romanii bogati din Egipt isi conservau trupurile, dupa moarte, in mumii. Artistii pictau portretul persoanei decedate si il atasau sicriului, la fel ca mastile din Egiptul Antic. EXPLORATORI EGIPTENI Protejati de desertul vast, marea majoritate a egiptenilor inclinau sa stea aproape de Nilul cel datator de viata. Doar luptatorii si comerciantii plecau din valea raului. Din taramuri indepartate, exploratorii aduceau sare si condimente exotice, copaci rari si animale ciudate. Cativa faraoni curajosi au condus armate de cucerire si s-au intors din lupta cu sclavi, tributuri si bogatii. RAMSES AL II-LEA Nici un faraon nu a construit mai multe monumente decat Ramses al II-lea. Inscriptiile de pe templele sale vorbesc despre marea sa victorie din lupta de la Quadesh. Dar in realitate, Ramses al II-lea abia a scapat din acea lupta. Spioni hititi l-au indemnat sa atace inainte ca trupele sale sa fie pregatite. Batalia s-a sfarsit prin semnarea a ceea ce pare a fi primul tratat de pace din istorie. Dar pacea nu a tinut mult. Ramses al II-lea si faraonii ce i-au urmat au trebuit sa indeparteze multi invadatori ce treceau deserturile pentru a ataca Egiptul. Ramses al II-lea a construit mii de monumente inchinate lui insusi in Egiptul Antic, incluzand 4 statui colosale la Abu Simbel. Acesti giganti au stat langa Nil timp de mii de ani. Dar in 1960 inundatiile cauzate de construirea unui nou dig au pus in pericol templul. Pentru a salva monumentele, expertii le-au taiat in piese si le-au reasamblat pe o stanca inalta din apropiere. HATSHEPSUT Voiajul catre taramul Puntului a fost implinirea cea mai de pret a lui Hatshepsut. Ea a acoperit peretii mormantului sau cu inscriptii care vorbesc despre cum navele au facut periculoasa calatorie catre coasta Africana pentru a se intoarce cu minunate bogatii. Animale exotice, condimente, aur si-probabil cel mai valoros dintre toate-copacul de bounty, au fost aduse inapoi de marea regina. Chiar si astazi, nimeni nu este sigur de locul exact al taramului exotic al Puntului. Cei mai multi oameni de stiinta cred ca acesta se afla probabil aproape de locul unde se afla acum Somalia. THUTMOSE AL III-LEA Intr-o serie de campanii militare care au durat mai mult de 20 de ani, Thutmose al III-lea a condus armata Egiptului prin canioane montane periculoase si peste deserturi vaste. Victoria sa cea mai faimoasa-ocuparea orasului Megiddo, la nord de Palestina-a fost prima batalie inregistrata in totalitate in istorie. Trupele sale au capturat mai mult de 2000 de cai de la dusmani. REGINELE NILULUI REGELE SI REGINA ERETICA Pentru mai mult de un deceniu, Nefertiti si sotul ei Akhenaten au venerat zeul soare Aten in orasul nou de la Amarna. Intreg orasul, incluzand palatele si altarele, era dedicat lui Aten. Dar cand Akhenaten muri, Nefertiti disparu fara urma. Nimeni nu stie daca si-a schimbat numele pentru a veni din nou la tron sau daca a fost ucisa cand Tutankamon a ordonat distrugerea Amarnei. O MOSTENIRE MODERNA Cleopatra-chiar si numele ei include cuvantul grec pentru faima. Multumita filmelor si starurilor ca Elizabeth Taylor, Cleopatra a devenit una dintre cele mai faimoase figuri ale lumii antice. Viata si moartea Cleopatrei au fost subiecte pentru nenumarate picturi, scenarii si filme. Scriitorii antici spuneau ca Cleopatra era inteligenta si puternica dar nu o descriau ca fiind frumoasa. Insa cand cei de la Hollywood au facut un film despre marea regina, au ales cea mai cunoscuta si frumoasa actrita a momentului pentru a juca rolul. Nici o regina a Egiptului nu a cunoscut un sfarsit mai tragic decat Cleopatra. Mark Antony, sotul ei si un general roman a pierdut o mare batalie pentru controlul Imperiului Roman. Cand Cleopatra a aflat ca victoria ar fi adaugat Egiptul la imperiul sau si ea va fi trecuta prin Roma ca prizonier, a comis sinucidere pentru a muri cu o oarecare demnitate. Conform legendei, Cleopatra a tinut un asp pe piept si l-a lasat s-o muste. Oamenii de stiinta spun ca veninul sarpelui ar fi cauzat oprirea brusca a batailor inimii si moartea foarte rapida. EGIPTUL IN TIMPUL FARAONILOR Civilizatia egipteana veche a existat aproape 3000 de ani aparent intr-o forma neschimbata ,lasand mostenire capodopere arhitecturale monumentale si comori fabuloase.Piramidele,Sfinxul si mormantul lui Tutankamon sunt admirate si astazi de intreaga lume. Aparut in desert ,Egiptul era la o suficienta distanta de tulburarile Orientului Apropiat.Dupa ce s-a constituit civilizatia egipteana s-a dovedit a fi destul de stabila , conservatoare si longeviva.Desi au eiostat schimbari in viata tarii,acestea au fost atat de lente,incat popoarele antice vedeau Egiptul ca o societate misterioasa,fara varsta. Un istoric grec a denumit foarte inspi rat Egiptul ca ,,Darul Nilului''. Locurile propice asezarilor oamenilor erau pe malurile fluviului Nil care parcurge sute de kilometri prin desert,varsandu-se in Marea Mediterana printr-o delta. Spre deosebire de alte rauri Nilul se revarsa si se retrage annual, lasand in urma un sol foaret bogat ,fertil,astfel incat cei care au trait acolo,au putut construi un sistem de irigare bine proiectat.Indirect fluviul Nil a contribuit la realizarea capodoperelor arhitecturale fara precedent. Primele izvoare scrise ale istoriei Egiptului dateaza din 3000 i.e.n., din vremea cand Menes sau Narmer,regele Egiptului de Sus (de Sud) prin cucerirea Egiptului de Jos(Delta) a unit cele doua state.Aceasta uniune a ramas intacta timp de mai multe milenii,s-au succedat 33 de dinastii.Intemeietorul primei dinastii a fost Menes,iar regina ultimei dinastii Cleopatra.,care s-a sinucis aproximativ in anul 30 i.e.n. lasandu-se muscata de un sarpe veninos. In perioada antica regele este privit ca un zeu ,desi denumirea de faraon,care inseamna ,,Casa mare'', s-a raspandit doar in Era Noua a Imperiului.Religia egipteana era foarte complicata si se concentra mai ales pe viata ... Sursa: www.referate.educativ.ro
Publicitate
SURSA 02 wikipedia.org Pe Valea Nilului, strânsă între maluri înalte şi stâncoase, s-a făurit, cu multe milenii înaintea erei noastre o veche civilizaţie a lumii mediteraneene, aceea a Egiptului Antic. Ea ne înfăţişează cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o administraţie, o fiscalitate, o justiţie şi o armată comparabile cu cele ce-au luat naştere mai apoi în ţările de pe toate continentele, înainte şi după era noastră. Dar lumea Egiptului antic a zămislit o cultură spirituală scânteietoare pe care o admirau grecii vechi şi romanii care se minunau precum fac azi mulţimile de turişti, să contemple templele, piramidele sau obeliscurile înălţate de faraoni şi supuşii lor. Nu numai arta egipteană şi monumentele colosale au atras prin frumuseţea tainică şi prin splendoarea lor enigmatică pe grecii vechi şi pe romani ca şi pe noi cei de azi ; călătorii veneau să găsească mai cu seamă cultura egipteană, "înţelepciunea egipteană" pe care au cunoscut-o Thales, Pitagora, Herodot, Platon, Solon, Licurg sau Plutarh. Istorie Epoca predinastică În epoca eneolitică sursele arheologice capătă un caracter mai precis prin faptul că apare arta figurată : omul, până acum invizibil, se arată reprezentat deseori. Apoi dezvoltarea ceramicii decorate dă elemente mai precise unei cronologii relative, care să poată stabili şi preciza concluziile ce se pot trage din evoluţia şi perfecţionarea ustensilelor. Pe de altă parte unele date despre starea Egiptului în epoca predinastică pot fi aflate din studiul textelor Piramidelor care se referă la epoci cu mult anterioare primei dinastii istorice a Egiptului. Riturile funerare în epoca badariană nu diferă prea mult de cele de la Merimide şi El-Omari dar în cultura de la Nagada aceste rituri evoluează repede. Atunci când coliba devine dreptunghiulară în locul celei ovale sau circulare, mormântul devine şi el dreptunghiular şi se menţine astfel în toată perioada predinastică. În acelaşi timp groapa este căptuşită cu cărămidă nearsă, lucrându-se un fel de cavou care are chiar bolţi şi celule laterale în care se aşează alimente, apoi o scară de coborâre în cavou. Cadavrul nu a mai fost învelit în piei de animale sau în pânză ci aşezat mai întâi într-un fel de coş lucrat din nuiele, apoi într-un adevărat sarcofag, coşciug lucrat din pământ ars în foc ca un vas de argilă, dar cel mai des într-un coşciug lucrat din scânduri. Alături de cadavru se depuneau numeroase vase de ceramică sau de piatră. Cea mai mare parte dintre defuncţi erau culcaţi pe o parte, în poziţia fetală (cu picioarele la piept), cu capul către sud dar faţa întoarsă către răsărit (ca în epoca faraonic).Istoria propiu-zisă începe în Egipt prin unirea sub autoritatea unui singur rege, a celor două regate mai vechi, a celui din Deltă (Egiptul de Jos) şi a celui din Valea Nilului (Egiptul de Sus). Apariţia statului egiptean - primul stat din lume - trebuie considerată ca impusă de necesitatea imperioasă a coordonării pe întreg spatiul Văii Nilului, a sistemului de irigaţii şi îndiguiri care aveau să domolească furia inundaţiilor anuale ale fluviului şi să le facă folositoare agriculturii. Popoarele primitive, care locuiau în regiunile aflate de o parte şi de alta a Văii Nilului, în deşerturile arabice şi libice dar şi cele ce erau în Nubia, putea invada şi jefui ţinuturile bogate ale Egiptului. Aceşti factori au impus în mod stringent constituirea statului egiptean (mai întâi două state, apoi unul singur). Amândouă regatele au avut de fapt o autonomie în tot timpul domniei faraonilor - prin particularităţile, păstrate cu grijă, ale regimului lor şi prin administraţiile separate. Legătura dintre aceste două regate autonome a fost totdeauna faraonul, care era şi rege al sudului şi al nordului. De altfel la moartea lor, faraonii din imperiul vechi aveau două morminte dintre care unul nu conţinea mumia defunctului rege,deci era cenotaf - dar exista un mormânt pentru Egiptul de Sud şi unul pentru Egiptul de Nord pentru acelaşi faraon. De câte ori se produceau răscoale, răzmeriţe sau invazii străine, Egiptul avea tendinţa foarte netă să se despartă iarăşi în cele două regate care renăşteau fiecare sub alt faraon. Epoca thinită Această epocă este numită thinită după numele oraşului This, din apropiere de Abydos s-au găsit, la sfârşitul veacului al XIX-lea, numeroase obiecte marcate cu cartuşul regilor din aceste dinastii. Epoca thinită cuprinde primele două dinastii ale Egiptului (din lista dinastiilor ce ne-a fost lăsată de Manethon, un preot egiptean care a trăit în secolul al III-lea înaintea erei noastre). Tradiţia expusă de Manethon şi de Herodot afirmă că regele Menes a unificat ţara şi a întemeiat oraşul Memphis, care este de fapt la limita naturală dintre Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos. Monumentele din vremea faraonului Udimu menţionează sărbători religioase şi ceremonii ; în timpul lui se pare că s-a celebrat sărbătoarea sed a reîntineririi faraonului. Tot de la el s-a adăugat la numele faraonului şi un alt titlu : nswt bit "cel al trestiei şi al albinei" planta simbolizând Egiptul de Sus, iar albina Egiptul de Jos. După Udimu a domnit fiul său Adjib (numit în listele lui Maneton, Miebis) dar succesorul său, faraonul Semerkhet (numit Semempres de Maneton), a pus să se şteargă numele lui Adjib şi al reginei Merneith (mama sa), pretutindeni acolo unde le-a putut găsi . Succesorul faraonului Semerkhet, faraonul Ka, a pus să se şteargă şi numele acestuia, astfel că suntem înclinaţi să credem că el a fost un uzurpator al cărui nume a fost şters din cauza credinţei că numele este legat de persoana care îl poartă într-un chip magic, şi distrugerea numelui este distrugerea însăşi a persoanei vii, dacă trăieşte pe lumea aceasta, a răposatului în lumea lui Osiris, dacă a murit. Deşi regele Adjib a avut domnie lungă, totuşi numele lui a fost şters de pe toate monumentele de către succesorul său Semerkhet şi ar fi rămas necunoscut fără celebra piatră de la Palermo care consemnează toţi faraonii. Imperiul Vechi Unirea celor două regate egiptene a dat putinţă faraonilor să desăvârşească şi să lărgească sistemul de irigaţie al întregii Văi a Nilului, ceea ce a dus la o sporire însemnată a producţiei agricole şi la înmulţirea populaţiei Egiptului . Comerţul se făcea în acea vreme prin troc apoi a urmat mari expediţii comerciale cu produsele de care Egiptul dispunea în exces, expediţii făcute pe corăbii care mergeau în oraşele feniciene unde duceau produse agricole şi se întorceau cu lemn de care Egiptul atunci, ca şi acum, era destul de lipsit. Pentru a întări frontierele Egiptului faraonul Snefru pune să se clădească un zid mare la sud şi la nord. Dar faraonii dinastiilor a III-a şi a IV-a au fost aceea care au început construirea de piramide imense, mausolee regale, zidite din blocuri mari de piatră, la care au trudit, muncind pe o arşiţă necruţătoare, la tăierea pietrei, la şlefuirea acesteia, apoi la transporturi şi la construcţia acestor edificii, sute de mii de oameni. Prima piramidă este aceea a regelui Djoser de la Saqqara ; piramidă în trepte care are 60 metri înălţime. Cea mai mare dintre piramide este piramida regelui Kheops (în egipteană Hufu), care constituie unul din punctele de atracţie cele mai căutate de turiştii din lumea întreagă, la Giza, lângă Cairo. Prima perioadă intermediară Tot Egiptul se prefăcuse într-o grădină înfloritoare, iar creşterea vitelor căpătase un mare avânt. Pe de altă parte şi meşteşugurile fac progrese remarcabile. Introducerea bronzului dă putinţa fabricării unor arme mult mai solide. Faraonii din Imperiul de Mijloc fac mari expediţii comerciale în Sinai, în Nubia, în Siria şi aduc minereuri, lemn, piei şi animale. Sporesc de asemenea legăturile comerciale cu Ţara Punt (Somalia), de unde se importă mirodenii şi pietre preţioase. Egiptul are pe de altă parte întinse relaţii comerciale cu egeo-cretanii. Inscripţiile faraonilor din această vreme pomenesc de numeroase campanii războinice împotriva Nubiei, a Ţării Israel şi a sudului Siriei. Dezvoltarea comerţului şi a politicii militare de cuceriri şi jefuire a popoarelor învecinate făceau să se adune în Egipt bogăţii imense. Dar această bogăţie era însuşită de faraoni şi de către nobili şi temple în vreme ce ţărănimea şi meşteşugarii trebuiau să poarte povara impozitelor, a corvezilor şi a serviciului militar din timpul deselor campanii de cuceriri. Spre sfârşitul Imperiului de Mijloc se produc mari răscoale îndreptate împotriva faraonului şi a nobililor. A II-a perioadă intermediară Ostaşii mercenari hiksoşi au primit de la nomarhi mari loturi de pământ şi puteau să se grupeze mai temeinic în cete şi formaţii militare care să cucerească treptat oraşele şi nomele. Cunoaştem nume de regi hiksoşi şi ele par a fi de origine hurită, ceea ce arată că era o populaţie amestecată pentru că, după alte monumente, aceste nume par a fi semite. În Egiptul de Jos hiksoşii îşi clădesc un mare oraş fortificat, Avaris, în partea de răsărit a Deltei, unde era adorat zeul Seth, al răului şi al dezordinii. Lupta pentru izgonirea hiksoşilor începe de la Teba unde regele de acolo, Kames porneşte război contra lor şi împotriva sfaturilor primite de la dregătorii săi. Succesorul său, Ahmosis I, este cel care îi învinge pe hiksoşi pe deplin şi îi izgoneşte din Deltă. Pe de altă parte influenţele exercitate de cultura egipteană asupra civilizaţiilor mediteraneene apărute mult mai târziu şi în strânsă legătură cu Valea Nilului, constituie actualmente obiectul studiilor multor învăţaţi. Aceste studii vor elucida relaţiile dintre Egipt şi civilizaţiile din lumea Mediterană care au avut atât de mult de împrumutat de la ţara faraonilor în artă, literatură, religie şi filozofie. Egiptenii Există multe teorii cu privire la originile poporului egiptean, subiectul inca fiind controversat. Studii genetice recente arata ca populatia actuala a Egiptului este caracterizata de o linie paternala comuna cu zona Africii de Nord in primul rand si ceva influente din Orientul Mijlociu. Studiile bazate pe linia materna leaga egiptenii moderni de locuitorii actuali ai Eritreei si Etiopiei. Vechii egipteni isi plasau originile intr-o zona pe care ei o numeau Punt, sau "Ta Neteru" (Taramul Zeilor"), pe care majoritatea egiptologilor o plaseaza intr-o arie ce cuprinde Eritreea si Dealurile Etiopiene. Un studiu recent al morfologiei danturii egiptenilor antici confirma trasaturi dentale caracteristice Africii de Nord, si intr-o masura mai mica populatiei din sud-vestul Asiei. Studiul confirma si continuitatea biologica de la Perioada Predinastică pana dupa perioada faraonica. Un studiu bazat pe statura si proportia corporala sugereaza unele influente ale caracteristicilor antropomorfice tropicale in unele grupuri, in perioada tarzie, odata cu extinderea imperiului. Limba Limba egipteana veche constituie o ramura independenta a limbilor Afro-Asiatice. Cele mai apropiate grupuri de limbi de aceasta sunt Berbera, Semitica si Beja. Documentari scrise ale limbii egiptene dateaza din secolul XXXII î.Hr. facand-o una din cele mai vechi limbi documentate. Limba Egipteana este impartita in sase diviziuni cronologice: - Egipteana arhaica (inainte de 3000 î.Hr.) - Egiptena Veche (3000–2000 î.Hr.) - Egipteana Medie (2000–1300 î.Hr.) - Egipteana Tarzie (1300–700 î.Hr.) - Egipteana Demotica (sec VII î.Hr. sec. IV d.Hr.) - Egiptena Coptică (sec III-XVII d.Hr.) Limbi despre care s-au păstrat documente scrise până azi: Tip de scriere: Cuneiformă : asiriană Semită : arameică Arabă : arabă Cultura Religia Religia vechilor egipteni era politeistă, iar numărul zeităţilor de ordinul sutelor. Religiile egipteane au fost o succesiune de credinţe ale poporului egiptean începând din perioada predinastică până la apariţia creştinismului şi islamismului în perioada greco-romană. Ritualurile se făceau sub conducere preoţilor sau vracilor (folosirea magiei fiind pusă însă la îndoială). Toate animalele infăţişate şi venerate în artă, scrierile şi religiile Egiptului Antic (pentru peste 3000 de ani)sunt originare din Africa. Templele erau centrul aşezărilor egiptene, servind ce centre administrative, şcoli, biblioteci şi folosite şi în scopuri religioase. Arta Natura religioasă a civilizaţiei egiptene a influenţat contribuţiile acesteia la arta antichităţii. Multe din marile lucrări ale egiptenilor antici reprezintă zei, zeiţe şi faraoni (consideraţi şi ei divinităţi). Arta Egiptului Antic este caracterizată în general de ideea de ordine. Dovezi ale mumificării si construcţiei de piramide în afara Egiptului stau mărturie a influenţei sistemului de credinţe şi valori ale egiptenilor asupra altor civilizaţii, unul din modurile de transmitere fiind Drumul Mătăsii. Arta egipteană, cu marile sale forme de manifestare (arhitectură, pictură, sculptură etc.) este aşezată sub semnul fenomenului religios. Legătura vechilor egipteni cu zeii protectori ai Egiptului este profundă şi se manifestă atât pe pământ cât şi în viaţa de dincolo — element central al credinţei egiptene străvechi, de aceea operele de artă egiptene au câteva elemente comune. Toate au un anume imobilism: secol după secol s-au reprodus aceleaşi forme artistice, s-au utilizat aceleaşi tehnici şi aceleaşi materiale. Statuile faraonilor sau ale marilor demnitari nu reprezintă trupul real ci mai degrabă ele proiectează o imagine ideală a unui om aflat într-o comuniune permanentă cu zeii şi deci aflat într.o stare de har divin. De aici rezultă caracterul solemn al statuilor egiptene, senzaţia de măreţie pe care aceasta o produce privitorului. Deşi artistul egiptean preferă să reprezinte profiluri umane, atunci când configurează chipul uman el respectă o convenţie impusă de credinţele sale religioase. Omul răposat trebuie să privească fie spre apus, spre lumea de dincolo — spre împărăţia lui OSIRIS, fie spre răsărit, spre lumea de aici—unde răsare zeul-soare RA. De-a lungul timpului s-au lucrat în Egiptul antic poate zeci de mii de statui de bronz, piatră, lemn, aur— întotdeauna pictate. Artistul egiptean acorda culorilor o semnificaţie anume, culorile fiind de fapt simboluri religioase. Roşul era o culoare negativă, aceasta fiind culoarea zeului SETH, zeul deşertului lipsit de viaţă şi de acea zeul morţii, al răului şi totodată al dezordinii. Verdele, culoarea vieţii vegetale şi de aceea culoarea bucuriei şi tinereţii era închinată zeului OSIRIS, zeu al reînvierii şi a nemuririi ce stăpânea lumea de dincolo. Tot astfel, culoarea neagră avea aceiaşi semnificaţie — negrul fiind culoarea pământului fertil al Nilului – fluviu, care, prin revărsările sale, asigura "reînvierea " veşnică a Egiptului an după an şi garanta puterea şi prosperitatea ţării. Albastrul era culoarea cerului şi a zeului acestuia AMON. Galbenul reprezenta aurul, un material preţios simbol al nemuririi zeilor şi de aceea avea un caracter sacru, el fiind destinat numai în reprezentările zeilor şi faraonilor. Albul—simbol al purităţii şi bucuriei era culoarea coroanei Egiptului de Jos. Arhitectura egipteană îşi relevă caracterul impunător şi sacru prin simpla prezenţă a marilor piramide şi ale templelor. Aceste construcţii impunătoare aveau rolul să asigure o legătură puternică dintre egipteni şi zeii lor protectori. Marile piramide ridicate de faraonii din perioada Regatului Vechi nu erau doar grandioase locuri de veci pentru faraoni. Prin existenţa lor, ele erau un simbol al triumfului egiptenilor asupra morţii—credinţa în nemurire şi viaţa de apoi fiind elementul central al religiei egiptene. Celui care îi este destinată piramida — faraonul, joacă un rol central nu numai în viaţa politică a Egiptului ci şi în cea religioasă. Faraonul nu este doar şeful statului, el este înainte de toate un zeu întrupat şi prin definiţie un simbol al nemuririi. El reprezintă totodată cea mai puternică şi vizibilă legătură dintre Egipt şi zei. De acea, întreaga viaţă în Egiptul antic — artă, politică, religie etc., este închinată faraonului şi caracterului său divin. Deoarece religia antică egipteană este închinată nemuririi şi veşniciei era normal ca arta religioasă să consacre aceste valori. Secol după secol, artiştii egipteni au folosit aceleaşi materiale, aceleaşi tehnici şi stiluri, acest lucru fiind încă o dovadă a credinţei egiptenilor în caracterul nemuritor al Egiptului şi ai zeilor săi protectori. Vechea religie a fost redescoperită de către arheologii europeni în secolul XIX şi de atunci încoace arta religioasă egipteană antică şi-a recăpătat prestigiul şi totodată dreptul de a fi considerată un simbol nemuritor al geniului artistic al umanităţii. Medicina Cunoştinţele şi experienţa egiptenilor antici în domeniul medical erau foarte avansate pentru acea perioadă. Ei efectuau intervenţii chirurgicale, tratau fracturi şi aveau cunoştinţe farmaceutice. Dovezi din analiza mumiilor arată un nivel ridicat de profesionalism în lucrul cu corpul uman, din moment ce mumiile au rămas intacte şi după complicate înlăturări de organe. În plus nivelul până la care se mergea în procesul de mumificare al persoanelor importante arată faptul că aceştia aveau cunoştinţe incredibile de anatomie. Administraţie si Taxare Din punct de vedere administrativ Egiptul Antic era împărţit in nome (cuvânt grecesc desemnând o subdiviziune administrativă, fiind numite sepat de egipenii antici). Divizarea în nome provine încă din Egiptul Predinastic când acestea erau cetăţi-stat independente. În cea mai mare parte a istoriei Egiptului Antic, acesta era împarţit in 42 de nome (20 în Egiptul de Jos i 22 în Egiptul de Sus), fiecare condus de un guvernator care reprezenta autoritatea locala. Funcţia de nomarh (guvernator), a fost dea lungul timpului când moştenită când desemnată de faraon. În perioada Egiptului Antic guvernarea impunea cetăţenilor o serie de taxe. Din moment ce nu era folosită nici un fel de monedă taxele erau plătite în natură. Vizirul (în egipteană tjaty)era cel care controla sistemul de taxare. Taxele se plăteau în funcţie de indatoriri si ocupaţie. Proprietarii de pământ plăteau taxele in grâne de pe proprietatea lor, meşteşugarii cu produse realizate, la fel si vânătorii şi pescarii cu o parte din captură. O persoană din fiecare gospodarie trebuia să lucreze cateva zile pe an pentru domeniul public (diguri, canale, mine) ca parte a taxării (familiile înstarite plăteau oameni mai săraci să execute pentru ei taxa în muncă).
Publicitate
SURSA 03 studentie.ro Egiptul Antic era dominat de doua elemente: desertul ostil si Nilul datator de viata. Pentru ca viata depindea de fasiile inguste de teren locuibil de pe fiecare mal al fluviului, importante centre politice, religioase si sociale s-au dezvoltat pe tot firul apei. Vechii egipteni venerau efectiv sute de zeitati, fiecare guvernand diverse aspecte ale vietii spirituale sau de zi cu zi. Nu exista nici un zeu suprem definit in mod clar, ci doar diverse culturi care au dominat in diverse perioade, desi cel mai aproape de statutul de zeitate suprema se situau zeii Amun si Re. Amun Amun inseamna `cel invizibil` si exista putine povesti despre el, desi era considerat creatorul tuturor lucrurilor. In ciuda lipsei de informatie mitologica, el a ajuns sa fie un zeu foarte important.In perioada Regatului Mijlociu, un centru de cult important i-a fost inchinat la Teba (Luxorul de astazi), unde a fost asociat cu zeul soarelui Re si venerat sub numele de Amun-Re. Mai tarziu, a devenit preferatul familiei regale, iar in timpul Dinastiei a 18-a i-a depasit ca importanta pe toti ceilalti zei. Un templu splendid, ridicat in cinstea sa la Karnak, a supravietuit pana in zilele noastre. Re Re lua pe parcursul zilei mai multe forme. Era un zeu viu ziua si mort noaptea.Se nastea in zori, cand era un copilas, devenea barbat in putere la pranz si era batran la apus, urmand ca a doua zi sa se nasca din nou. In timpul zilei, naviga pe cer cu barca sa numita `Luntrea milioanelor de ani`. Astfel isi explicau egiptenii trecerea soarelui pe bolta. Centrul principal de venerare a lui Re era la Heliopolis. Re era considerat tatal faraonilor si al tuturor zeitatilor importante. Initial, Horus era zeul cerului, care domina Egiptul ca un soim, pentru a-l proteja pe tatal sau, regele Osiris. Dupa ce Horus l-a infrant pe Seth, ucigasul tatalui sau, a devenit regele Egiptului. Este intruchipat purtand o coroana cu portiunea superioara alba, reprezentand Egiptul de Sus, si portiunea inferioara rosie, reprezentand Egiptul de Jos. Din acest motiv, conducatorii Egiptului se identificau intotdeauna cu Horus in timpul vietii, devenind intruchiparea lui Osiris dupa ce mureau. Horus era venerat in centre de cult precum Behdet, Hierakonpolis si Edfu, iar ochiul lui Horus era considerat a fi o amuleta puternica. Osiris Osiris era unul dintre copiii lui Nut si Geb, impreuna cu sora sa Isis (cu care s-a casatorit) si cu invidiosul sau frate Seth, care in final l-a ucis. Osiris apare ca o mumie cu barba, care poarta imblaciul si carja, insemnele puterii supreme. Poarta coroana alba a Egiptului de Sus, inconjurata de pene rosii. Are pielea verde, pentru a reprezenta vegetatia. Ca rege, el i-a invatat pe egipteni cum sa isi cultive pamanturile. Desi este zeul lumii de dincolo, nu este o zeitate malefica sau sumbra. Dimpotriva, el reprezinta speranta nutrita de egipteni ca se vor bucura de o viata vesnica, plina de glorie. Isis Isis a fost venerata in tot regatul, in cea mai mare parte a istoriei Egiptului, desi principalul sau centru de cult a fost in Philae. Mitologia o prezinta folosindu-si puterile magice pentru a-i insufla din nou viata sotului ei Osiris, dupa ce acesta fusese ucis, iar trupul ii fusese taiat in bucati. Isis si-a castigat puterile silindu-l pe tatal sau Re sa ii dezvaluie numele lui tainic. Re era batran si uneori ii curgea saliva din gura. Isis a adunat aceasta saliva, din care a facut un sarpe veninos, care l-a muscat pe Re. Isis i-a promis ca il va vindeca doar daca ii va marturisi numele sau tainic. In agonie, Re i l-a spus si, astfel, i-a transmis fiicei sale puterile lui magice.Isis a fost venerata in tot regatul, in cea mai mare parte a istoriei Egiptului, desi principalul sau centru de cult a fost in Philae. Mitologia o prezinta folosindu-si puterile magice pentru a-i insufla din nou viata sotului ei Osiris, dupa ce acesta fusese ucis, iar trupul ii fusese taiat in bucati. Isis si-a castigat puterile silindu-l pe tatal sau Re sa ii dezvaluie numele lui tainic. Re era batran si uneori ii curgea saliva din gura. Isis a adunat aceasta saliva, din care a facut un sarpe veninos, care l-a muscat pe Re. Isis i-a promis ca il va vindeca doar daca ii va marturisi numele sau tainic. In agonie, Re i l-a spus si, astfel, i-a transmis fiicei sale puterile lui magice. Anubis Anubis era un zeu stravechi, care ii calauzea pe morti in drumul catre lumea de dincolo, cu mult inainte ca Osiris sa devina o zeitate importanta. Pe de alta parte, mumificandu-l pe Osiris dupa ce acesta a fost ucis, Anubis a devenit zeitatea protectoare a imbalsamatorilor. Anubis era asociat cu Maat, zeita dreptatii.Egiptenii credeau ca, atunci cand omul moare, ajunge in Sala Mortilor. Aici, Anubis ii pune inima in balanta cu o pana a lui Maat, dupa ce verifica mai intai cantarul, pentru a fi sigur ca este corect. Daca inima mortului era mai grea decat pana, era devorata de un demon. Bastet Cand grecii au sosit in Egipt, au asociat-o pe Bastet cu Artemis, deci aceasta a incetat sa mai fie o zeitate solara, devenind in schimb zeita Lunii. Cu timpul, ea si-a pierdut forma initiala a capului de pisica salbatica sau de leu, capatand cap de pisica domestica.Pisicile erau foarte importante pentru vechii egipteni, caci protejau granele de rozatoare, iar Bastet era zeita protectoare a pisicilor. Uciderea unei pisici se pedepsea cu moartea. Cand murea o pisica, stapanii isi radeau sprancenele in semn de doliu si uneori cereau ca animalul sa fie mumificat. Bastet era adesea venerata alaturi de Sakhmet, zeita cu cap de leu a Memfisului.